Război în Ucraina – Zelenski cere europenilor şi SUA sprijin militar. Lugansk ar putea organiza un referendum asupra aderării la Rusia. O nouă rundă de negocieri va avea loc în Turcia între 28 şi 30 martie. Ucraina observă o regrupare a trupelor ruse în Belarus şi se teme de o nouă ofensivă către Kiev – LIVE TEXT ziua 32

Ucraina observă o regrupare a trupelor ruse în Belarus şi se teme de o nouă ofensivă către Kiev

Armata ucraineană are sub control situaţia în capitala Kiev şi în zona limitrofă acesteia, dar se teme că Rusia ar putea trece acolo din nou la ofensivă după o regrupare a trupelor acesteia aflată în desfăşurare pe teritoriul Belarusului şi în acelaşi timp să continue ofensiva pe fronturile de sud şi de est, mai ales în Donbas, conform unei evaluări a Statului Major ucrainean prezentată duminică, relatează agenţia EFE, potrivit Agerpres.

”Au fost dislocate mai multe unităţi în zona Cernobîl – în regiunea Kiev -, pentru deplasarea lor ulterioară în Belarus, cu obiectivul de restabili capacitatea de luptă. Este posibil ca după implementarea acestor măsuri, după regruparea şi consolidarea forţelor, ocupanţii să reia acţiunile pentru blocarea Kievului din direcţia sud-vest”, estimează Statul Major ucrainean.

Evaluarea acestuia este împărtăşită de Institutul american pentru Studiul Războiului, care consideră că ”armata rusă continuă să concentreze unităţi de înlocuire şi întăriri în Belarus şi Rusia, la nord de Kiev, pentru a cuceri poziţii în împrejurimile capitalei şi să încerce să încheie încercuirea şi să cucerească (oraşul) Cernigov”.

În ultimele 24 de ore au continuat bombardamentele ruseşti în regiunea capitalei Kiev, unde armata rusă are cea mai semnificativă concentrare de trupe după declanşarea invaziei asupra Ucrainei, dar evită să lanseze un asalt asupra oraşului, încercând în continuare o manevră de încercuire ce a fost zădărnicită de rezistenţa ucraineană care a forţat în anumite sectoare trupele ruse să se replieze pe poziţii defensive.

Armata ucraineană desfăşoară mici acţiuni contraofensive, în timp ce trupele ruse încearcă să învăluie trupele ucrainene din estul ţării, a declarat consilierul prezidenţial ucrainean Oleksii Arestovici, potrivit Reuters şi AFP. Acesta a menţionat că autorităţile ucrainene se tem de o agravare a situaţiei oraşului asediat Mariupol şi în Donbas, după ce vineri Rusia a anunţat că de acum înainta va avea ca prioritate ”eliberarea” acestei regiuni unde se regăsesc provinciile separatiste proruse Doneţk şi Lugansk. Rusia nu a exclus însă nici posibilitatea de a lua cu asalt oraşele ucrainene pe care le-a încercuit chiar şi parţial.

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a cerut din nou Occidentului să-i furnizeze mai multe arme, menţionând tancuri, transportoare blindate, rachete antiaeriene, rachete antinavă şi avioane. ”Aşteptăm deja de 31 de zile. Cine ia decizii în comunitatea euro-atlantică? Încă le ia Moscova, prin intimidare?”, a spus Zelenski iritat. El a avut o discuţie şi cu omologul său polonez Andrzej Duda, faţă de care şi-a manifestat nemulţumirea că avioanele MIG-29 aflate în dotarea armatei poloneze nu au fost transferate Ucrainei.

Totuşi, de la începutul invaziei ruse statele occidentale au oferit armatei ucrainene un sprijin substanţial prin livrarea de echipamente militare, inclusiv circa 17.000 de rachete antitanc şi sisteme antiaeriene portabile ce au provocat pierderi considerabile armatei ruse. Potrivit ambasadorului american la NATO, două treimi dintre statele Alianţei au livrat Ucrainei arme sau muniţii.

O nouă rundă de negocieri ruso-ucrainene va avea loc în Turcia între 28 şi 30 martie

Delegaţiile rusă şi ucraineană care negociază un posibil acord de pace după agresiunea Rusiei asupra Ucrainei se vor întâlni luni în Turcia pentru o nouă rundă de tratative preconizată să dureze trei zile, a anunţat duminică negociatorul ucrainean David Arakhamia, transmite AFP, potrivit Agerpres.

”La discuţiile de astăzi prin videoconferinţă s-a decis desfăşurarea următoarei runde (de negocieri) cu prezenţă, în Turcia între 28 şi 30 martie”, a precizat pe Facebook negociatorul ucrainean.

Turcia, care încearcă să medieze în războiul ruso-ucrainean, a găzduit pe 10 martie şi o reuniune între miniştrii de externe rus şi ucrainean, Serghei Lavrov şi Dmitro Kuleba, încheiată fără rezultate concrete.

Începute cu întâlniri fizice între cele două delegaţii, negocierile ruso-ucrainene se desfăşoară în prezent online înt-un ritm aproape zilnic. Deşi după primele contacte cele două părţi manifestaseră un anumit optimism, săptămâna trecută ele au recunoscut divergenţe semnificative.

Ministrul de externe rus Serghei Lavrov a acuzat Kievul că ”îşi schimbă poziţia constant şi renunţă la propriile propuneri”, presupunerea lui fiind că Ucraina este influenţată în acest sens de SUA.

Ministrul de externe ucrainean Dmitro Kuleba a estimat şi el vineri că ”procesul de negociere este foarte dificil şi a confirmat că în actualul stadiu al tratativelor nu se întrevede un ”consens” cu Moscova.

Rusia cere în principal stabilirea unui statut de neutralitate pentru Ucraina, demilitarizarea acesteia, un statut oficial pentru limba rusă, recunoaşterea suveranităţii Rusiei asupra Crimeii anexate şi dreptul la autodeterminare al provinciilor separatiste proruse din Donbas. Ucraina a manifestat o disponibilitate de compromis în privinţa unui statut de neutralitate, cu garanţii de securitate solide din partea Occidentului, nu însă şi în privinţa integrităţii sale teritoriale.

Kievul respinge drept ”fără bază legală” orice referendum în teritorii ocupate de Rusia

Organizarea unui referendum în teritorii ocupate de către Rusia ”sunt nule şi neavenite şi nu vor avea nicio bază legaă”, denunţă Gvernul ucrainean după ce liderul separatsit prorus din Lugansk a anunţat un eventual referendum de ”aderare” la Rusia, relatează Reuters, scrie News.ro.

”Toate referendumurile în teritorii ocupate temporar sunt nule şi neavenite şi ni vor avea nicio validitate legală”, a declarat Reuters un purtător de cuvânt al Ministerului ucrainean de Externe.

”Din contră, Rusia se expune unor sancţiuni şi mai dure ale comunităţii internaţionale, care-i vor accentua izolarea la nivel mondial”, a avertizat el.

Rusia încearcă să împartă Ucraina după model coreean, susţine şeful informaţiilor militare ucrainene

Rusia încearcă să împartă Ucraina în două părţi, pentru a crea în partea de est o zonă extinsă controlată de Moscova, după ce aceasta a eşuat în încercarea de a cuceri întreaga ţară, a susţinut duminică şeful serviciului de informaţii militare al Ucrainei (GURMO), Kirilo Budanov, relatează agenţiile Reuters şi EFE.

”De fapt, este o încercare de a crea Coreea de Nord şi Coreea de Sud în Ucraina”, a estimat acesta într-o declaraţie, adăugând că ucrainenii vor lansa în curând un război de gherilă în acele zone ale ţării căzute sub control rusesc.

De asemenea, potrivit ultimei evaluări a serviciilor de informaţii britanice, Rusia încearcă în prezent să încercuiască trupele ucrainene pe frontul estic din Donbas. În acest scop deplasează spre sud trupe de pe poziţiile din zona oraşului nordic Harkov şi spre nord din poziţiile din zona oraşului sudic Mariupol asediat în continuare, astfel că o joncţiune a acestor forţe ar putea izola trupele ucrainene ce luptă în estul Ucrainei, ale căror efective sunt estimate de Rusia la circa 60.000 de soldaţi.

Ministerul rus al Apărării a transmis de altfel vineri că, din punctul său de vedere, prima fază a operaţiunii sale militare în Ucraina este aproape încheiată, iar de acum înainte trupele ruse se vor axa pe ”eliberarea” completă a regiunii estice Donbas ce cuprinde provinciile separatiste proruse Doneţk şi Lugansk.

Începută pe 24 februarie, invazia rusă a făcut progrese doar în primele zile, când a ajuns la porţile Kievului, dar înaintarea trupelor ruse a fost oprită sau încetinită ulterior pe toate fronturile de rezistenţa puternică a trupelor ucrainene, susţinute cu armament occidental, în special rachete antitanc şi sisteme antiaeriene portabile. La o lună de la începerea invaziei, singurul mare oraş ucrainean care se află sub control rusesc este Herson, în sud.

Preşedintele francez afirmă că nu va folosi termenii lui Biden cu privire la Putin şi atenţionează împotriva unei escaladări

Preşedintele francez Emmanuel Macron a afirmat, duminică, că el „nu va folosi” termenii preşedintelui american Joe Biden, care l-a calificat pe Vladimir Putin drept „măcelar”, estimând că „nu trebuie să existe escaladare nici în cuvinte, nici în acţiuni” în războiul din Ucraina, informează AFP, citată de Agerpres.

Emmanuel Macron a anunţat de asemenea că el va discuta cu preşedintele rus „mâine sau poimâine”, pentru a organiza o operaţiune de evacuare din oraşul Mariupol, din estul Ucrainei, operaţiune ce trebuie făcută cât mai curând.

În timpul discursului său susţinut sâmbătă seara în faţa unei mulţimi la Varşovia, Biden a spus: ”Pentru numele lui Dumnezeu, acest om nu poate rămâne la putere”. În acelaşi discurs, Biden l-a calificat pe Putin drept „măcelar”, „criminal de război” şi „dictator sângeros”.

Vineri, Macron a anunţat că Franţa, Turcia şi Grecia vor efectua „în următoarele zile” o „operaţiune umanitară” de evacuare a oraşului asediat Mariupol.

Turcia susţine că ”nu trebuie distruse toate punţile” de comunicare cu Rusia

Turcia şi alte ţări trebuie să continue să discute cu Rusia pentru a ajuta la a pune capăt războiului din Ucraina, a declarat duminică purtătorul de cuvânt al Preşedinţiei turce, informează Reuters, potrivit Agerpres.

„Dacă toţi ar tăia punţile (de comunicare) cu Rusia, atunci cine va mai discuta cu ei?” (cu ruşii), a subliniat Ibrahim Kalin de la Forumul internaţional de la Doha.

„Ucrainenii trebuie susţinuţi prin toate mijloacele posibile, ca ei să se poată apăra… însă şi ruşii trebuie auziţi, într-un fel sau altul”, a adăugat Kalin.

Turcia, membră a NATO, care are legături strânse cu Rusia şi Ucraina, nu s-a alăturat sancţiunilor vizând Moscova. Rusia rămâne principalul furnizor de gaze şi de turişti pentru Turcia, cu care construieşte prima centrală nucleară de pe teritoriul turc.

Totodată, Turcia a calificat invazia Ucrainei ca „inacceptabilă” şi s-a poziţionat ca un mediator pentru a pune capăt războiului.

Teritoriul separatist Lugansk ar putea organiza un referendum asupra aderării la Rusia

Teritoriul separatist Lugansk, a cărui independenţă a fost recunoscută de Moscova, ar putea organiza în curând un referendum asupra aderării la Rusia, a declarat duminică liderul acestui teritoriu, Leonid Pasecinik, informează AFP şi Reuters.

„Cred că într-un viitor apropiat, un referendum va avea loc pe teritoriul republicii (autoproclamate Lugansk), în cadrul căruia poporul îşi va exercita dreptul constituţional absolut şi îşi va exprima opinia cu privire la aderarea la Federaţia Rusă”, a declarat Pasecinik, citat de agenţiile de presă ruse. „Nu ştiu de ce, sunt sigur că aşa se va întâmpla”, a adăugat el, fără a oferi detalii cu privire la o posibilă dată a referendumului.

Republicile separatiste proruse Doneţk şi Lugansk, a căror independenţă a fost recunoscută de Moscova, sunt situate în bazinul minier rusofon Donbas din estul Ucrainei şi se sustrag din 2014 controlului Kievului.

Războiul în care autorităţile de la Kiev se confruntă cu separatiştii din Doneţk şi Lugansk s-a soldat până acum cu peste 14.000 de morţi.

Independenţa lor, proclamata în urma unor referendumuri, nu a fost recunoscută de comunitatea internaţională.

Pe 21 februarie, preşedintele rus Vladimir Putin le-a recunoscut independenţa şi a răspuns cererii lor de a stabili o „cooperare în materie de apărare”. Aceasta a constituit preludiul pentru invazia rusă în Ucraina, declanşată pe 24 februarie, în scopul apărării acestor teritorii separatiste, potrivit Kremlinului.

Rusia a lovit cu rachete de croazieră ţinte militare din Lvov, a anunţat Ministerul Apărării rus

Rusia a lovit cu rachete de croazieră de mare precizie ţinte militare din oraşul Lvov din vestul Ucrainei, a anunţat duminică Ministerul Apărării rus, informează Reuters, citată de Agerpres.

Rusia a lovit un depozit de combustibil utilizat de forţele ucrainene lângă Lvov, cu rachete cu rază de acţiune lungă şi a folosit rachete de croazieră pentru a lovi o fabrică din acest oraş unde se reparau sisteme antirachetă, staţii radar şi tancuri, adaugă ministerul rus.

„Forţele armate ale Federaţiei Ruse îşi continuă acţiunile ofensive ca parte a operaţiunii militare speciale”, a declarat într-un comunicat purtătorul de cuvânt al Ministerului Apărării rus, Igor Konaşenkov.

Ministerul rus a difuzat o înregistrare video cu loviturile de rachetă din Lvov.

La rândul lor, oficiali ai oraşului Lvov, situat la numai 60 de km de Polonia, ţară membră a NATO, au declarat că mai multe persoane au fost rănite în atacurile cu rachete.

Rusia a utilizat de asemenea rachete cu rază de acţiune lungă dinspre mare pentru a distruge un arsenal de rachete S-300 şi sisteme antiaeriene BUK lângă Kiev, a mai informat ministerul rus. Forţele ruse au distrus de asemenea mai multe drone, a adăugat acesta.

Rusia a început să distrugă depozite de combustibil şi hrană, ceea ce înseamnă că guvernul de la Kiev va trebui să disperseze ambele stocuri în viitorul apropiat, a declarat duminică consilierul Ministerului de Interne al Ucrainei, Vadim Denisenko.

Zelenski cere europenilor şi SUA sprijin militar

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat, sâmbătă noapte, că ţara sa are nevoie de sprijin militar, subliind că securitatea Europei este în risc, scrie News.ro.

„Armamentul este ceea ce au partenerii noştri. Acesta este ceea ce este acoperit cu praf la depozitele lor. La urma urmei, totul este pentru libertate, nu numai în Ucraina, ci pentru libertate în Europa. Deci cine conduce comunitatea euro-atlantică? Mai este Moscova din cauza intimidării?”, a adăugat el.

Referindu-se la cei care apără oraşul-port asediat Mariupol, el a continuat:

„Le doresc cel puţin un procent din curajul lor celor care se gândesc de 31 de zile cum să transfere câteva zeci sau două avioane sau tancuri…Ucraina nu poate doborî rachetele ruseşti folosind puşti, mitraliere, care sunt prea multe în provizii. Şi este imposibil să deblochezi Mariupol fără un număr suficient de tancuri, alte vehicule blindate şi, desigur, avioane. Toţi apărătorii Ucrainei ştiu asta. Toţi cei care apără Mariupol ştiu asta. Mii de oameni ştiu asta – cetăţeni, civili care mor acolo în blocada. Statele Unite ştiu asta. Toţi politicienii europeni ştiu. Le-am spus tuturor. Şi acest lucru ar trebui să fie cunoscut cât mai curând posibil de cât mai mulţi oameni de pe Pământ. Pentru ca toată lumea să înţeleagă cui şi de ce pur şi simplu i-a fost frică să prevină această tragedie. Frică să ia pur şi simplu o decizie”, a declarat Zelenski.

Kievul susţine că Washingtonul ”nu are nicio obiecţie” privind transferul avioanelor de luptă poloneze

Statele Unite au dat asigurări Kievului că nu au „nicio obiecţie” legată de transferul avioanelor de luptă poloneze în Ucraina, a afirmat sâmbătă ministrul de externe ucrainean, Dmitro Kuleba, într-un mesaj scris transmis AFP, anunță Agepres.

„Statele Unite ne-au dat asigurări că nu au obiecţii cu privire la transferul avioanelor”, a scris Dmitro Kuleba care s-a întâlnit în cursul dimineţii cu preşedintele american Joe Biden, aflat în vizită în Polonia. „Mingea este acum în terenul Poloniei”, a adăugat el.

„Vom studia această problemă mai detaliat în conversaţiile noastre cu colegii noştri polonezi pentru a le auzi poziţia, dar vreau să fiu clar: Ucraina are o nevoie critică de mai multe avioane de luptă”, a continuat şeful diplomaţiei de la Kiev.

„Avem nevoie de ele pentru a găsi un echilibru în cer şi a-i împiedica pe ruşi să comită mai multe crime de război, să arunce mai multe bombe asupra oraşelor noastre şi să ucidă mai mulţi civili”, a explicat el, exprimându-şi speranţa ca această problemă să fie „rezolvată cât mai curând posibil”.

Dmitro Kuleba şi ministrul ucrainean al apărării, Oleksii Reznikov, au discutat cu preşedintele american sâmbătă dimineaţă la Varşovia, cu prilejul întâlnirii cu secretarul de stat american, Antony Blinken, şi secretarul Apărării, Lloyd Austin.

Republica separatistă Osetia de Sud trimite soldaţi pentru a sprijini armata rusă în Ucraina

Osetia de Sud, republică separatistă din Georgia, a anunţat sâmbătă că a trimis soldaţi în Ucraina pentru „a ajuta la apărarea Rusiei”, în cea de-a 31-a zi de la invadarea teritoriului ucrainean de către forţele ruse, informează AFP.

„Băieţii noştri îşi vor îndeplini cu mândrie datoria militară”, a declarat pe Telegram liderul acestei republici autoproclamate, Anatoli Bibliov.

El a afirmat că soldaţii „înţeleg perfect că ei se duc să apere Rusia, că ei se duc să apere de asemenea Osetia”.

„Dacă fascismul nu va fi zdrobit în teritorii îndepărtate, el se va manifesta din nou mâine aici”, a continuat liderul Osetiei de Sud, recurgând la o frazeologie apropiată de cea utilizată de preşedintele rus Vladimir Putin, care a vorbit despre „denazificare” referitor la Ucraina.

Bibliov nu a precizat numărul de soldaţi ce vor fi trimişi în Ucraina, însă a postat o înregistrare video în care puteau fi văzute mai multe autobuze şi camioane deja pe drum.

În 2008, Rusia a lansat un asalt devastator împotriva Georgiei, în susţinerea republicii autoproclamate Osetia de Sud. Acest război fulger, care s-a soldat cu 700 de morţi şi zeci de mii de refugiaţi, a izbucnit după ce autorităţile georgiene prooccidentale şi-au lansat forţele armate împotriva combatanţilor proruşi din Osetia de Sud.

După acest război, Rusia a recunoscut independenţa Osetiei de Sud şi a unei alte regiuni separatiste din Georgia, Abhazia, unde şi-a amplasat baze militare permanente.

Ofensiva militară rusă a suscitat în Georgia un elan de solidaritate cu Ucraina, sute de georgieni devenind voluntari în rândul armatei ucrainene