Război în Ucraina – ziua 11: Putin i-a transmis lui Macron că-şi va atinge obiectivele în Ucraina,”prin negocieri sau prin război”. Rusia avertizează ţările care îşi pun aerodromurile la dispoziţia Ucrainei

Preşedintele rus Vladimir Putin i-a transmis duminică şefului statului francez Emmanuel Macron că-şi "va atinge obiectivele" în Ucraina, "fie prin negocieri, fie prin război", a anunţat Palatul Elysee, la încheierea unei convorbiri telefonice de o oră şi 45 de minute între cei doi şefi de stat, transmite AFP. Mai mult, orice ţară îşi pune la dispoziţia Ucrainei aerodromurile pentru atacuri asupra Rusiei poate fi considerată că a intrat în conflict, a declarat duminică purtătorul de cuvânt al Ministerului Apărării rus, Igor Konaşenkov, relatează Reuters.
AGERPRES - Dum, 06 mart. 2022, 08:41
Război în Ucraina - ziua 11: Putin i-a transmis lui Macron că-şi va atinge obiectivele în Ucraina,

Update 19:12 – Polonia dezminte relatările mass-media cum că ar intenţiona să trimită avioane Ucrainei

Polonia a dezminţit informaţiile apărute în presă, potrivit cărora ar intenţiona să trimită Ucrainei avioane de luptă de fabricaţie sovietică şi să primească la schimb aparate de luptă din SUA, transmite duminică agenţia dpa.

„Polonia nu va trimite avioane de luptă în Ucraina şi nici nu va permite folosirea aeroporturilor sale”, a scris pe Twitter guvernul polonez. „Ajutăm semnificativ în multe alte domenii”, a adăugat executivul de la Varşovia.

Totuşi, secretarul de stat american Antony Blinken a declarat că ţara sa cooperează cu Polonia în sensul că partea poloneză să poată furniza ucrainenilor aparate de zbor pe care aceştia ştiu să le piloteze şi să primească în schimb avioane de fabricaţie americană.

„Vrem să vedem dacă putem fi de ajutor, după cum am spus, şi să ne asigurăm că, indiferent de ceea ce livrează ei (polonezii) ucrainenilor, ceva se întoarce la ei pentru a compensa pentru orice sincopă de securitate care ar putea apărea pentru Polonia”, a declarat Blinken la CNN.

Totodată, un purtător de cuvânt al guvernului polonez a declarat că discuţiile cu partea americană sunt în desfăşurare, dar că nu s-a luat deocamdată o decizie.

Update 18:45 – Cinci răniţi după ce trupele ruse au deschis focul la un protest împotriva ocupaţiei în Ucraina (agenţie)

Trupele ruse au deschis duminică focul la un protest împotriva ocupaţiei ruse în Nova Kahovka (sudul Ucrainei) şi au rănit cinci persoane, a anunţat agenţia de presă ucraineană Interfax Ucraina, care citează martori oculari, transmite Reuters.

Circa 2.000 au ieşit pe străzile din Nova Kahovka pentru a-şi manifesta opoziţia faţă de invazia rusă, fluturând drapele ucrainene şi cerându-le militarilor ruse să plece, potrivit agenţiei citate.

Proteste similare au avut loc şi în alte zone ocupate, adaugă Interfax Ucraina.

Într-o altă regiune din sudul ţării, ingineri ucraineni se grăbeau să repare duminică o conductă de gaz avariată de forţele ruse, ceea ce a dus la stoparea furnizării de gaze naturale în unele părţi din sud-estul Ucrainei, a declarat guvernatorul regiunii Doneţk, Pavlo Kirilenko, citat de Reuters.

Inginerii au oprit conducta pentru a preveni scurgerile de gaz, a adăugat el, menţionând că presiunea gazului era în scădere şi că ar urma să înceteze complet spre sfârşitul zilei.

Kirilenko a declarat că toată porţiunea între oraşul Vuhledar, din regiunea Doneţk, şi portul Berdiansk va rămâne fără gaz cât timp se fac reparaţii la conductă. Distanţa dintre cele două oraşe este de 117 kilometri.

„Lucrăm din greu să rezolvăm această problemă cât mai repede cu putinţă”, a spus Kirilenko.

Update 18:40 – Ucraina „are planuri” pentru a asigura continuitatea guvernului, potrivit lui Blinken

Ucraina „are planuri” pentru a asigura continuitatea guvernului „într-un fel sau altul” pe fondul invaziei ruse, a declarat duminică secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, relatează EFE.

„Ucrainenii au elaborat planuri despre care nu voi vorbi şi nici nu voi da detalii, dar care au ca scop să se asigure că există ceea ce numim o ‘continuitate a guvernului, într-un fel sau altul'”, a anunţat şeful diplomaţiei americane într-un interviu la postul CBS.

Blinken a lăudat „leadership-ul” de care a dat dovadă preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski şi restul guvernului său. „Au reprezentat încarnarea extrem de curajosului popor ucrainean”, a spus el.

SUA şi-a exprimat în mai multe rânduri îngrijorarea pentru securitatea lui Zelenski, şi chiar liderul ucrainean a declarat că este „obiectivul numărul unu” al forţelor ruse.

Zelenski postează des înregistrări video pe reţelele sociale pentru a arăta ţării sale şi lumii întregi că rămâne la Kiev pentru a face faţă forţelor ruse, aminteşte EFE.

Update 18:27 – Putin i-a transmis lui Macron că-şi va atinge obiectivele în Ucraina,”prin negocieri sau prin război”

Preşedintele rus Vladimir Putin i-a transmis duminică şefului statului francez Emmanuel Macron că-şi „va atinge obiectivele” în Ucraina, „fie prin negocieri, fie prin război”, a anunţat Palatul Elysee, la încheierea unei convorbiri telefonice de o oră şi 45 de minute între cei doi şefi de stat, transmite AFP.

Conform sursei citate, Emmanuel Macron l-a găsit pe Putin „foarte hotărât să-şi atingă obiectivele”, printre care „ceea ce preşedintele rus numeşte ‘denazificarea’ şi neutralizarea Ucrainei”, dar şi recunoaşterea independenţei peninsulei ucrainene Crimeea, anexată ilegal de Rusia în 2014, şi a provinciei Donbas (din estul Ucrainei), cerinţe care sunt – potrivit Parisului – „inacceptabile pentru ucraineni”.

Putin i-a spus lui Macron că nu a dorit să atace centralele nucleare

Vladimir Putin l-a asigurat pe Macron că „nu a fost în intenţia sa” să atace centralele nucleare ucrainene, între care fosta centrală de la Cernobîl.

„Preşedintele Putin a declarat că nu a fost în intenţia sa să efectueze atacuri asupra acelor centrale. El a mai spus că este gata să respecte normele AIEA (Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică – n.r.) pentru protecţia centralelor”, după bombardarea, în noaptea de 3 spre 4 martie, a centralei nucleare ucrainene de la Zaporojie, cea mai mare din Europa.

Putin a negat că „armata sa a vizat civili”

Vladimir Putin „a negat că armata sa îi vizează pe civili”, în discuţia telefonică cu Macron, care i-a cerut preşedintelui rus să nu pună în pericol civilii, conform dreptului internaţional, potrivit Palatului Elysee.

Conform acestei surse, preşedintele rus a mai afirmat că „revine ucrainenilor responsabilitatea de a permite evacuarea populaţiei din oraşele încercuite”, la care preşedintele francez i-a răspuns că „armata care atacă este armata rusă” şi că nu are „motive să creadă că armata ucraineană îi pune pe civili în pericol”.

Totodată, Macron i-a spus lui Putin că este îngrijorat cu privire la un atac iminent asupra oraşului ucrainean Odesa, a pledat pentru importanţa găsirii unei soluţii negociate la criza ucraineană şi pentru protejarea instalaţiilor nucleare ucrainene.

Update 18:20  – Premierul Ucrainei a semnat o cerere oficială pentru suspendarea Rusiei şi Belarusului din FMI şi Banca Mondială

Premierul ucrainean Denis Şmîgal a anunţat duminica aceasta că a semnat o cerere oficială adresată guvernelor străine, inclusiv Statelor Unite ale Americii, pentru încetarea calităţii Rusiei şi Belarusului de ţări membre ale Fondului Monetar Internaţional şi ale Băncii Mondiale, transmite Reuters.

„Aceste două ţări şi-au încălcat obligaţiile şi şi-au îndreptat politicile în direcţia războiului”, a menţionat Şmîgal într-o declaraţie

Update 18:06 – Rusia avertizează că ţările care îşi pun aerodromurile la dispoziţia Ucrainei ar putea fi considerate părţi în conflict

Orice ţară care îşi pune la dispoziţia Ucrainei aerodromurile pentru atacuri asupra Rusiei poate fi considerată că a intrat în conflict, a declarat duminică purtătorul de cuvânt al Ministerului Apărării rus, Igor Konaşenkov, relatează Reuters.

„Folosirea reţelelor de aerodromuri ale acestor ţări pentru a primi avioane militare ucrainene şi utilizarea lor ulterioară împotriva forţelor armate ruse pot fi considerate o implicare a acestor stare în conflictul armat”, a subliniat Konaşenkov, citat de agenţia de presă Interfax.

”Practic, toate avioanele cu capacitate de luptă ale regimului de la Kiev au fost distruse. Dar ştim cu siguranţă că avioane ucrainene au zburat spre România şi alte ţări vecine”, a declarat Igor Konaşenkov, citat de AFP şi EFE.

Update 17:29 – Putin acuză Ucraina de incidentul de la centrala nucleară din Zaporojie şi de eşecul evacuărilor din Mariupol

Preşedintele rus Vladimir Putin a acuzat duminică „extremiştii ucraineni” de incidentul care a avut loc la 3 martie la centrala nucleară ucraineană de la Zaporojie, a anunţat Kremlinul, transmite Reuters.

Într-o conversaţie telefonică pe care a avut-o cu Putin, preşedintele francez Emmanuel Macron l-a întrebat pe şeful de la Kremlin despre incendiul izbucnit la cea mai mare centrală nucleară din Europa.

„Vladimir Putin a informat despre provocarea extremiştilor ucraineni în zona centralei nucleare de la Zaporojie”, a transmis Kremlinul, care a adăugat că „nivelurile radiaţiilor sunt normale”.

Putin a mai acuzat Ucraina şi de faptul că ar împiedica evacuarea civililor din oraşul Mariupol (sudul Ucrainei), încercuit de forţele ruse.

În timpul discuţiei cu Macron, Putin „a atras atenţia asupra faptului că Kievul continuă să nu respecte acordurile convenite asupra aspectelor umanitare”, adăugând că sâmbătă „naţionaliştii ucraineni au împiedicat evacuarea” oraşelor Mariupol şi Volnovaha, situat în apropiere, a mai relatat Kremlinul.

Update 17:22 – Zelenski: Ucraina a capturat sute de militari ruşi

Sute de militari ruşi au fost capturaţi de forţele ucrainene, a anunţat duminică preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, transmite dpa.

„Sute, sute de prizonieri. Printre ei se află piloţii avioanelor care ne-au bombardat oraşele. (I-au bombardat) pe civilii noştri”, a declarat Zelenski într-un mesaj video publicat pe aplicaţia Telegram duminică.

Informaţia nu a putut fi verificată din alte surse, potrivit dpa.

Adresându-se ucrainenilor, Zelenski le-a spus: „Luptăm pentru a stabili unde va fi graniţa. Între viaţă şi sclavie”.

Încă o dată, preşedintele ucrainean s-a adresat şi poporului rus: „Cetăţenii Federaţiei Ruse au de făcut aceeaşi alegere acum. În aceste zile. În aceste ore. Între viaţă şi sclavie”.

Update 16:40 – Ucraineni din unele oraşe ocupate de forţele ruse protestează împotriva invaziei (agenţie)

Locuitori din unele oraşe ucrainene ocupate de forţele ruse au ieşit în stradă pentru a protesta, în a 11-a zi a invaziei ruse în Ucraina, a relatat duminică agenţia de presă Interfax Ucraina, citată de Reuters.

În oraşul Nova Kahovka (sudul Ucrainei), circa 2.000 de oameni şi-au manifestat opoziţia faţă de invazie fluturând steaguri ucrainene şi cerându-le forţelor ruse să plece, potrivit agenţiei, care citează martori locali.

Un protest similar la care au participat câteva sute de oameni a avut loc duminică şi în oraşul Kalacianka, a relatat Interfax Ucraina.

Proteste cu câteva mii de participanţi s-au desfăşurat şi în oraşele Berdiansk şi Melitopol pe parcursul săptămânii.

Update 16:01 – Într-o convorbire cu Erdogan, Putin a cerut ca Ucraina să nu mai opună rezistenţă

Preşedintele rus, Vladimir Putin, a avertizat duminică Ucraina că ”operaţiunea militară” a Rusiei va fi oprită doar dacă Kievul va înceta să mai opună rezistenţă şi va îndeplini toate cererile Kremlinului, relatează Reuters.

În timpul unei convorbiri telefonice cu preşedintele turc, RecepTayyip Erdogan, Putin a spus că negociatorii ucraineni ar trebui să adopte o abordare mai „constructivă” la discuţiile cu Moscova pentru a ţine cont de realitatea de pe teren.

Preşedintele rus, ale cărui comentarii au fost publicate de Kremlin într-o stenogramă a convorbirii, a declarat că ”operaţiunea sa specială” în Ucraina se desfăşoară conform planului şi programului stabilit.

”A fost subliniat faptul că suspendarea operaţiunii speciale este posibilă doar dacă Kievul opreşte operaţiunile militare şi îndeplineşte cererile bine-cunoscute ale Rusiei”, a precizat Kremlinul.

Update 15:11 – Zelenski: Aeroportul din Viniţa a fost distrus de atacuri ruseşti

Preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a denunţat duminică distrugerea totală a unui aeroport din apropiere de oraşul Viniţa, din vestul ţării, lovit de opt rachete ruseşti, şi a cerut din nou Occidentului să închidă spaţiul aerian deasupra Ucrainei.

”Paşnica Viniţa nu a ameninţat niciodată Rusia”.”Atacul brutal şi cinic cu rachete a lăsat aeroportul complet distrus. Ei (ruşii) continuă să distrugă infrastructura noastră, viaţa noastră, pe care am construit-o noi înşine, părinţii noştri, bunicii noştri, generaţii de ucraineni (…)”, a spus el într-o nouă înregistrare video postată pe contul oficial de Telegram al preşedintelui, relatează EFE.

”Noi repetăm în fiecare zi: închideţi cerul deasupra Ucrainei. Închideţi-l pentru toate rachetele ruseşti, pentru avioane, pentru toţi aceşti terorişti. Faceţi o zonă aeriană umanitară fără rachete, fără bombe”, s-a adresat el din nou aliaţilor din NATO, care deja au exclus instituirea unei zone de interdicţie aeriană deasupra Ucrainei.

”Suntem oameni şi este datoria voastră umanitară să protejaţi oamenii şi puteţi face acest lucru. Dacă nu o faceţi, daţi-ne avioane ca să ne putem apăra”, a spus el, făcând apel la „responsabilitatea” liderilor mondiali.

 

Update 14:57 – Preşedinţia turcă: Erdogan îl îndeamnă pe Putin să declare încetarea focului în Ucraina şi să semneze un acord de pace

Preşedintele turc, Recep Tayyip Erdogan, l-a îndemnat pe omologul său rus Vladimir Putin să declare o încetare a focului în Ucraina, să deschidă coridoare umanitare şi să semneze un acord de pace, a anunţat duminică biroul său – informează Reuters.

Într-un comunicat publicat după o convorbire telefonică de o oră între cei doi lideri, preşedinţia turcă a precizat că Erdogan i-a spus lui Putin că Turcia este pregătită să contribuie la o rezolvare paşnică a conflictului, adăugând că o încetare a focului ar uşura îngrijorările legate de situaţia umanitară.

”Preşedintele Erdogan şi-a reînnoit apelul de a deschide împreună calea spre pace”, a precizat biroul său. ”Erdogan a subliniat importanţa de a lua măsuri urgente pentru a obţine o încetare a focului, a deschide coridoare umanitare şi a semna un acord de pace”.

Cei doi şefi de stat au discutat, de asemenea, despre relaţiile bilaterale, se arată în comunicat.

Update 14:55 – Rusia şi Ucraina se acuză reciproc de eşecul evacuărilor din Mariupol

Separatiştii pro-ruşi şi Garda Naţională din Ucraina s-au acuzat reciproc că nu au reuşit să stabilească un coridor umanitar pentru evacuarea civililor din Mariupol, duminică, a doua oară când părţile au încercat să îl organizeze, relatează Reuters.

Postul de televiziune Ukraine 24 a prezentat un luptător din Regimentul Azov al Gărzii Naţionale care a declarat că forţele ruse şi pro-ruse care au încercuit oraşul portuar cu aproximativ 400.000 de locuitori au continuat să bombardeze zonele care trebuiau să fie sigure.

Agenţia de presă Interfax a citat un oficial al administraţiei separatiste din Doneţk care a acuzat forţele ucrainene că nu au respectat încetarea temporară a focului.

Oficialul separatist a declarat că doar aproximativ 300 de persoane au părăsit oraşul.

Autorităţile ucrainene au declarat anterior că au planificat să evacueze peste 200.000 de persoane din Mariupol.

Update 14:45 – Kievul îşi fortifică apărarea, în timp ce bombardamente au avut loc în zone din apropiere

Soldaţii ucraineni au întărit duminică apărarea în jurul Kievului, săpând tranşee, blocând drumuri şi colaborând cu unităţi de apărare civilă, în timp ce forţele ruseşti au bombardat zona înconjurătoare şi au atacat oraşele şi satele din apropiere, relatează Reuters.

În timp ce forţele armate şi voluntari civili săpau tranşee, mii de oameni continuau să încerce să fugă din oraşul de 3,4 milioane de locuitori, pe măsură ce se răspândeau temerile privind un atac la scară largă.

Rusia a invadat Ucraina pe 24 februarie şi şi-a concentrat cele mai puternice atacuri în sudul şi estul ţării, asediind oraşe precum Mariupol şi Harkov cu focuri de artilerie şi atacuri aeriene şi provocând pagube şi victime importante.

Kievul a fost ferit până acum de bombardamente grele, dar lupte intense au avut loc în oraşele şi satele din jur, iar Ministerul rus al Apărării a publicat duminică imagini cu unele dintre vehiculele sale militare cu şenile care se deplasează în apropierea capitalei.

O înregistrare video furnizată de forţele ucrainene, realizată sâmbătă în regiunea Kiev, arată eforturile ucrainenilor de a apăra capitala: saci de nisip şi plăci de beton au fost îngrămădite pe un drum principal, în timp ce soldaţii ucraineni verificau cu atenţie maşinile care treceau.

O stradă mai mică era blocată cu capcane metalice pentru tancuri şi fuseseră instalate poziţii de mitraliere. Cocteiluri Molotov zăceau pe marginea drumului, în timp ce civilii jurau să se alăture luptei pentru a proteja Kievul.

”Suntem echipaţi 100%”, a declarat un soldat neidentificat în înregistrare. ”Poziţiile sunt pregătite, le-am echipat şi aşteptăm doar să ne întâlnim aici… Victoria va fi a noastră”.

În Irpin, un oraş situat la aproximativ 25 de kilometri nord-vest de Kiev, femei şi copii care fugeau din calea confruntărilor armate din zonă au fost nevoiţi să se adăpostească în timp ce rachete au lovit în apropiere, au declarat pentru Reuters martori.

Rusia numeşte acţiunile sale în Ucraina o ”operaţiune specială” care nu este concepută pentru a ocupa un teritoriu, ci pentru a distruge capacităţile militare ale vecinului său şi pentru a captura ceea ce ea consideră naţionalişti periculoşi.

Update 13:23 – Blinken: SUA iau în considerare trimiterea de avioane în Polonia dacă Varşovia trimite avioane de luptă în Ucraina

Statele Unite iau în considerare posibilitatea de a trimite avioane în Polonia dacă Varşovia decide să trimită avioane de luptă în Ucraina, a declarat secretarul de stat american, Antony Blinken, aflat duminică într-o vizită în Republica Moldova – transmit AFP şi DPA.

”Acum analizăm în mod activ problema avioanelor pe care Polonia le-ar putea furniza Ucrainei şi examinăm cum am putea compensa dacă Polonia decide să furnizeze aceste avioane”, a declarat Blinken. ”Nu pot vorbi despre un calendar, dar pot spune doar că analizăm acest lucru foarte, foarte activ”.

Vizita în Republica Moldova a avut loc după ce Blinken s-a aflat sâmbătă în Polonia, ţară membră a NATO, în timp ce alianţa îşi consolidează flancul estic ca răspuns la invazia Rusiei în Ucraina.

Mai multe instituţii media americane au relatat despre un posibil acord între SUA şi Polonia pentru ca Varşovia să furnizeze Ucrainei avioane de război din epoca sovietică în schimbul avioanelor de luptă americane F-16, aminteşte AFP.

”Lucrăm cu polonezii în această privinţă şi ne consultăm cu ceilalţi aliaţi ai noştri din NATO”, a declarat un oficial de la Casa Albă, citat de Wall Street Journal şi NBC.

Kievul îndeamnă Occidentul să ofere asistenţă militară, inclusiv avioane, pentru a se apăra de invazia rusă, care a intrat duminică în a 11-a zi. Preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a cerut ţărilor din Europa de Est să îi furnizeze avioane de fabricaţie rusă, pe care ucrainenii ştiu să le piloteze.

Update 13:15 – Forţele ruse se pregătesc să bombardeze Odesa, spune Zelenski. Rusia continuă încercuirea Kievului

Forţele ruse se pregătesc să bombardeze oraşul Odesa, a declarat duminică preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski – transmit Reuters şi AFP.

Declaraţia şefului statului ucrainean vine după ce Serviciul de stat pentru comunicaţii speciale şi protecţia informaţiilor a informat că forţele ruse au continuat duminică atacurile asupra localităţilor Irpin, Hostomel, Makariv, în regiunea Kiev.

În regiunea Jitomir, care rămâne cel mai fierbinte punct, un atac aerian în Korosten a distrus zece case, a ucis o persoană şi a rănit cinci, inclusiv un copil. Cinci copii au fost salvaţi din subsolul unui garaj în flăcări, potrivit serviciului citat, preluat de EFE.

La nord de regiunea Kiev, la Cernobîl, au avut loc lupte la periferie, unde trupele ruseşti încearcă să avanseze în direcţia capitalei.

În sud-est, Mariupol rămâne „sub asediu”, la fel ca şi Volnovaha, unde aproximativ 400 de persoane au putut fi evacuate sâmbătă, în pofida zădărnicirii operaţiunilor de evacuare în ambele localităţi de atacuri pe care ambele părţi se acuză reciproc că le-ar fi comis. ”Încercările de evacuare vor continua şi astăzi’, a precizat aceeaşi sursă.

Consilierul municipal al oraşului Mariupol, Vadim Boicenko, a declarat că oraşul a rămas în continuare fără apă şi electricitate, iar cei 400.000 de locuitori sunt blocaţi şi nu au cum să plece.

Eduard Basurin, purtătorul de cuvânt al miliţiei pro-ruse a autoproclamatei republici populare Doneţk, a declarat că în cursul dimineţii de duminică vor fi deschise coridoare umanitare pentru plecarea civililor din Mariupol şi Volnovaha.

Sâmbătă, separatiştii au afirmat că au eliminat câteva zeci de civili. În regiunea Mikolaiv (Nikolaiev), în sud, au avut loc bombardamente în timpul nopţii. Trei obuze au fost trase în curţile unor case particulare. În urma atacurilor asupra satului Radisni Sad au existat victime. De asemenea, au fost bombardate cu rachete şi alte sate din zonă, dar, în general, situaţia este sub control, potrivit sursei.

Update 11:33 – Serviciul de Securitate al Ucrainei a arestat un grup prorus care intenţiona să înfiinţeze noi „republici populare” în vest 

Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) a arestat sâmbătă un grup de separatişti proruşi în regiunea Ivano-Frankivsk, în sud-vestul ţării, car intenţiona să creeze „noi republici populare” după modelul autoproclamatelor republici Doneţk şi Lugansk, din estul Ucrainei, transmite EFE.

„Agenţii de ordine ucraineni i-au reţinut pe organizatorii unor noi ‘republici populare’ în vestul Ucrainei. Obiectivul colaboraţioniştilor era să destabilizeze situaţia în ariergarda militarilor ucraineni” pe fondul ofensivei trupelor ruse care au invadat Ucraina, a informat serviciul de presă al SBU.

Din aşa-numita „Republică Federativă a Ucrainei” pe care căuta să o creeze grupul prorus urmau să facă parte regiunile Ivano-Frankivsk, Transcarpatia, Leopolis, Ternopol şi Cernăuţi, toate situate în zona de vest a Ucrainei.

Potrivit SBU, separatiştii se aşteptau să recruteze „mai bine de 500 de trădători în regiunile occidentale şi centrale” ale Ucrainei.

Nu se precizează câte persoane au fost arestate.

Conform planului, separatiştii ar fi asasinat militari şi reprezentanţi ai autorităţilor, apoi ar fi preluat conducerea administraţiilor locale şi ar fi anunţat proclamarea de „republici populare” care ulterior s-ar fi unit într-un stat-marionetă controlat de Moscova.

SBU a deschis dosar penal împotriva celor reţinuţi, sub acuzaţia de „acţiuni având ca scop schimbarea puterii şi ordinii constituţionale prin violenţă”, delict pasibil de 10 ani de închisoare.

Update 11:25 – Rusia acuză Ucraina, fără dovezi, că fabrică o ”bombă murdară” nucleară (Reuters)

Presa rusă, care a citat duminică o sursă neidentificată, a relatat că Ucraina este aproape să fabrice o armă nucleară pe bază de plutoniu, aşa-numită „bombă murdară”, însă sursa nu a menţionat vreo dovadă în acest sens, transmite Reuters.

Preşedintele rus Vladimir Putin a ordonat la 24 februarie invadarea Ucrainei, cu scopul declarat de „a demilitariza” şi „denazifica” vecinul său prooccidental şi de a împiedica autorităţile de la Kiev să ceară aderarea la NATO.

Occidentul, care l-a acuzat pe Putin că a fabricat un pretext, a răspuns cu sancţiuni dure la adresa Moscovei şi cu ajutoare militare şi umanitare către Kiev.

Agenţiile de presă ruse TASS, RIA şi Interfax au citat duminică „un reprezentant al unui organism competent” din Rusia care ar fi declarat că Ucraina dezvolta arme nucleare la fosta centrală nucleară de la Cernobîl, care a fost oprită în 2000.

Guvernul ucrainean a declarat că nu intenţionează să se alăture din nou „clubului” ţărilor care deţin arme nucleare, dat fiind că Kievul a renunţat la armamentul nuclear în 1994, la câţiva ani după dezmembrarea Uniunii Sovietice.

La scurt timp după invazie, Putin a declarat într-un discurs încărcat de reproşuri că Ucraina foloseşte tehnologie sovietică pentru a-şi crea propriile arme nucleare şi că aceasta echivalează cu pregătirea unui atac împotriva Rusiei. Reuters remarcă că Putin nu a adus nicio dovadă în sprijinul afirmaţiilor sale.

Update 11:01 – Conflictul din Ucraina ar putea dura luni, dacă nu chiar ani – Vicepremierul britanic Dominic Raab

Conflictul din Ucraina ar putea dura luni de zile, dacă nu chiar ani, a declarat duminică vicepremierul britanic Dominic Raab, care a adăugat că aliaţii internaţionali vor trebui să dea dovadă de „rezistenţă strategică” pentru a se asigura că preşedintele rus Vladimir Putin va da greş, transmite Reuters.

„Misiunea noastră împreună cu aliaţii noştri este să ne asigurăm că Putin eşuează în Ucraina, şi aceasta va lua ceva timp – vorbim de luni de zile, dacă nu chiar ani – şi prin urmare trebuie să dăm dovadă de rezistenţă strategică, deoarece acest (conflict) nu se va termina în câteva zile”, a declarat vicepremierul britanic la postul de televiziune Sky News.

Update 10:50 – Armata ucraineană avertizează că Rusia intenţionează să ia controlul asupra barajului unei centrale hidroelectrice

Armata ucraineană a avertizat că forţele ruse vor să ia controlul asupra barajului de la o centrală hidroelectrică importantă, la sud de capitala Kiev, transmit duminică dpa şi EFE.

Într-o informare făcută duminică dimineaţa devreme, Statul Major al forţelor armate ucrainene a anunţat că Rusia intenţionează să cucerească barajul de la centrala hidroelectrică Kaniv, situată la circa 150 de kilometri sud de Kiev, pe Nipru.

Pe parcursul invaziei ruse a Ucrainei, forţele ruse au distrus, atacat sau capturat mai multe facilităţi de infrastructură energetică, inclusiv cea mai mare centrală nucleară din Europa, din Zaporojie.

Unităţi ruse încercau să penetreze dinspre periferia sud-vestică a capitalei Kiev, a mai anunţat Statul Major ucrainean.

Sirenele antiaeriene au început să sune în Kiev în mai multe rânduri, sâmbătă noaptea.

Trupele ruse au încercat totodată să se apropie de autostrada de lângă Aeroportul Internaţional din Kiev, potrivit Statului Major ucrainean.

Pe direcţia Kozeleţ, la circa 70 de kilometri nord-est de Kiev, au fost observate manevre de echipament militar şi mai ales de lansatoare de rachete.

Principalul obiectiv al trupelor ruse continuă să fie încercuirea oraşelor Kiev, Harkov, la est, şi Mikolaiv, la sud.

Agenţia de presă ucraineană UNIAN a relatat sâmbătă că 194 de persoane au fost ucise în regiunea Harkov de la începerea războiului, între care 126 de civili. Această informaţie nu a putut fi verificată din altă sursă, notează dpa.

Totodată, potrivit Reuters, Statul Major al armatei ucrainene a mai anunţat că, de la lansarea de către Rusia a invaziei în Ucraina, peste 11.000 de militari ruşi au fost ucişi. Cu o zi în urmă, sâmbătă, Statul Major al armatei ucrainene menţionase că peste 10.000 de militari ruşi şi-au pierdut viaţa în conflict. Structura de comandă a armatei ucrainene nu a raportat despre pierderile suferite în rândul forţelor sale.

Update 10:45 – SUA şi Polonia analizează posibilitatea ca Varşovia să trimită avioane de luptă sovietice în Ucraina

Statele Unite analizează posibilitatea unui acord cu Polonia pentru ca Varşovia să furnizeze Ucrainei avioane de luptă din epoca sovietică, primind în schimb avioane de vânătoare americane F-16, au relatat sâmbătă mai multe mass media americane, transmite AFP.

„Lucrăm cu polonezii în acest dosar şi ne consultăm şi cu alţi aliaţi din NATO”, a declarat un reprezentant al Casei Albe, citat de presa americană.

Kiev cere occidentalilor să-i ofere asistenţă militară, între care avioane, pentru a se apăra împotriva invaziei ruse, intrată duminică în a 11-a zi. Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a făcut apel în special la ţările din Europa de Est, cerându-le să-i livreze avioane de fabricaţie rusească pe care ucrainenii ştiu să le piloteze.

Update 10:39 – Autorităţile din Mariupol anunţă o nouă încercare de evacuare a civililor, la miezul zilei

Consiliul orăşenesc din Mariupol, oraş-port în sudul Ucrainei, a anunţat că evacuarea a circa 400.000 de locuitori blocaţi în încercuirea forţelor ruse ar urma să înceapă duminică la ora locală 12:00 (10:00 GMT), pe fondul unei încetări temporare a focului care ar trebui să dureze până la ora locală 21:00, transmite Reuters.

Un plan similar a fost abandonat sâmbătă, după ce acordul de încetare a focului decretat pentru a putea pune în aplicare evacuarea civililor nu a fost respectat, cu ambele părţi dând vina una pe cealaltă.

Update 10:30 – Rusia anunţă că a bombardat şi avariat baza aeriană a armatei ucrainene de la Starokosteantîniv

Rusia a bombardat şi a avariat baza aeriană a armatei ucrainene de la Starokosteantîniv, cu arme cu rază lungă de acţiune de mare precizie, a anunţat duminică Ministerul Apărării rus, relatează Reuters.

„Forţele armate ale Rusiei continuă să lovească infrastructura militară a Ucrainei”, a declarat purtătorul de cuvânt al Ministerului Apărării rus, Igor Konaşenkov. „În dimineaţa zilei de 6 martie, au fost realizate lovituri cu armament de înaltă precizie cu rază lungă de acţiune. Baza aeriană a forţelor armate ucrainene de la Starokosteantîniv a fost avariată”, a adăugat el.

Konaşenkov a mai declarat că un sistem antirachetă de tip S-300 controlat de armata ucraineană a fost distrus de rachetele ruseşti. Oficialul rus a mai susţinut că Rusia a doborât 10 avioane şi elicoptere ucrainene în ultimele 24 de ore.

Update 9:22 – Zelenski le-a cerut din nou compatrioţilor să alunge trupele ruse din ţară

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski le-a cerut compatrioţilor săi să alunge trupele ruse din ţară, transmite dpa.

Trebuie să ieşim! Trebuie să luptăm! Oriunde există o şansă”, a declarat Zelenski într-un mesaj video difuzat sâmbătă seara. Ucrainenii ar trebui să iasă, în Herson, Berdiansk sau Melitopol, „şi să alunge acest rău din oraşele noastre”.

Agenţia dpa aminteşte că, în ultimele zile, au existat relatări potrivit cărora în oraşele ucrainene menţionate de Zelenski, oameni obişnuiţi, neînarmaţi, s-au opus trupelor ruse şi ocupaţia a fost doar temporară. Este la fel de important să se prevină crearea de „noi republici populare”, precum cele din regiunile Doneţk şi Lugansk, a mai spus Zelenski.

Preşedintele ucrainean s-a adresat ambelor regiuni. Dacă ruşii „nu v-au şters memoria prin propagandă, dacă ochii nu vi s-au închis de frică – luptaţi: pentru drepturile voastre, pentru libertatea voastră, pentru Ucraina”, a îndemnat el.

Separat, într-o postare pe Twitter, Zelenski i-a mulţumit miliardarului Elon Musk pentru sprijinul acordat Ucrainei prin serviciul său de internet prin satelit Starlink.

„Săptămâna viitoare vom primi încă o parte din sistemele Starlink pentru oraşele distruse”, a spus Zelenski, mulţumindu-i lui Musk pentru că „sprijină Ucraina cu vorbe şi cu fapte”.

Update 9:05 – Serviciile militare britanice de informaţii acuză Rusia că vizează zonele populate din Ucraina

Serviciile militare britanice de informaţii au anunţat duminica aceasta că forţele ruse vizează zonele populate din Ucraina, dar şi că forţa de rezistenţă ucraineană a încetinit înaintarea rusă, transmite Reuters.

„Amploarea şi forţa de rezistenţă ucraineană continuă să surprindă Rusia”, au anunţat serviciile militare britanice de informaţii. Rusia „a răspuns prin vizarea zonelor populate în mai multe locuri, inclusiv în Harkov, Cernigov şi Mariupol”, potrivit sursei citate.

„Rusia a folosit tactici similare în Cecenia în 1999 şi în Siria în 2016, făcând uz de armament atât din aer, cât şi de la sol”, potrivit serviciilor militare britanice de informaţii.

Rusia a negat în mod repetat că vizează zonele cu civili.

Update 9:00 – Oraşul Mariupol se confruntă cu o ”blocadă umanitară”, avertizează primarul

Militari ruşi au distrus toate cele 15 linii de înaltă tensiune din oraş, care a rămas fără electricitate de cinci zile, a transmis sâmbătă Boicenko la postul Ucraina TV.

Oamenii tremură de frig în apartamentele lor, în condiţiile în care termocentralele funcţionează pe bază de electricitate, a adăugat el.

Nici comunicaţiile mobile nu funcţionează fără electricitate, a explicat Boicenko.

Boicenko a acuzat partea rusă că a acţionat „foarte metodic” pentru a sista toate proviziile către oraş şi a creşte astfel presiunea.

El a mai acuzat partea rusă că a deschis focul asupra autobuzelor care urmau să-i scoată pe civili din oraş printr-un coridor umanitar. Din cele 50 de autobuze cu rezervorul plin, doar 20 au mai rămas, a adăugat Boicenko. „S-ar putea să nu mai avem alte autobuze în cazul în care apare din nou posibilitatea unei noi evacuări” de civili, a avertizat el.

Agenţia dpa notează că informaţia nu a putut fi verificată din alte surse.

Boicenko a pledat pentru crearea unui nou coridor umanitar cu ajutorul căruia să poată fi evacuaţi bătrânii, femeile şi copiii din acest oraş asediat de militarii ruşi.

Update – Atacuri în nord-estul Ucrainei (administraţia regională)

Avioane ruseşti au distrus sâmbătă un depozit pentru alimente, materiale de construcţii şi o parcare, a relatat el. O termocentrală care furniza şi energie electrică a fost distrusă vineri.

Forţele ruse încearcă să preia controlul capitalei ucrainene Kiev şi a oraşului Harkov, dar şi al altor teritorii-cheie în întreaga ţară, notează dpa. Sistemul de încălzire nu mai funcţionează în întregul oraş Ohtîrka, situat între cele două oraşe, iar în unele locuri apa şi electricitatea au fost oprite.

„Ce pot spune, Ohtîrka este parţial distrusă”, a scris Jiviţki. Şaptezeci de militari ucraineni au fost ucişi aici marţi într-un atac cu rachetă.

Informaţiile nu au putut fi verificate din surse independente.

Update – Rusia este pe cale ”să realizeze costul real al războiului” (negociator ucrainean)

Rusia este pe cale „să realizeze costul real al războiului” în faţa rezistenţei ucrainene, iar negocierile dintre delegaţiile celor două ţări încep sa fie „constructive”, a declarat sâmbătă un negociator ucrainean, Mihailo Podoliak, citat de AFP.

Intervievat la Lvov (Ucraina) de cotidianul canadian The Globe and Mail, Mihailo Podoliak, prezentat ca un colaborator apropiat al preşedintelui ucrainean, Volodimir Zelenski, a spus că începe să perceapă o schimbare în atitudinea Rusiei în faţa rezistenţei ucrainene şi sancţiunilor internaţionale.

„La începutul războiului, (ruşii) insistau asupra unei dominaţii totale. Nu se aşteptau la o rezistenţă atât de puternică din partea Ucrainei”, a spus Mihailo Podoliak.

„Tocmai încep să realizeze costul real al războiului. Şi acum începem să avem negocieri constructive”, a adăugat responsabilul care a participat la primele două runde de negocieri dintre Rusia şi Ucraina la frontiera cu Belarus.

A treia rundă de discuţii urmează să aibă loc luni, potrivit delegaţiei ucrainene.

Ruşii „au pierdut cantităţi importante de echipamente şi de personal. Sancţiuni cum nu am văzut niciodată le distrug economia. Ţara lor este în afara legii pe scena internaţională şi propaganda lor nu funcţionează”, a subliniat el.

Mihailo Podoliak a reiterat cererea de a instaura o zonă de excludere aeriană deasupra Ucrainei refuzată de NATO, ceea ce a provocat o reacţie puternică din partea preşedintelui Volodimir Zelenski, reproşând Alianţei Nord-Atlantice că a dat „undă verde pentru continuarea bombardamentelor”.

Insistând că cele două părţi la negocieri au convenit să nu discute detalii ale discuţiilor, Mihailo Podoliak a indicat că obiectivele ucrainene rămân o încetare imediată a focului, garanţii de securitate că Ucraina nu va mai fi atacată şi compensaţii „însemnate” pentru pierderile de vieţi omeneşti şi pagubele din oraşele ucrainene.

Update – Ministrul ucrainean de Externe: Poziţia NATO în ceea ce priveşte o zonă de excludere aeriană este frustrantă

Poziţia NATO, de a nu crea o zonă de excludere aeriană asupra Ucrainei, este ”frustrantă”, iar din această cauză „mai mulţi civili vor fi ucişi în atacuri aeriene de către forţele ruse”, a declarat, sâmbătă, ministrul ucrainean de Externe, Dmitro Kuleba.

„Poziţia NATO în ceea ce priveşte o zonă de excludere aeriană (no-fly zone – n.r.) este frustrantă. Din nefericire, trebuie să spun că, din cauza faptului că a fost decis să nu fie stabilită o zonă de excludere aeriană, mai mulţi civili vor fi ucişi în atacuri aeriene de către forţele ruse, mai mulţi copii vor fi ucişi, va curge mai mult sânge al cetăţenilor ucraineni. Continuăm apelul nostru către NATO să stabilească o zonă de excludere aeriană deasupra Ucrainei”, a arătat el, într-o conferinţă de presă online, pentru presa străină.

El a adăugat că Ucraina face apel la Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică şi la Naţiunile Unite să protejeze securitatea centralelor nucleare din Ucraina.

„Suntem pregătiţi să colaborăm cu ei, deoarece orice s-ar întâmpla la o centrală nucleară, cum s-a întâmplat la Zaporojie, cea mai mare centrală nucleară din Europa, nu va fi doar problema Ucrainei sau a Europei, va fi un dezastru mondial”, a punctat acesta.

În ceea ce priveşte zona de excludere aeriană, şeful diplomaţiei de la Kiev a vorbit de „încrederea NATO în ea însăşi”.

„Există discuţia dacă această zonă de excludere aeriană va duce la escaladarea situaţiei sau dacă va aduce mai multă securitate pentru Ucraina. Răspunsul la această întrebare depinde de câtă încredere are NATO în ea însăşi. Dacă NATO crede că este îndeajuns de puternică pentru a stabili o zonă de excludere aeriană, sub presupunerea că Rusia nu va îndrăzni să facă o incursiune militară în timp ce aeronavele NATO monitorizează spaţiul aerian ucrainean, atunci trebuie să fie creată zona de excludere aeriană. Dacă NATO nu se simte încrezătoare şi crede că nu este îndeajuns de puternică să se confrunte cu Rusia în zona aeriană, asupra Ucrainei, atunci nu vor stabili o zonă de excludere aeriană asupra Ucrainei. Aşa vede poporul ucrainean lucrurile şi, cum am mai spus, decizia anunţată este frustrantă şi cred că NATO trebuie să se mai gândească la asta, pentru că, în final, vorbim de salvarea vieţilor unor fiinţe nevinovate care sunt ucise din aer”, a arătat Kuleba.

***
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat vineri, după o reuniune a miniştrilor de Externe ai statelor membre, că Alianţa nu va impune o zonă de excludere aeriană deasupra Ucrainei şi nici nu va trimite trupe în această ţară, dar a promis Kievului alte forme de sprijin şi i-a cerut preşedintelui rus Vladimir Putin să oprească imediat invazia în Ucraina, transmite Reuters.

”Acesta este războiul preşedintelui Putin, pe care el l-a ales, l-a planificat şi l-a declanşat împotriva unei ţări paşnice. Cerem preşedintelui Putin să oprească imediat acest război, să-şi retragă necondiţionat toate forţele şi să se angajeze acum într-o diplomaţie autentică”, a spus Stoltenberg la o conferinţă de presă după întâlnirea cu miniştrii de Externe ai statelor membre.

NATO a stabilit la această reuniune că nu se va implica în crearea unei zone de excludere aeriană deasupra Ucrainei, cerută de Kiev. ”Înţelegem situaţia disperată, dar considerăm în acelaşi timp că, dacă facem aceasta (crearea unei zone de excludere aeriană – n.r.), vom ajunge la ceva care ar conduce la un război total în Europa, care ar implica mai multe ţări”, a explicat Stoltenberg.

Update – Noi negocieri Rusia-Ucraina ar putea avea loc zilele următoare, posibil luni, nuanţează delegaţia rusă 

A treia rundă de negocieri cu Ucraina ”ar putea avea loc într-adevăr în zilele următoare, este posibil să fie luni”, a declarat sâmbătă negociatorul rus Leonid Sluţki, citat de Interfax, potrivit Reuters.

Negociatorul ucrainean David Arahamia anunţase mai devreme într-o postare pe Facebook că a treia rundă de discuţii între Ucraina şi Rusia cu privire la încetarea ostilităţilor va avea loc luni.

Delegaţiile din Ucraina şi Rusia au avut două runde de negocieri de când Rusia a lansat o invazie la scară largă pe teritoriul ţării vecine la 24 februarie.

Ucraina a anunţat sâmbătă că discuţiile nu au produs rezultate dar că va continua să continue negocierile.

Agenţia de presă rusă TASS l-a citat pe negociatorul rus Leonid Sluţki, care a declarat că partea ucraineană a arătat o anumită deschidere în a doua rundă pentru a se ajunge la un acord.

 

 

Te-ar mai putea interesa și
Honda și Nissan vor forma un holding care va deveni al treilea mare producător auto mondial
Honda și Nissan vor forma un holding care va deveni al treilea mare producător auto mondial
Honda Motor Co și Nissan Motors Co au anunțat astăzi oficial semnarea unui memorandum (MOU) care precede negocieri pentru o integrare comercială completă între cele două companii prin......
Program de guvernare la Digitalizare: transformare digitală a școlilor, a IMM-urilor, debirocratizare, prevenirea dezinformării, conectarea românilor din diaspora, Hub de hidrogen
Program de guvernare la Digitalizare: transformare digitală a școlilor, a IMM-urilor, debirocratizare, prevenirea dezinformării, ...
Digitalizarea administrației, a IMM-urilor, a școlilor din mediul rural, dar și a universităților, conectarea românilor ...
Program de guvernare PNL-PSD-minorități: 1.000 de lei lunar pentru angajatorii din domeniul agricol și industria alimentară
Program de guvernare PNL-PSD-minorități: 1.000 de lei lunar pentru angajatorii din domeniul agricol și industria alimentară
PSD-PNL-minorități și-a propus în programul de guvernare să sprijine angajarea și instalarea tinerilor în agricultură ...
Ce spune programul de guvernare PSD-PNL-UDMR la capitolul “Energie”
Ce spune programul de guvernare PSD-PNL-UDMR la capitolul “Energie”
Programul de guvernare al noului Executiv pe sectorul de energie, care va beneficia în continuare de un minister dedicat ...