Război Ucraina – Importurile de armament aproape s-au dublat în Europa în 2022

Importurile de armament din Europa aproape s-au dublat în 2022, în primul rând ca urmare a livrărilor masive către Ucraina, devenită a treia destinaţie mondială, potrivit unui raport al Institutului internaţional de cercetare pentru pace (SIPRI) publicat luni, relatează AFP.
AGERPRES - lun, 13 mart. 2023, 14:44
Război Ucraina - Importurile de armament aproape s-au dublat în Europa în 2022

Cu o creştere de 93% într-un an, importurile s-au amplificat şi care a urmare a creşterii cheltuielilor militare a mai multor state europene, precum Polonia şi Norvegia, care ar urma să crească şi mai mult, potrivit acestui studiu, scrie Agerpres
.

„Invazia a provocat cu adevărat o creştere semnificativă a cererii de arme în Europa, care nu a ajuns încă la nivelul anticipat şi după toate probabilităţile va duce la noi creşteri ale importurilor”, a declarat pentru AFP Pieter Wezeman, coautor al raportului anual de peste trei decenii.

Cu excepţia Ucrainei, creşterea importurilor europene a fost totuşi de 35% în 2022, potrivit datelor SIPRI.

Ucraina, până acum un importator neglijabil de armament, a devenit subit cea de a treia destinaţie de armament în lume anul trecut, după Qatar şi India, consecinţă directă a ajutorului occidental pentru respingerea invaziei ruse.

De una singură, ţara a concentrat 31% din importurile de arme în Europa şi 8% din schimburile mondiale, potrivit datelor transmise de SIPRI AFP în cadrul raportului său anual.

Importurile Kievului, care includ donaţiile occidentale, au crescut de peste 60 de ori în 2022, potrivit institutului cu sediul la Stockholm.

Chiar dacă estimările sunt dificile din cauza opacităţii a numeroase contracte, comerţul mondial de armament depăşeşte 100 de miliarde de dolari anual, potrivit experţilor. În acelaşi timp, suma globală a cheltuielilor militare a depăşit pentru prima dată 2.000 de miliarde de dolari în 2021, potrivit SIPRI.

Creşterea importurilor de arme europene accelerează spectaculos o tendinţă deja existentă pe Bătrânul continent, consecinţă a reînarmării începute de mai mulţi ani după anexarea peninsulei ucrainene Crimeea de către Moscova.

„Ţările europene fie au comandat deja, fie intenţionează să comande toate tipurile de armament. Submarine, avioane de luptă, dar şi drone, rachete antitanc, puşti şi radare”, a subliniat Wezeman. „Totul este examinat, pentru că ideea este de a întări capacităţile militare în întreg spectrul”, a adăugat el.

Uniunea Europeană, care lucrează în prezent la un plan pentru a dona milioane de obuze Ucrainei, face eforturi şi pentru a-şi spori producţia locală în Europa.

Proiectul urmează să asocieze „15 companii în unsprezece ţări” membre, a anunţat luni comisarul european pentru piaţa internă Thierry Breton.

În ultimii cinci ani (2018-2022), perioadă privilegiată de SIPRI pentru a identifica tendinţele, importurile europene au crescut cu 47% în comparaţie cu cei cinci ani precedenţi, în timp ce schimburile mondiale au scăzut cu 5%.

Spre deosebire de Europa, celelalte continente au înregistrat un recul al importurilor pe cinci ani, cu o scădere marcantă în Africa (-40%), în America de Nord şi de Sud (-20%) şi chiar în Asia (-7%) şi în Orientul Mijlociu (-9%), primele pieţe mondiale.

O altă schimbare majoră, potrivit SIPRI, este că Orientul Mijlociu a devenit în 2022 prima zonă de import de arme, cu 32% din total.

Acesta a reuşit să depăşească Asia-Oceania (30%), care a ocupat primul loc ani de zile. Europa este a treia cu 27% din importuri, faţă de mai puţin de 11% în urmă cu zece ani.

China, client istoric al Rusiei, produce din ce în ce mai mult armament la nivel local, ceea ce tinde să reducă exporturile spre Asia, potrivit SIPRI.

Pe lângă Qatar (10% din total), India (9%) şi Ucraina (8%), Arabia Saudită şi Emiratele Arabe Unite (7% fiecare), precum şi Pakistanul (5%), au fost principalii importatori.

În ceea ce priveşte exportatorii, topul cinci mondial al ultimilor cinci ani este condus în continuare de SUA (40%), urmată de Rusia (16%), Franţa (11%), China (5%) şi Germania (4%), aceste cinci ţări reprezentând trei sferturi din total.

Însă părţile americană şi franceză din acest total au crescut net, în timp ce cotele celorlalte trei ţări au scăzut.

Exporturile de arme ruseşti, care reprezentau circa 30% din total în urmă cu câţiva ani, „au scăzut în mod clar” şi, în contextul războiului din Ucraina, discuţia este acum că Moscova se aprovizionează din China, a mai notat Pieter Wezeman.

Te-ar mai putea interesa și
Mega Image a investit anul trecut 8,8 milioane de lei în panouri fotovoltaice
Mega Image a investit anul trecut 8,8 milioane de lei în panouri fotovoltaice
Retailerul alimentar Mega Image, parte a grupului olandezo-belgian Ahold Delhaize, a continuat anul trecut investițiile în energia verde. La finalul anului trecut avea 43 de centrale fotovoltaice......
Nicuşor Dan: Consiliul General – acord pentru modernizarea sistemului de iluminat în şapte zone din oraş
Nicuşor Dan: Consiliul General – acord pentru modernizarea sistemului de iluminat în şapte zone din oraş
Consiliul General al Municipiului Bucureşti (CGMB) şi-a dat acordul pentru proiectul privind modernizarea şi eficientizarea ...
Lasconi: I-am transmis lui Iohannis că mandatul lui s-a încheiat şi trebuie să-şi dea demisia
Lasconi: I-am transmis lui Iohannis că mandatul lui s-a încheiat şi trebuie să-şi dea demisia
Preşedinta USR, Elena Lasconi, a declarat că la consultările la Cotroceni i-a comunicat preşedintelui Klaus Iohannis ...
Klaus Iohannis nu a desemnat premierul. Negocierile continuă și astăzi. Președintele speră că după numirea președinților celor două camere se va putea face și guvernul
Klaus Iohannis nu a desemnat premierul. Negocierile continuă și astăzi. Președintele speră că după numirea președinților ...
Preşedintele Klaus Iohannis a făcut declarații după consultările pe care le-a avut la Palatul Cotroceni cu partidele ...