Război Ucraina, ziua 26: Primarul Kliciko anunţă „alertă roşie” la Kiev. Zelenski promite că Ucraina nu va accepta ultimatumuri din partea Rusiei. Protest în Herson împotriva invadatorilor, dispersat cu focuri de armă – LIVE TEXT

21 03. 2022

Zelenski promite că orice compromis cu Rusia va fi supus unui referendum

Orice „compromis” în negocierile cu Rusia menit să pună capăt conflictului va fi supus unui referendum în Ucraina, a declarat luni preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski într-un interviu pentru un site de ştiri regional ucrainean, informează AFP, citată de Agerpres.

„Am explicat-o pentru toate grupurile de negocieri: atunci când vorbiţi despre toate aceste schimbări (ce vor figura într-un eventual acord, n.r.), şi ele pot fi istorice, (…) noi le vom supune unui referendum”, a spus Zelenski pentru site-ul de ştiri Suspilne.

„Poporul va trebui să se pronunţe asupra unor forme de compromis. Iar în ce vor consta ele (compromisurile) ţine de discuţiile noastre” cu Rusia, a continuat Zelenski.

În acest sens, Zelenski a revenit asupra problemei-cheie a NATO, organizaţie la care ţara sa nu va putea adera, după cum a recunoscut el recent.

„Am înţeles-o deja cu toţii. Noi nu suntem acceptaţi (în NATO), pentru că lor (ţărilor membre) le este frică de Rusia. Aceasta este tot. Şi noi trebuie să ne calmăm şi să spune: ‘Ok, (sunt necesare) alte garanţii de securitate”, a subliniat preşedintele Zelenski.

„Sunt ţări în NATO care vor să fie garanţi de securitate (ai Ucrainei) (…), care sunt gata să facă tot ce această Alianţa ar fi trebuit să facă dacă noi am fi fost membri. Şi eu cred că acesta este un compromis normal”, a mai spus Volodimir Zelenski.

Zelenski promite că Ucraina nu va accepta ultimatumuri din partea Rusiei

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a dat asigurări luni că ţara sa nu va ceda niciodată în faţa ultimatumurilor din partea Rusiei, iar oraşe precum Kiev, Mariupol sau Harkov nu vor accepta ocupaţia rusă, transmite Reuters, relatează Agerpres.

”Avem un ultimatum cu puncte în el. ‘Urmaţi-l şi apoi noi vom pune capăt războiului’. Ucraina nu poate accepta niciun ultimatum din partea Rusiei”, a declarat Zelenski într-un interviu difuzat de website-ul de ştiri Suspilne.

Armata rusă a lansat în 24 februarie o ofensivă de amploare împotriva Ucrainei, invadând această ţară din mai multe direcţii. Occidentul a reacţionat, Uniunea Europeană, SUA şi Regatul Unit impunând sancţiuni economice dure contra Moscovei.

Rusia îşi numeşte agresiunea sa în Ucraina drept ”operaţiune militară specială pentru denazificarea şi demilitarizarea” ţării vecine.

Procurorii ucraineni anchetează confiscarea a cinci nave cu grâu de către forțele armate ruse

Procurorii ucraineni au declanşat o investigaţie privind presupusa confiscare de către forţele ruse a cinci nave care transportau grâu ucrainean în portul Berdiansk, a anunţat biroul procurorului general luni, relatează Reuters, citată de Agerpres.

Dosarul penal este gestionat de procurorii din regiunea sudică Zaporojie, a anunţat sursa citată. Rusia nu a avut nicio reacţie până în prezent la comunicatul biroului procurorului general.

Cinci nave încărcate cu grâu au ‘dispărut’ zilele trecute din portul Berdiansk, oraş ucrainean la Marea Azov, a scris publicaţia Ukrainska Pravda, citată luni de dpa.

Ultima oară acestea au fost văzute când erau mutate de remorchere ruseşti şi duse într-un loc necunoscut. Această informaţie nu a putut fi verificată din surse independente, notează dpa.

Şeful administraţiei regionale Zaporojie, Oleksandr Staruh, a confirmat dispariţia navelor ucrainene cu grâu. Conform documentelor vamale, la bordul acestor nave se aflau câteva zeci de tone de cereale, spune el.

Berdiansk a căzut în mâinile forţelor ruse după aproape două săptămâni de la invadarea Ucrainei de către Rusia, acesta fiind situat în apropiere de oraşul-port Mariupol, aflat sub asediu de mai mult timp.

Un protest din orașul ucrainean Herson, ocupat de forțele ruse, a fost dispersat cu focuri de armă

O manifestaţie a locuitorilor din Herson, oraş din sudul Ucrainei ocupat de forţele ruse, a fost dispersată luni cu tiruri de arme automate şi de gaze lacrimogene, care s-au soldat cu cel puţin un rănit, potrivit înregistrărilor video publicate de două media locale, relatează AFP, citată de Agerpres.

Ministrul ucrainean de externe Dmitro Kuleba a denunţat pe Twitter „criminalii de război ruşi care au deschis focul asupra unor oameni fără arme care manifestează paşnic împotriva invadatorilor”.

În aceste înregistrări se pot vedea manifestanţi care merg spre centrul Pieţei Libertăţii şi în acelaşi timp militari care se îndreaptă spre ei, înainte de a deschide focul.

Video-uri filmate din cel puţin două unghiuri diferite prezintă apoi momentul în care zeci de protestatari fug din cauza tirului susţinut.

Imaginile au fost difuzate pe reţelele sociale de două media locale, Suspilne Novini şi Most Herson.

Nimic nu indică în aceste imagini că tirurile de arme s-au soldat cu victime.

Într-unul dintre video-uri poate fi văzut un om în vârstă transportat cu un picior însângerat, o voce indicând că a fost rănit de explozia unei grenade asurzitoare.

În postarea sa pe Twitter, Dmitro Kuleba a făcut apel la „oprirea Rusiei”, izolând-o, sancţionând-o „şi făcându-i să dea socoteală pe criminalii de război”.

Herson, apropiat de Crimeea anexată de Moscova în 2014, este primul mare oraş (de peste 200.000 de locuitori) pe care l-au cucerit forţele ruse după invadarea Ucrainei, pe 24 februarie.

Oraşul a fost de atunci teatrul unor manifestaţii regulate ale locuitorilor împotriva ocupanţilor. O amplă adunare de duminică, 13 martie, a fost vizată de ceea ce au părut a fi tiruri de somaţie.

Statele Unite nu pot confirma că Rusia a folosit rachete hipersonice în Ucraina

Statele Unite nu pot nici confirma, nici infirma că Rusia a folosit în Ucraina rachete hipersonice, a declarat luni agenţiei Reuters, sub rezerva anonimatului, un oficial american de rang înalt din domeniul apărării, relatează Agerpres.

Rusia susţine că a lovit cu astfel de arme un obiectiv ucrainean, însă folosirea lor nu are prea mult sens din punct de vedere militar, a apreciat sursa citată.

„Poate încearcă să trimită un mesaj Occidentului”, a fost de părere oficialul, adăugând că „nu este prea practic” ceea ce afirmă ruşii că au făcut.

Moscova a anunţat sâmbătă că a lovit şi a distrus cu rachete Kinjal (Pumnal – n. red.) un depozit mare de arme din regiunea Ivano-Frankivsk din vestul Ucrainei. Potrivit agenţiei de presă ruse Interfax, a fost prima oară când a fost utilizat sistemul Kinjal de la începutul invaziei în Ucraina, în 24 februarie.

Preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, a susţinut în decembrie anul trecut că ţara sa este lider mondial în domeniul rachetelor hipersonice – arme a căror viteză, manevrabilitate şi altitudine fac dificilă urmărirea şi interceptarea.

Orașele din nordul Ucrainei se pregătesc să se apere de un atac al armatei Belarusului

Oraşele din nordul Ucrainei, situate la frontiera cu Belarus, iau măsuri pentru a preîntâmpina o eventuală intervenţie terestră a forţelor militare belaruse, a declarat, luni, pentru Agerpres, primarul oraşului Jitomir, Serhiy Suhomlyn.

Acesta susţine că oraşul se apără pe trei linii, fiind constituite puncte de apărare la zeci de kilometri de centrul localităţii.

„Noi suntem foarte aproape de graniţa cu Belarus. Oraşul Jitomir se pregăteşte de o posibilă intervenţie din partea Belarusului. Am început practic acest lucru a doua zi. Aţi văzut cât de multe s-au făcut în oraş în acest sens. În jurul oraşului au fost ridicate multe puncte de apărare şi momentan a treia linie de apărare este finalizată. Are zeci de kilometri în jurul oraşului. Cel mai mare pericol îl reprezintă sistemele de artilerie, sistemele rachetelor GRAD. Am văzut ce efecte dezastruoase au produs în Cernihiv, Sumî şi Mariupol, când, prin intermediul acestor rachete care nu sunt controlabile, s-au produs pagube în zone civile. Înţelegând distanţa faţă de Belarus, formăm aceste linii de apărare la câţiva zeci de kilometri de centrul oraşului Jitomir”, a afirmat Suhomlyn.

Declaraţiile primarului vin în contextul în care există informaţii potrivit cărora la graniţa dintre Belarus şi Ucraina ar fi amenajate eventuale zone de acces ale militarilor belaruşi spre teritoriul ucrainean. Presa din Belarus a publicat, duminică, informaţii şi imagini despre un pod plutitor peste râul Pripyat, în oraşul Petrikov, din regiunea Gomel, spre raionul Lelciţk, care se află la graniţa cu regiunea Rivne din Ucraina.

Totodată, primarul arată că, de la începutul războiului, în oraşul Jitomir au decedat nouă persoane civile, iar alte 16 au fost rănite. De asemenea, 40 de case au fost distruse de bombardamente.

„În rândul populaţiei civile, în oraşul Jitomir au decedat nouă persoane şi alte 16 au fost rănite. A fost distrusă complet o şcoală, căminul de garnizoană, iar la marginea oraşului a fost distrus un depozit de carburanţi. De asemenea, au fost distruse în jur de 40 de case ale civililor. După atacurile cu bombe, a fost distrusă parţial societatea de termoficare şi au fost afectate parţial şi conductele de apă. O parte a oraşului a fost fără încălzire o perioadă de timp. Au avut de suferit câteva secţii ale Maternităţii. A avut de suferit clădirea cu şase etaje a Spitalului 2 orăşenesc. Parţial a fost afectat şi Spitalul nr. 1, dar şi Grădiniţa 22”, a adăugat Serhiy Suhomlyn.

Acesta precizează că autorităţile din Jitomir sprijină evacuarea populaţiei civile din Kiev şi împrejurimile Capitalei. Refugiaţii sunt transportaţi la Jitomir, unde primesc cazare şi masă, iar de aici sunt îmbarcaţi în trenuri cu destinaţia Vestul Ucrainei.

„Majoritatea refugiaţilor nu rămân în Jitomir, ci pleacă mai departe. Noi îi scoatem din jurul Kievului cu autocarele noastre, după care le oferim cazare şi mâncare, iar mai târziu le urcăm în trenuri şi le trimitem mai departe în Vestul Ucrainei”, afirmă primarul din Jitomir.

Pe de altă parte, Serhiy Suhomlyn menţionează că aproape 45% din populaţia oraşului pe care îl administrează au fugit de război.

Ucraina: Odesa, următoarea „ţintă logică” a Rusiei, afirmă un fost comandant britanic

Oraşul-port Odesa, din sudul Ucrainei, este următoarea ‘ţintă logică’ a trupelor ruse, după Mariupol, consideră un fost înalt responsabil din cadrul Comandamentului forţelor comune din Regatul Unit, Richard Barrons, transmite luni EFE.

Într-o intervenţie la BBC Radio 4, Barrons a spus că dacă armata rusă va prelua controlul oraşului Mariupol, din sud-estul ţării, ţinta unor bombardamente intense timp de mai multe săptămâni, aceasta va fi perceput ca un ‘mare succes strategic’ pentru Rusia, scrie Agerpres.

‘Când ruşii vor simţi că au încheiat cu succes această bătălie, creând coridorul terestru dintre Rusia şi Crimeea (peninsulă ucraineană anexată ilegal de Rusia în 2014 – n.r.), vor vedea aceasta ca pe un mare succes strategic’, a afirmat fostul responsabil militar britanic.

Barrons consideră că după aceea trupele ruse ‘se vor îndrepta spre Odesa pentru că din punct de vedere logic acesta ar fi următorul lor obiectiv în sudul (Ucrainei) şi se pare că sunt mai multe nave în Marea Neagră care se îndreaptă în acea direcţie’.

Fostul comandant militar britanic avertizează că dacă forţele ruse ar prelua sub control Odesa, acestea ar ‘izola economia ucraineană’ de Marea Neagră.

Zelenski cere UE să înceteze orice comerţ cu Moscova: Nu mai sponsorizaţi armele de război ale Rusiei

„Niciun euro pentru ocupanţi, închideţi toate uşile, nu le mai trimiteţi bunuri, refuzaţi resursele energetice”, a pledat şeful statului ucrainean, scrie Agerpres.

„Fără comerţ cu voi, fără companiile şi băncile voastre, Rusia nu ar mai avea bani pentru acest război”, a adăugat el.

Intervenţia sa survine în contextul în care luni are loc la Bruxelles o reuniune a miniştrilor de externe şi ai apărării din UE pentru a analiza posibile noi sancţiuni împotriva Moscovei, la aproape o lună de la începutul invaziei ruse la 24 februarie.

Statele din UE, extrem de dependente de hidrocarburile ruseşti, au exclus până acum sancţionarea acestui sector, foarte important pentru economia Rusiei.

„Vă rog, nu mai sponsorizaţi armele de război ale acestei ţări, Rusia”, a spus Zelenski, înainte de a se adresa apoi direct Germaniei: „Aveţi forţă, Europa are forţă”.

Germania a fost criticată pentru opoziţia faţă de un embargou imediat asupra hidrocarburilor din Rusia, de care este extrem de dependentă.

Kremlinul a transmis luni că un potenţial embargou european asupra petrolului rus ar afecta „întreaga lume”.

În acelaşi timp, autorităţile ucrainene au anunţat că opt coridoare umanitare sunt pregătite pentru luni pentru ca civilii să poată fugi de război, relatează DPA.

Coridoarele vor fi folosite pentru ca autocarele să evacueze persoane şi să transporte ajutor, a spus vicepremierul Irina Vereşciuk.

Persoanele evacuate vor fi transferate din apropierea oraşului-port asedia Mariupol spre oraşul Zaporojie din sud-estul Ucrainei.

De asemenea, sunt plănuite evacuări mai apropiate de Kiev dinspre localităţi aflate pe linia frontului de la nord şi est de capitală, conform planului.

Planul cere de asemenea evacuări din zona extinsă a localităţilor Ziverodoneţk şi Lisiciansk din regiunea Lugansk spre oraşul Bahmut din regiunea învecinată Doneţk.

În paralel, autorităţile din Odesa au acuzat forţele ruse că au atacat luni dimineaţă clădiri dintr-o zonă rezidenţială de la periferia oraşului, potrivit Reuters.

Este primul atac de acest fel asupra Odesei, oraş port la Marea Neagră.

Consiliul local a precizat că nu au existat victime, dar că atacul a declanşat un incendiu.

Ucraina: Primarul Kliciko anunţă o nouă interdicţie de deplasare la Kiev de luni seară până miercuri dimineaţă

Primarul Kievului, Vitali Kliciko, a anunţat că o nouă interdicţie de deplasare va fi instituită în capitala ucraineană începând de luni seară şi până miercuri dimineaţă, informează AFP.

‘Va începe astăzi (luni) la ora 20:00 (18:00 GMT) şi va dura până la 23 martie, ora 07:00 (05:00 GMT)’, a scris Kliciko pe contul său de Telegram, scrie Agerpres.

‘Magazinele, farmaciile, benzinăriile, instituţiile nu vor fi deschise mâine’, a precizat el. ‘Vă cer tuturor să rămâneţi acasă sau în adăposturi în momentul în care sună sirenele’, a adăugat primarul Kievului.

Mai multe interdicţii de deplasare – ultima săptămâna trecută, de marţi seară până joi dimineaţă – au fost deja în vigoare în capitală, pe care trupele ruse încearcă să o încercuiască.

În noaptea de duminică spre luni, un bombardament a lovit un centru comercial în nord-vestul capitalei, omorând cel puţin opt oameni, a confirmat Vitali Kliciko. Şase clădiri rezidenţiale, două şcoli şi două creşe din apropiere au fost de asemenea avariate, a indicat el.

‘Din cauza incendiilor, după loviturile aeriene în capitală şi regiune, a fost observată o poluare a aerului’, a mai anunţat primarul, cerându-le locuitorilor să nu deschidă ferestrele, iar în exterior să poarte măşti de protecţie FFP2.

Capitala ucraineană s-a golit deja de cel puţin jumătate din cei 3,5 milioane de locuitori de la debutul invaziei armatei ruse în Ucraina.

Borrell: Asaltul forţelor ruse asupra Mariupol o „crimă de război majoră”

Înaltul reprezentant al UE pentru afaceri externe şi politica de securitate, Josep Borrell, a denunţat luni distrugerile comise fără discernământ de armata rusă în oraşul Mariupol (sud-estul Ucrainei), sub asediu de mai multe săptămâni, calificând aceasta drept o ‘crimă de război majoră’, potrivit AFP, DPA şi EFE.

‘Rusia comite într-adevăr multe crime de război, acesta este cuvântul, trebuie să-l spunem. Ceea ce se întâmplă la Mariupol este crimă de război majoră. Bombardamentele fără discernământ devastează oraşul şi ucid pe toată lumea’, a acuzat el, într-o declaraţie făcută presei la sosirea sa la un Consiliu al miniştrilor de externe din UE, consacrat examinării unor noi sancţiuni împotriva Moscovei, scrie Agerpres.

‘Este ceva oribil, trebuie să condamnăm în cei mai puternici termeni’, a adăugat el, referindu-se situaţia din Mariupol, care se află sub asediul trupelor ruse de peste două săptămâni, fiind bombardat intens. Borrell a spus că ‘oraşul este complet distrus, iar oamenii mor’.

UE va continua ‘să susţină Ucraina cu toate resursele noastre’ şi se va gândi la un nou tip de sancţiuni pe care l-ar putea promova în special în ‘sectorul energetic’, a indicat el.

Mai târziu, miniştrii de externe, împreună cu miniştrii apărării ai blocului comunitar, vor aborda printr-o videoconferinţă cu ministrul ucrainean al apărării Oleksii Reznikov modalităţile prin care UE ar putea să ajute în continuare Ucraina.

La o întrebare despre presupusa utilizare de către Rusia a rachetelor hipersonice în Ucraina, Borrell a răspuns: ‘Da, o face’, adăugând că Moscova ‘îşi foloseşte toate capacităţile militare’.

‘Problema este că folosesc capacităţi militare împotriva civililor. Nu este un război, este o distrugere masivă a unei ţări fără a se ţine cont de legile războiului. Pentru că războiul are şi el reguli’, a subliniat Borrell.

Potrivit şefului diplomaţiei europene, ‘este important de spus că, din punct de vedere legal, instanţele internaţionale au condamnat deja această invazie’, iar ‘moral’ Rusia a pierdut orice fel de bază pentru că ‘ceea ce face este complet în afara oricărei fel de lege care guvernează războiul’.

‘Nu este un război, este distrugerea unor oameni care suferă incredibil’, a insistat el, apreciind că ‘Rusia (şi preşedintele ei Vladimir) Putin merită cea mai puternică condamnare din partea lumii civilizate’.

UE va continua să ofere sprijin Ucrainei printr-o a doua tranşă din cadrul Facilităţii europene pentru pace din care Uniunea Europeană a alocat deja 500 de milioane de euro pentru finanţarea de materiale militare letale şi neletale pentru ucraineni şi din care Borrell a propus să se folosească alte 500 de milioane în acelaşi scop, notează EFE.

Redeschidere parţială a Bursei de la Moscova pentru tranzacţionarea obligaţiunilor

Bursa de Valori de la Moscova, închisă de la debutul ofensivei ruseşti în Ucraina, a anunţat luni că a reluat tranzacţiile de obligaţiuni guvernamentale, o primă etapă a unei redeschideri progresive, transmite AFP.

Un purtător de cuvânt de la Moscow Stock Exchange, Andrei Braginsky, a confirmat pentru AFP că au fost reluate tranzacţiile cu titluri de stat emise de Guvernul rus (OFZ). Braginsky şi-a exprimat speranţa că în scurt tip vor fi reluate şi tranzacţiile cu acţiuni. „Tehnic, totul este gata, sperăm că vor fi reluate în viitorul apropiat”, a spus Andrei Braginsky.

Autorităţile ruse au refuzat până acum să redeschidă Bursa de la Moscova, de teama unui cataclism bursier în urma sancţiunilor occidentale fără precedent impuse economiei ruse. De la lansarea ofensivei ruseşti în Ucraina, la 24 februarie, rubla rusească s-a prăbuşit la un minim istoric în raport cu dolarul american. În replică la sancţiunile occidentale, Banca Centrală a Rusiei a dublat dobânda de bază până la 20%.

Vinerea trecută, guvernatorul Băncii Centrale a Rusiei, Elvira Nabiullina, a spus că instituţia pe care o conduce va achiziţiona obligaţiuni guvernamentale pentru a limita volatilitatea de pe piaţa obligaţiunilor.

Pe pieţele financiare au existat îngrijorări că Rusia va intra în incapacitate de plată cu privire la datoriile sale dar săptămâna trecută a achitat în ultimul moment o tranşă de 117 milioane de dolari pentru două emisiuni de obligaţiuni denominate în dolari.

Ucraina ia în considerare să reia exportul de cereale pe calea ferată prin Republica Moldova şi România (oficial ucrainean)

Guvernul ucrainean elaborează în prezent un plan privind reluarea exportului de cereale în alte ţări pentru a preveni o eventuală criză alimentară la nivel mondial, a declarat duminică, într-o conferinţă de presă, ministrul ucrainean pentru politica agrară şi alimentaţie, Roman Leşcenko, informează publicaţia ucraineană Delo, scrie Agerpres.

Până acum exporturile de cereale din Ucraina se realizau în proporţie de 80% prin porturile sale de la Marea Neagră. La ora actuală, acestea sunt complet blocate de forţele ruse, de aceea guvernul ucrainean caută noi modalităţi pentru a relua exportul de cereale, relevă publicaţia menţionată.

În prezent, guvernul de la Kiev dezvoltă un plan care prevedea reluarea exportului de cereale pe calea ferată prin graniţa de vest a ţării.

„Examinăm cu statele vecine din partea de vest a ţării ‘reducerea la zero’ a cotelor, restricţiilor în vederea livrării de cereale prin Republica Moldova şi România”, a explicat Leşcenko, indicând că din România cerealele vor fi livrate prin porturile acesteia la Marea Neagră, având în vedere că ele nu se află în zona controlată de ruşi. Prin deblocarea a cel puţin unui port, Ucraina va putea creşte ponderea exporturilor sale de cereale, a adăugat el.

‘Avem nevoie să deschidem cel puţin un port şi vom putea exporta până la 5 milioane de tone pe lună. Evident, vor exista pierderi, dar nu critice’, a menţionat oficialul ucrainean, potrivit căruia criză alimentară globală ar putea duce la o criză economică în lumea întreagă. De aceea încheierea războiului în Ucraina reprezintă o problemă de importanţă mondială, nu doar regională, adăugat oficialul ucrainean.

În urma blocării exporturilor de cereale din Ucraina, cel mai mult au de suferit ţările din Africa, Orientul Mijlociu şi Asia Centrală şi de Est, notează Delo. Timp de 10 ani, Ucraina nu a restricţionat exporturile şi a fost un furnizor stabil de produse alimentare pentru aceste ţări.

Şeful adjunct al preşedinţiei de la Kiev, Rostislav Şurma, a declarat că obiectivul Ucrainei în acest an este să strângă cel puţin 70% din recolta de anul trecut, conform Delo.

Pe de altă parte, cinci nave încărcate cu grâu au ‘dispărut’ zilele trecute din portul Berdiansk, oraş ucrainean la Marea Azov, conform publicaţiei Ukrainska Pravda, citată de dpa.

Ultima oară acestea au fost văzute când erau mutate de remorchere ruseşti şi duse într-un loc necunoscut. Această informaţie nu a putut fi verificată din surse independente, notează dpa.

Şeful administraţiei regionale Zaporojie, Olexandr Staruh, a confirmat dispariţia navelor ucrainene cu grâu. Conform documentelor vamale, la bordul acestor nave se aflau câteva zeci de tone de cereale, spune el.

Kremlin: Negocierile dintre Moscova şi Kiev nu au produs progrese majore. Un embargou petrolier ar afecta UE, nu SUA

Kremlinul a declarat luni că discuţiile de pace dintre Moscova şi Kiev nu au produs deocamdată niciun progres major, şi a cerut statelor care pot exercita o influenţă asupra Ucrainei să recurgă la ea pentru a determina Kievul să adopte o poziţie mai constructivă la negocieri, transmite Reuters.

Vorbind cu reporterii prin teleconferinţă, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a afirmat că mai trebuie făcute încă progrese semnificative la negocieri pentru a exista o bază pentru o posibilă întâlnire între preşedintele rus Vladimir Putin şi omologul ucrainean Volodimir Zelenski.

Cu aceeaşi ocazie, Peskov a spus că Europa va fi lovită puternic în eventualitatea unui embargou asupra petrolului rusesc, care va dezechilibra din punct de vedere energetic continentul, dar nu va afecta şi Statele Unite. Subiectul oricărui embargou petrolier este unul foarte complex, a afirmat purtătorul de cuvânt.

Guvernele din ţările membre ale Uniunii Europene vor analiza un posibil embargou asupra petrolului rusesc în contextul în care liderii europeni se vor întâlni săptămâna aceasta cu preşedintele american Joe Biden pentru o serie de summituri concepute să întărească răspunsul Occidentului la invazia Rusiei.

Statele UE vor începe luni discuţiile la nivel de miniştri de externe, iar surse diplomatice au dezvăluit pentru Reuters că ţările baltice susţin un embargou pentru petrolul rusesc ca următorul pas logic, în timp ce Germania afirmă că nu trebuie luate măsuri pripite având în vedere preţul şi aşa ridicat al energiei în Europa.

Autorităţile de la Moscova au avertizat că eventualele sancţiuni UE care să vizeze petrolul rusesc ar putea determina Moscova să închidă marile conducte de gaze care alimentează Europa. UE depinde de Rusia pentru 40% din necesarul său de gaze naturale, iar Germania, prima economie a Europei, este cea mai dependentă de gazele ruseşti. În plus, Germania este şi cel mai mare cumpărător de petrol rusesc din UE.

Ucraina: Creştere a activităţii dronelor ruseşti deasupra oraşului Odesa

Oraşul-port Odesa din sudul Ucrainei a înregistrat duminică o creştere a activităţii dronelor ruseşti deasupra oraşului şi zonei sale înconjurătoare, informează luni DPA.

„Cu toate acestea, totul este calm, nu există atacuri”, a declarat liderul militar regional Maksim Marcenko pentru Ukrainska Pravda.

Forţele aeriene ucrainene au tras asupra dronelor inamice, a spus el.

„S-a confirmat deja că unele dintre aceste drone au fost doborâte”, a adăugat el.

Informaţiile nu au putut fi verificate în mod independent.

Odesa a rămas până acum în mare parte neatinsă de la invazia Ucrainei de către Rusia.

Atacuri cu rachete asupra Poligonului militar din oraşul Rivne, Ucraina

Două atacuri cu rachete au avut loc, luni dimineaţă, asupra Poligonului militar din oraşul Rivne din nordul Ucrainei, a informat şeful Administraţiei Militare de Stat din localitate, Vitali Kovali.

Acesta nu a precizat câte rachete au fost trase asupra poligonului, în acest moment fiind în derulare o anchetă militară, scrie Agerpres.

Pe parcursul nopţii de duminică spre luni, în Rivne au răsunat sirenele mai mult timp, între orele 01,40 şi 05,50.

Pe 14 martie, armata rusă a lansat rachete asupra turnului de televiziune din Rivne şi clădirea administrativă de lângă turn, atacul soldându-se cu 19 morţi şi nouă răniţi.

Rivne este un oraş situat la aproximativ 130 de kilometri de frontiera cu Belarus.

UE va analiza un posibil embargou pentru petrolul din Rusia

În încercarea de a forţa o retragere a armatei ruse din Ucraina, Uniunea Europeană alături de aliaţi occidentali a impus deja mai multe sancţiuni asupra Rusiei, inclusiv o îngheţare a activelor Băncii Centrale a Rusiei, scrie Agerpres.

„Lucrăm la cea de-a cincea rundă de sancţiuni şi multe nume noi au fost propuse”, a declarat un diplomat european de rang înalt sub protecţia anonimatului.

Guvernele UE vor începe luni discuţiile la nivel de miniştri de Externe, înainte ca Joe Biden să ajungă joi la un summit NATO, precum şi la un summit al şefilor de stat şi de guvern din UE şi la o reuniune a G7.

Până acum, Kremlinul nu şi-a schimbat planurile în Ucraina, în pofida celor patru runde de sancţiuni impuse de UE în ultimele săptămâni. În aceste condiţii, blocul comunitar are de făcut o alegere dificilă din punct de vedere economic privind o posibilă sancţionare a importurilor de petrol rusesc, aşa cum au făcut deja SUA şi Marea Britanie. Însă în cazul UE un embargou ar fi mult mai dureros având în vedere dependenţa de Rusia a blocului comunitar pentru energie.

Sursele diplomatice au dezvăluit pentru Reuters că ţările baltice susţin un embargou pentru petrolul rusesc ca următorul pas logic în timp ce Germania susţine că nu trebuie luate măsuri pripite având în vedere preţul şi aşa ridicat al energiei în Europa.

Pe de altă parte, Bulgaria, ţară care depinde aproape în totalitate de livrările de gaze ruseşti, a anunţat că ar putea să renunţe la petrolul rusesc. Singura rafinărie de petrol din Bulgaria este deţinută de grupul rus LUKOIL şi furnizează aproximativ 60% din combustibilii utilizaţi în ţara vecină.

Toate aceste sancţiuni adoptate de UE au nevoie de consensul statelor membre. Franţa, care deţine în prezent preşedinţia rotativă a UE, ar urma să aibă un rol crucial în obţinerea consensului. Preşedintele francez Emmanuel Macron a spus că dacă situaţia din Ucraina se va înrăutăţi nu ar trebui să existe „tabuuri” cu privire la sancţiuni. „Printre partenerii noştri şi printre ţările care fac schimburi comerciale cu Rusia, există unii care sunt mai sensibili la subiectul petrol şi gaze. Cu toate acestea, preşedintele a spus că nu există tabuuri”, a precizat un oficial din cadrul preşedinţiei franceze.

Diplomaţii citaţi de Reuters au spus că un atac cu arme chimice în Ucraina, un bombardament intens al capitalei Kiev ar putea fi factorii care ar declanşa un embargou petrolier.

Şase milioane de copii, în pericol iminent în Ucraina (organizaţia Salvaţi Copiii)

Atacurile asupra spitalelor şi şcolilor din Ucraina pun în pericol iminent aproximativ şase milioane de copii, a avertizat luni organizaţia umanitară Salvaţi Copiii, relatează DPA.

Aproximativ unul din cinci copii ucraineni a fost nevoit să-şi părăsească ţara natală pentru a se refugia din calea războiului, iar cei care au rămas în zonele de conflict se confruntă cu lipsa alimentelor, a apei potabile şi a asistenţei medicale pe fundalul temerilor constante pentru propriile vieţi, scrie Agerpres.

Totodată, 489 de şcoli şi 43 de spitale din Ucraina au fost avariate sau distruse până în prezent, a precizat organizaţia.

”Şcolile ar trebui să fie un loc sigur pentru copii, nu un loc de frică, răni şi moarte”, a spus Pete Walsh, director regional în cadrul Salvaţi Copiii Ucraina.

Cel puţin 59 de copii au fost deja ucişi în această ţară, potrivit Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU), relatările din presă sugerând că numărul lor real ar putea fi de ordinul sutelor.

”Regulile războiului sunt foarte clare”, a spus Pete Walsh. ”Copiii nu sunt o ţintă şi nici spitalele sau şcolile. Trebuie să protejăm copiii din Ucraina cu orice preţ. Câţi oameni trebuie să mai moară înainte ca acest război să se termine?”, a mai spus el.

Cea mai mare parte a forţelor ruse, tot la 25 km de centrul Kievului (Ministerul Apărării britanic)

Forţele ruse, care avansează spre Kiev dinspre nord-est, nu au mai progresat în ultimul timp, iar cea mai mare parte a trupelor ruse rămâne la mai mult de 25 de kilometri de centrul capitalei Ucrainei, au anunţat luni serviciile de informaţii militare britanice într-o nouă actualizare a informaţiilor din Ucraina, în cea de-a 26 zi a invaziei ruse, potrivit Reuters citat de Agerpres.

‘Lupte grele continuă la nord de Kiev ‘, indică Ministerul britanic al Apărării.

‘Forţele care înaintează din direcţia Hostomel din nord-vest au fost respinse de rezistenţa acerbă a Ucrainei’, potrivit acestuia.

Astfel, din 12 martie, grosul trupelor ruse nu a mai reuşit să avanseze în direcţia capitalei ucrainene, căci şi la acea dată acestea se aflau tot la 25 km de centrul Kievului, conform informaţiilor Ministerului britanic al Apărării.

Scurgeri de amoniac detectate la combinatul chimic de la Sumî – autorităţi regionale

Scurgeri de amoniac foarte toxic au fost detectate la un combinat chimic luni dimineaţă în oraşul Sumî din nord-estul Ucrainei, potrivit autorităţilor regionale, citate de agenţia DPA.

Dmitro Jîviţki, şeful administraţiei regionale din Sumî, a anunţat publicul despre scurgere într-o postare pe Telegram şi a făcut apel către toţi locuitorii pe o rază de cinci kilometri faţă de combinat să caute rămână în subsoluri sau apartamente de la parter acolo unde este posibil pentru a evita să intre în contact cu substanţa chimică.

Gazul cu miros puternic este mai uşor decât aerul. Jîviţki nu a spus ce anume a provocat scurgerea de la combinatul Sumîkhimprom.

O evaluare independentă la faţa locului nu a fost posibilă.

În ultimele săptămâni, armata rusă a acuzat Ucraina de pregătirea înscenării unui atac chimic asupra civililor.

Statele occidentale au notat recent un risc tot mai mare că Rusia ar putea folosi arme biologice sau chimice.

Rusia a fost acuzată în mod repetat că a răspândit dezinformări despre presupuse provocări ucrainene pentru a-şi justifica propriile atacuri, aminteşte DPA

Cel puţin şase morţi într-un bombardament asupra unui centru comercial din Kiev (AFP)

Cel puţin şase persoane au murit într-un bombardament la Kiev, capitala Ucrainei, în noaptea de duminică spre luni, a constatat un jurnalist al AFP, într-un moment în care forţele ruse încearcă în continuare să încercuiască oraşul.

Şase cadavre erau întinse luni dimineaţă în faţa centrului comercial Retroville, în nord-vestul Kievului, potrivit unui jurnalist al AFP.

Locul a fost lovit de o rachetă foarte puternică, ce a pulverizat maşini şi a lăsat în parcare un crater de câţiva metri lăţime în faţa unui imobil de zece etaje carbonizat şi din care încă ieşea fum.

Toată partea de sud a acestui imens centru comercial a fost distrusă, la fel ca un club de fitness din parcare, a constatat un reporter al AFP. Pe o porţiune de sute de metri pot fi văzute moloz, vehicule distruse şi fiare contorsionate.

Luni dimineaţă, pompierii şi militarii încercau să vadă dacă sub dărâmături se mai află şi alte victime.

Autoritatea de apărare civilă a precizat luni dimineaţă pe Facebook că cel puţin patru persoane au murit, potrivit DPA.

Primarul oraşului, Vitali Kliciko, a spus că mai multe clădiri rezidenţiale din cartierul istoric Podilski au fost avariate şi au luat foc, alături de centrul comercial din zonă.

În cursul nopţii, echipele de salvare au transmis că „tiruri inamice” au provocat un incendiu pe mai multe etaje ale centrului comercial, situat în cartierul Podilski.

Ele au publicat imagini de la o cameră de supraveghere, care arată o explozie enormă şi un nor în formă de ciupercă, urmate de o serie de deflagraţii mai mici.

Locuitorii dintr-un imobil vecin, ale cărui ferestre au fost sparte de explozie, au spus că au văzut un lansator de rachete mobil în apropierea centrului comercial cu câteva zile în urmă.

O deflagraţie enormă a zguduit întregul oraş în timpul atacului, potrivit unor jurnalişti ai AFP.

Kievul a fost lovit de o serie de atacuri săptămâna trecută, între care unul asupra unui bloc de apartamente, duminică, soldat cu cinci răniţi.

Kievul respinge ultimatumul rus de a depune armele la Mariupol

Conducerea Ucrainei a respins categoric ultimatumul primit din partea armatei ruse de a depune armele şi de a preda oraşul Mariupol, informează luni Reuters.

„Nu va exista nicio predare, nicio depunere a armelor”, a declarat viceprim-ministrul Irina Vereşciuk pentru Ukraîinska Pravda la primele ore ale zilei de luni. Răspunsul a fost deja comunicat părţii ruse, a spus ea.

Irina Vereşciuk a cerut, în schimb, ca armata rusă să deschidă coridoare umanitare în Mariupol, oraşul-port din sud-estul Ucrainei asediat de forţele ruse.

Rusia a cerut trupelor ucrainene de la Mariupol să depună armele şi să părăsească oraşul luni dimineaţă şi a spus că va fi creat un coridor care va funcţiona timp de două ore dimineaţa (07:00-09:00 GMT), potrivit unei declaraţii făcute de generalul-maior Mihail Mizinţev pentru agenţia de presă rusă TASS.

Rusia a propus ca toate unităţile armate ucrainene să părăsească oraşul „fără arme şi muniţii pe ruta convenită cu Ucraina” şi a insistat asupra unui „răspuns oficial în scris” până la 5:00, ora Moscovei (02:00 GMT), luni dimineaţa.

Armata rusă a trimis părţii ucrainene o scrisoare de opt pagini. Vicepremierul Vereşciuk a informat că răspunsul său către Moscova a fost:”în loc să vă pierdeţi vremea cu o scrisoare de opt pagini, mai bine deschideţi un coridor”.

Rusia a cerut ucrainenilor din Mariupol să depună armele

„Depuneţi armele”, a spus generalul colonel Mihail Mizinţev, directorul Centrului naţional rus pentru managementul apărării, într-un briefing distribuit de ministerul apărării.

„S-a dezvoltat o teribilă catastrofă umanitară”, a declarat Mizinţev, care a adăugat că „toţi cei care depun armele au garantată ieşirea în siguranţă din Mariupol”.

Oficialul militar rus a informat că la Mariupol coridoarele umanitare vor fi deschise pe 21 martie, la 10:00, ora Moscovei (07:00 GMT).

Militarii ucraineni susţin că forţele aeriene ruse şi-au schimbat strategia de atac

Forţele aeriene ruse şi-au schimbat strategia de atac după pierderile iniţiale, potrivit observaţiilor armatei ucrainene, relatează luni dpa.

„În 25 de zile, ocupanţii ruşi au suferit pierderi grave pe uscat şi în aer – 96 de avioane, 118 elicoptere şi zeci de rachete de croazieră şi drone”, a declarat duminică seara purtătorul de cuvânt al forţelor aeriene ucrainene, Yuri Ignat, potrivit Ukraîinska Pravda.

Ca răspuns la aceste pierderi, de două zile a apărut o nouă strategie. Forţele ruse recurg acum la o utilizare sporită a dronelor de recunoaştere pentru a monitoriza rezultatele atacurilor cu rachete, a spus el.

Informaţiile nu au putut fi verificate în mod independent, precizează dpa.

Articole recomandate