Război în Nagorno-Karabah: Situaţia rămâne tensionată. Ţările musulmane cer Armeniei retragerea din regiunea separatistă

Cei trei soldaţi azeri şi-au pierdut viaţa în urma unor ‘tiruri de mortier şi de lansatoare de grenade din tranşeele’ ocupate de forţele armene, potrivit Ministerului azer al Apărării.

‘În cazul în care provocările armene continuă, noi vom lansa o operaţiune de amploare de-a lungul întregii linii a frontului şi vom folosi toate armele noastre’ din dotare, a declarat purtătorul de cuvânt al ministerului, Vagif Dargahly.

Trupele azere ‘şi-au intensificat luni dimineaţă bombardamentele asupra poziţiilor armatei Karabahului, utilizând mortiere de calibrul 152 mm, lansatoare de rachete şi tancuri’, a indicat, la rândul său, aşa-zisul Minister al Apărării din regiunea separatistă susţinută de Armenia.

Forţele armene ‘au avansat în mare măsură în unele zone ale frontului şi au ocupat noi poziţii’, a declarat purtătorul de cuvânt al instituţiei de apărare de la Erevan, Artsrun Hovhannisian.

Declaraţia sa a fost denunţată ca un ‘fals’ de către Baku, care susţine că ar deţine de sâmbătă controlul asupra mai multor înălţimi strategice din jurul Nagorno-Karabah.

Rusia şi Occidentul au chemat Azerbaidjanul şi Armenia să înceteze ostilităţile – cele mai grave de la armistiţiul din 1994 – soldate cu cel puţin 33 de militari morţi de ambele tabere şi încă doi civili de vineri seara.

Baku şi-a anunţat duminică decizia de a ‘pune capăt unilateral ostilităţilor’ şi de a ‘consolida’ mai multe poziţii strategice pe care susţine că le-a capturat în regiunea separatistă, teritoriu recunoscut internaţional ca parte a Azerbaidjanului, care de facto nu mai deţine controlul asupra acestuia din anul 1991.

Bazându-se pe Armenia, autorităţile din Nagorno-Karabah au declarat că sunt ‘pregătite să discute o propunere de armistiţiu’ cu condiţia recuperării poziţiilor şi teritoriilor pierdute.

După un război soldat cu 30.000 de morţi şi sute de mii de refugiaţi, în principal azeri, enclava Nagorno-Karabah a trecut la începutul anilor ’90 ai secolului trecut sub controlul forţelor separatiste, apropiate Armeniei.

De la încheierea fazei fierbinţi a conflictului în 1994, reprezentanţii guvernelor din Armenia şi Azerbaidjan au dus tratative de pace mediate de Grupul OSCE de la Minsk asupra statutului regiunii, dar fără niciun rezultat.

Nagorno-Karabah este o regiune a Azerbaidjanului cu populaţie majoritară armeană, situată între Iran, Rusia şi Turcia.

OCI solicită ‘retragerea imediată, totală şi necondiţionată a forţelor armene din Nagornâi-Karabah şi din alte teritorii azere ocupate’.

Ea acuză Armenia de continuare a unei ‘politici de agresiune’ şi că ‘violează armistiţiul’.

Nagorno-Karabah, miză a unui conflict soldat cu 30.000 de morţi între 1988 şi 1994 şi cu sute de mii de refugiaţi, în principal azeri, şi-a proclamat la sfârşitul anului 1991 independenţa, pe care însă nicio ţară – nici măcar Armenia – nu a recunoscut-o.

Vineri şi sâmbătă, confruntări au izbucnit din nou în această regiune, făcând 30 de morţi, între care 18 soldaţi din forţele armene şi 12 din forţele azere.

Azerbaidjanul şi Armenia s-au acuzat reciproc duminică de continuarea tirurilor, în pofida unui armistiţiu unilateral anunţat de Baku.

Secretarul general al OCI, Iyad bin Amin Madani, a subliniat ‘importanţa intensificării eforturilor internaţionale pentru a găsi o soluţie politică conflictului’.

Preşedintele APCE îşi exprimă ‘îngrijorarea extremă’ în legătură cu situaţia din Nagorno-Karabah

Preşedintele Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE), Pedro Agramunt, şi-a exprimat ‘îngrijorarea extremă’ cu privire la acutizarea situaţiei din enclava Nagorno-Karabah şi le-a cerut părţilor implicate în acest conflict să pună capăt violenţelor şi să ia loc la masa negocierilor, informează agenţia de presă Unian.

‘Sunt extrem de îngrijorat de informaţiile privind violenţele din Nagorno-Karabah şi profund întristat de pierderile de vieţi omeneşti’, a declarat Agramunt, potrivit unui comunicat postat pe site-ul organizaţiei.

Preşedintele APCE a salutat declaraţia autorităţilor azere cu privire la încetarea focului în regim unilateral.

Armenia şi Azerbaidjan, două foste republici sovietice din Caucazul de Sud, sunt în conflict de la sfârşitul anilor 1980 pe tema enclavei Nagorno-Karabah.

Alipită la Azerbaidjan în epoca sovietică, această regiune – locuită de o majoritate armeană – a fost teatrul unui conflict sângeros, soldat cu aproximativ 30.000 de morţi şi sute de mii de refugiaţi între 1988 şi 1994.

La sfârşitul anului 2014, Azerbaidjanul, ţară bogată în zăcăminte de hidrocarburi, a decis o creştere puternică a cheltuielilor sale militare, care depăşesc bugetul total al Armeniei.