Război Ucraina – UE denunță crime de război comise de forțele ruse în Ucraina. Cel puțin 21 de morți în urma unui atac în apropiere de Harkov. O mie de combatanți ceceni sunt în drum spre Ucraina. Rusia e acuzată că folosește muniție cu dispersie – ziua 22 – LIVET TEXT

ZIUA 22 – Război în Ucraina

Atacul rus asupra Ucrainei este într-o pauză operațională. Următoarele zece zile vor fi decisive – AFP

După ce a eşuat în încercarea de a obţine victorii rapide la începutul invaziei asupra Ucrainei, armata rusă face puţine progrese în faţa unor forţe ucrainene încă foarte combative şi Moscova caută în continuare succese militare pe care să le poată converti în beneficii politice, constată comentatori într-o analiză publicată joi de France Presse, relatează Agerpres.

Părerea unanimă a numeroşi observatori occidentali este că ruşii şi-au ratat intrarea în război mizând pe o rezistenţă slabă din partea adversarului şi pe o victorie rapidă, şi neglijându-şi în plus propriile nevoi logistice.

Armata rusă nu a reuşit să obţină superioritatea aeriană deasupra Ucrainei, iar de la începutul lunii martie nu a mai angajat nicio operaţiune majoră, în timp ce se loveşte de o defensivă ucraineană vivace, inclusiv în apropierea capitalei Kiev. ”Invazia rusă este într-un punct mort pe toate fronturile’, a remarcat joi Ministerul britanic al Apărării.

Trupele ruse asediază mai multe oraşe din nord-est (Sumî, Harkov) şi sud-est (Mariupol) şi le-au tăiat căile de aprovizionare, dar bătălia pentru Kiev nu a început. Armata rusă încă nu şi-a încheiat manevra de încercuire a capitalei, pe care o bombardează cu regularitate.

Cucerirea unui asemenea oraş (cu circa trei milioane de locuitori, dintre care circa jumătate au plecat) ar necesita probabil efective cuprinse între 150.000 şi 200.000 de soldaţi, apreciază experţi ai Fundaţiei pentru cercetare strategică (FRS), ce amintesc că este nevoie de un raport de forţe copleşitor pentru lupta în mediul urban, unde avantajul este de partea celui aflat în defensivă.

Totuşi, în pofida dificultăţilor întâlnite pe teren, ”superioritatea militară rusă nu este pusă la îndoială”, remarcă o sursă militară occidentală, care consideră că ”pauza operaţională pe care o observăm permite forţelor ruse să se revigoreze, să mobilizeze întăriri pentru a se relansa şi a începe o a doua fază” a ofensivei.

Conform estimărilor Pentagonului, toţi cei circa 150.000 de militari ruşi mobilizaţi pentru acest conflict sunt deja în teatrul de operaţiuni ucrainean. Iar pierderile armatei ruse sunt grele. Serviciile secrete americane estimează la circa 7.000 numărul soldaţilor pierduţi de armata rusă de când a început războiul, pe 24 februarie.

Deşi aceste estimări trebuie privite cu precauţie, nu este mai puţin adevărat că armata rusă are nevoie să se revigoreze pentru a-şi putea continua operaţiunea. Ea mobilizează în acest scop rezervişti şi recrutează combatanţi sirieni.

”Generalii ruşi încep să ducă lipsă de muniţii şi de trupe. Conform Pentagonului, 50% din capacităţile de luptă ale Rusiei sunt angajate în Ucraina. În perioada de vârf a acţiunii noastre în Irak şi Afganistan, armata americană era angajată la 29%, şi era foarte dificil de menţinut” desfăşurarea operaţiunilor, notează Ben Hodges, general în retragere care a comandat trupele SUA din Europa între 2014 şi 2017.

Acesta este de părere că ”următoarele 10 zile vor fi decisive” şi consideră necesar ca Occidentul ”să accelereze şi să intensifice sprijinul pe care-l oferim Ucrainei”.

Mai multe scenarii asupra evoluţiei acestui război se prefigurează pentru perioada următoare.

Conform Statului Major al armatei franceze, Rusia ar putea încerca o învăluire a celor circa 40.000 de militari ucraineni desfăşuraţi pe frontul din estul ţării, cucerind oraşul Nipro, care este un punct de trecere strategic între vestul şi estul Ucrainei şi spre care armata rusă ar putea încerca o deplasare convergentă a trupelor sale din direcţii diferite.

O asemenea mişcare ”ar permite ruperea în două a armatei ucrainene, ar avea cu adevărat sens din punct de vedere militar, fie pentru a provoca prăbuşirea ei, fie pentru a obţine o poziţie de forţă la negocierile” aflate în desfăşurare, explică un colonel francez, Pascal Ianni.

O altă ipoteză priveşte Mariupol, oraşul-port strategic la Marea Azov asediat şi bombardat fără încetare de trupele ruse de mai mult de două săptămâni şi unde circa 300.000 de civili sunt izolaţi, fără apă şi electricitate, cu numeroase victime în rândul lor.

Forţele ucrainene au şi ele pierderi, dar au reuşit să le provoace celor ruse pierderi umane şi materiale mai semnificative. La aceasta a contribuit considerabil şi sprijinul militar occidental oferit Ucrainei, în special rachetele antitanc Javelin şi NLAW şi sistemele antiaeriene portabile Stinger.

Este crucial în acest context ca armata ucraineană să-şi menţină deschise căile de aprovizionare dinspre vest, mai ales că armata rusă a lansat în ultimele zile trei lovituri aeriene asupra părţii de vest a Ucrainei şi a ameninţat că va considera ţintă legitimă orice transport de echipamente militare.

UE denunță crime de război comise de forțele ruse în Ucraina

Uniunea Europeană a condamnat joi „grave încălcări ale dreptului umanitar” şi „crime de război” comise de Rusia în Ucraina, conform unei declaraţii a şefului diplomaţiei europene, Josep Borrell, care a subliniat că liderii ruşi trebuie să fie traşi la răspundere pentru aceasta, potrivit France Presse, relatează Agerpres.

„UE condamnă în termenii cei mai fermi forţele armate ruse şi pe conducătorii acestora care continuă să ţintească populaţia civilă şi infrastructuri civile ucrainene”, menţionează Borrell într-un comunicat.

Teatrul din oraşul ucrainean Mariupol (sud-est) „a fost puternic bombardat miercuri, chiar dacă se ştia că serveşte drept adăpost pentru civili, inclusiv copii şi era clar marcat în acest sens”, a denunţat el.

Potrivit Human Rights Watch, forţele ruse au atacat oraşul Mykolaiev (Nikolaiev) cu rachete cu muniţie cu fragmentaţie în trei atacuri distincte, se afirmă în comunicat.

„Astfel de atacuri deliberate împotriva civililor şi infrastructurilor civile sunt de toată ruşinea, condamnabile şi total inacceptabile. Acestea constituie încălcări grave ale dreptului internaţional umanitar”, denunţă Josep Borrell, apreciind că Moscova „poartă întreaga responsabilitate pentru aceste acte de agresiune militară şi pentru toate distrugerile şi pierderile de vieţi omeneşti pe care le provoacă”.

„Autorii acestor grave încălcări şi crime de război, precum şi conducătorii guvernamentali şi şefii militari vor fi traşi la răspundere”, a avertizat şeful diplomaţiei europene.

Procurorul CPI a anunţat la 2 martie „deschiderea imediată” a unei anchete asupra situaţiei în Ucraina şi a posibilelor crime de război, după ce a primit unda verde din partea a 39 de state semnatare ale statutului CPI.

Preşedintele american Joe Biden l-a numit miercuri, pentru prima oară, drept „criminal de război” pe preşedintele rus Vladimir Putin. Potrivit purtătoarei sale de cuvânt, Departamentul de Stat american studiază în prezent calificarea juridică a „crimelor de război” comise de Rusia în Ucraina.

Săptămâna trecută, Josep Borrel calificase deja drept o „crimă de război odioasă” bombardamentul rusesc asupra unei clădiri ce adăpostea o maternitate şi un spital de pediatrie în Mariupol.

Premierul spaniol Pedro Sanchez a condamnat atunci o „crimă de război”, în timp ce preşedintele francez Emmanuel Macron calificase episodul drept un „act de război nedemn”, notează AFP.

Human Rights Watch acuză armata rusă că folosește muniție cu dispersie în Ucraina

Forţele ruse au folosit în mod repetat muniţie cu dispersie de când au invadat Ucraina, a transmis joi Human Rights Watch (HRW), citată de DPA, relatează Agerpres.

Organizaţia a citat relatări ce susţin că nouă civili au murit ca urmare a acestor muniţii duminică în timp ce stăteau la coadă pentru a scoate bani de la un bancomat la Mikolaiv, în sudul ţării.

Forţele ruse au tras în mod repetat rachete cu muniţie cu dispersie în oraşul dens populat în timpul unor atacuri separate din 7, 11 şi 13 martie, potrivit ONG-ului.

„Mai multe zone rezidenţiale din Mikolaiv au fost zguduite de atacuri cu muniţie cu dispersie în decurs de o săptămână”, a declarat Belkis Wilke de la HRW, adăugând că „forţele ruse ar trebui să înceteze să folosească muniţie cu dispersie şi să pună capăt acestor atacuri în mod clar fără discriminare”.

HRW a adăugat că muniţiile cu dispersie fac obiectul unui tratat de interdicţie internaţională din cauza efectului lor larg răspândit şi pericolului de lungă durată pentru civili.

În timp ce peste 100 de ţări au ratificat un tratat care le interzice utilizarea, ţări importante precum Statele Unite şi Rusia nu sunt semnatare, la fel ca Ucraina.

Miercuri, HRW a cerut autorităţilor ucrainene „să oprească postarea pe reţelele sociale şi aplicaţiile de mesagerie a videourilor cu soldaţi ruşi capturaţi care îi expun curiozităţii publice, în special care îi arată că sunt umiliţi sau intimidaţi”. Astfel de tratamente încalcă Convenţiile de la Geneva, a declarat HRW.

Apelul a venit după ce autorităţile ucrainene au postat pe un canal de Telegram fotografii şi videouri cu ruşi care se pare că au fost ucişi sau luaţi prizonieri. Prizonierii ruşi au fost arătaţi criticându-şi propria tabără.

Aproape 130 de persoane au fost scoase vii de sub dărâmăturile Teatrului Dramatic din Mariupol

Aproximativ 130 de persoane au fost salvate deocamdată de sub dărâmăturile Teatrului Dramatic din oraşul ucrainean asediat Mariupol, bombardat miercuri, în timp ce invazia Rusiei în Ucraina a intrat în cea de-a patra săptămână, relatează dpa, citată de Agerpres.

Autorităţile locale afirmă că nu este încă posibil de estimat numărul potenţialelor victime în ceea ce ele au spus că a fost un atac aerian asupra teatrului, unde se refugiaseră sute de persoane, potrivit Reuters.

Cel puţin 1.000 de persoane se refugiaseră în teatrul din Mariupol, care se află sub asediu de peste două săptămâni, în momentul în care a fost bombardat, a indicat primarul Vadim Boicenko, citat de dpa.

„Unii oamenii ies (de sub dărâmături) în viaţă!”, a reacţionat parlamentarul ucrainean Serhii Taruta într-o postare pe Facebook, după ce echipele de intervenţie au început să dea la o parte molozul. Se pare că multe persoane refugiate în teatru au reuşit să fugă în adăpostul subteran al teatrului înainte ca bomba să cadă peste clădire, ceea ce le-a salvat viaţa.

„Ieri şi astăzi, în pofida bombardamentelor continue, dărâmăturile sunt degajate pe cât posibil, iar oamenii sunt salvaţi. Informaţiile despre victime sunt încă în curs de clarificare”, a precizat Consiliul Municipal într-o declaraţie online despre incidentul de miercuri.

Kievul şi Moscova s-au acuzat reciproc pentru acest incident, partea ucraineană afirmând că a fost un bombardament deliberat al ruşilor, în timp ce forţele ruse au acuzat de atac regimentul naţionalist ucrainean Azov.

Condiţiile sunt îngrozitoare la Mariupol, oraşul-port la Marea Azov fiind blocat din toate părţile de forţele ruse, care împiedică livrarea de produse alimentare, apă şi medicamentele către populaţia locală.

Maşinile particulare au voie de acum să părăsească oraşul, a spus joi primarul Boicenko, în timp ce aproximativ 6.500 de vehicule au reuşit să plece în pofida tirurilor care nu au încetat.

Potrivit Kievului, peste 6.000 de locuitori – între care 2.000 de copii – au părăsit Mariupolul în ultimele 24 de ore.

Lukaşenko: Dacă Zelenski nu semnează un acord cu Putin, atunci va semna o capitulare

Liderul belarus Aleksandr Lukaşenko, ce a permis Kremlinului să utilizeze teritoriul ţării sale pentru a ataca Ucraina, a avertizat joi că, în cazul în care preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski nu semnează un acord cu omologul său rus Vladimir Putin, în scurt timp va trebui să semneze un act de capitulare, relatează agenţiile de presă EFE şi Interfax.

„Rusia propune Ucrainei – şi ştiu aceasta sigur – o variantă de acord absolut acceptabilă. Şi este încă posibil astăzi ca Ucraina şi Rusia să ajungă la un acord, iar Zelenski să semneze acest acord cu Putin. Dacă Zelenski nu va accepta, credeţi-mă, el va trebui să semneze un act de capitulare în scurt timp”, a declarat Lukaşenko într-un interviu pentru postul de televiziune japonez TBS.

„Rusia nu va pierde în acest război”, a declarat Lukaşenko, citat de EFE. Agenţia de presă Interfax a înlocuit cuvântul „război” în declaraţia preşedintelui belarus cu „această situaţie” pentru a se conforma regulilor impuse de Kremlin în ceea ce priveşte interdicţia de a numi acţiunile militare în Ucraina drept „război”. Dar agenţia oficială TASS a lăsat neschimbată afirmaţia preşedintelui belarus.

Lukaşenko s-a declarat convins că „acest conflict – operaţiunea Rusiei în Ucraina – se va încheia cu instaurarea păcii”.

În acelaşi timp, el a spus că Occidentul nu va reuşi să atragă Belarus în conflict.

„Sunt practic convins că nu va trebui să luptăm cu Ucraina. Occidentul nu va reuşi să ne implice în acest conflict. Avem suficientă inteligenţă pentru a nu ne implica în acest conflict”, a spus Lukaşenko, adăugând că SUA şi partenerii lor vor „să împingă” Belarusul în conflict.

Este o acuzaţie lipsită de temei, au reacţionat deja o serie de experţi, întrucât Kremlinul este cel care-l trage pe Lukaşenko de mânecă să-i pună la dispoziţie trupe pentru a compensa pierderile forţelor ruse din teren, conform Kasparov.ru.

Lukaşenko a mai a spus că, în pofida atitudinii ostile a Ucrainei faţă de Belarus, i-a telefonat lui Zelenski şi i-a propus să înceapă imediat negocierile cu Rusia.

„A fost literalmente în a treia sau a patra zi a acestui război. Şi el (Zelenski) a acceptat”, a spus Lukaşenko, pronunţându-se în favoarea negocierilor.

„Vrem ca acolo (în Ucraina) să fie pace. Dacă nu este pace acolo, într-un final nu va fi pace nici în Belarus”, a concluzionat liderul regimului de la Minsk.

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat într-un interviu acordat joi postului de televiziune NBC că negocierile cu Rusia sunt dificile. Potrivit acestuia, orice conflict armat „poate fi oprit la masa negocierilor”.

„În primul rând, negocierile continuă. Dar merg destul de greu”, a afirmat Zelenski, citat de media ucrainene, subliniind că problemele prioritare pentru Kiev în negocierile cu Rusia sunt sfârşitul războiului, garanţiile de securitate pentru Ucraina, suveranitatea ţării şi restabilirea integrităţii ei teritoriale.

Cel puțin 21 de persoane au fost ucise într-un atac rus în apropiere de Harkov

Cel puţin 21 de persoane şi-au pierdut viaţa şi 25 au fost rănite, joi, într-un atac al forţelor ruse, în localitatea Merefa, în apropiere de oraşul asediat Harkov, în estul Ucrainei, a anunţat parchetul regional, relatează AFP, citată de Agerpres.

”Militari ruşi au tras focuri de artilerie în oraşul Merefa din regiunea Harkov în jurul orei 03:30 (01:30 GMT) joi. O şcoală şi un centru cultural au fost distruse. 21 de persoane au fost ucise şi 25 au fost rănite, dintre care 10 sunt în stare gravă”, a anunţat pe Facebook parchetul din regiunea Harkov.

Oraşul Merefa este situat la aproximativ 30 de kilometri sud-vest de Harkov.

”Operaţiunea de îndepărtare a molozului este în curs de desfăşurare”, potrivit parchetului, care a publicat două fotografii cu clădiri distruse de explozii.

O mie de combatanți ceceni sunt în drum spre Ucraina, a anunțat Kadîrov

Liderul cecen Ramzan Kadîrov a declarat joi că aproximativ o mie de voluntari ceceni se îndreaptă spre Ucraina pentru a lupta acolo alături de trupele ruse, la trei săptămâni de la începutul invaziei Rusiei în Ucraina, transmite AFP, citată de Agerpres.

Kadîrov a scris pe contul său de Telegram că unul dintre apropiaţii săi, Apti Alaudinov, se află în fruntea ”a o mie de voluntari ai republicii cecene” care sunt ”pe drum pentru a participa la operaţiunea specială de denazificare şi demilitarizare a Ucrainei”.

Liderul cecen, care conduce cu mână de fier republica sa din Caucaz, susţinea luni că el însuşi se afla atunci în Ucraina alături de trupele ruse pe un aerodrom capturat în apropierea capitalei Kiev, informaţie neverificată din surse independente şi pusă la îndoială de responsabilii ucraineni.

Ramzan Kadîrov, criticat de ONG-uri internaţionale pentru grave încălcări ale drepturilor omului în Cecenia, dispune de o miliţie la ordinele sale şi este un fidel al preşedintelui rus Vladimir Putin.

Imagini difuzate pe reţelele de socializare la începutul invaziei ruse în Ucraina arătau o piaţă din Groznîi, capitala cecenă, plină cu soldaţi care afirmau că sunt gata să plece în orice clipă în Ucraina pentru a lupta de partea Rusiei.

Rusia reiterează că ţările care trimit arme Ucrainei îşi creează singure ‘probleme directe’

Rusia a avertizat joi că ţările care trimit arme Ucrainei, printre care a menţionat Slovacia, îşi creează singure „probleme directe”, informează EFE.

„Dacă se adoptă această decizie, şi acest lucru este valabil nu doar pentru Slovacia, ci şi pentru alte ţări, îşi creează singure probleme… Îşi creează singure probleme directe cu mâna lor”, a declarat purtătoarea de cuvânt a MAE rus, Maria Zaharova, pentru canalul de Youtube Soloviov.Live, comentând în acest fel informaţiile din mass-media cu privire la faptul că Bratislava ar fi autorizat trimiterea în Ucraina a unor sisteme antiaeriene de fabricaţie sovietică, scrie Agerpres.

Pe de altă parte, Zaharova a apreciat că deocamdată „nu se poate vorbi despre un proces activ de negocieri” cu Occidentul, fiindcă „pentru moment există doar anumite contacte asupra anumitor probleme care apar”.

Ea a evitat să comenteze declaraţiile ministrului de externe polonez Zbigniew Rau, care a afirmat că Polonia ar putea înlocui Rusia în G20.

„Nu vreau să comentez toate aceste declaraţii ipotetice, pentru că nu are sens şi nici nu este convenabil, este ceea ce şi-ar dori ei. Dacă ar depinde numai de ei, atunci doar ei ar mai rămâne pe Pământ”, a spus Zaharova.

Ea a explicat decizia Rusiei de a se retrage din Consiliul Europei prin aceea că drepturile ţării sale erau îngrădite în cadrul organizaţiei paneuropene.

„Ei (Consiliul Europei) ne-au restrâns drepturile pe care le aveam în calitate de membri ai acestei organizaţii, pur şi simplu ne-au îngrădit drepturile: să fim cu drepturile călcate în picioare, să plătim cotizaţii, să nu avem posibilitatea să ne apărăm punctul de vedere… nimeni nu vrea să fie ciuca bătăilor”, a susţinut ea.

Zaharova s-a mai plâns şi că pagina web a MAE rus, precum şi paginile altor instituţii de stat, au fost supuse non-stop în ultimele două săptămâni unor atacuri de tip DoS (blocarea serviciului – n.r.).

EFE aminteşte că, la 24 februarie, preşedintele rus Vladimir Putin a lansat ceea ce el a numit „o operaţiune militară specială” în Ucraina cu scopul de a „demilitariza şi denazifica” ţara vecină, campanie condamnată de comunitatea internaţională şi care a provocat până acum exodul a peste 3 milioane de refugiaţi.

Ucraina speră să evacueze civili din mai multe oraşe, inclusiv Mariupol, prin 9 coridoare umanitare

Ucraina speră să evacueze civili prin 9 coridoare umanitare, joi, din mai multe oraşe, inclusiv din oraşul încercuit de forţele ruse Mariupol (sud), a declarat vicepremierul ucrainean Irina Vereşciuk, informează Reuters.

Situaţia din unele oraşe ucrainene – precum Izium în nord-estul ţării, care se află sub asediul forţelor ruse, şi portul Mariupol din sud-estul ţării, care este de mai multe zile complet încercuit – este considerată catastrofală. În ultimele zile, oamenii au putut de mai multe ori să fugă prin coridoare speciale. Însă în Mariupol mai multe încercări de evacuare au eşuat, până când marţi circa 20.000 de persoane au putut părăsi oraşul, scrie Agerpres.

Pierderile de vieţi omeneşti sunt în creştere şi în oraşul ucrainean Cernigău din nordul Ucrainei, cu 53 de persoane ucise de forţele ruse numai în ziua de miercuri, a anunţat guvernatorul regional joi. „Suferim pierderi grele: 53 de cetăţeni au fost ucişi ieri”, a spus guvernatorul Viaceslav Ceaus.

Informaţia nu a putut fi verificată deocamdată.

Miercuri, vicepremierul ucrainean Irina Vereşciuk a acuzat forţele ruse că bombardează convoaie umanitare şi locuri unde se adună oameni. La rândul său, Rusia a formulat acuzaţii similare împotriva forţelor militare ucrainene.

Joi, lideri separatişti din regiunea Lugansk din estul Ucrainei au afirmat, potrivit agenţiei de presă ruse TASS, că armata ucraineană a bombardat patru localităţi din această autoproclamată republică, a cărei independenţă a fost recunoscută de Rusia.

O casă a fost distrusă şi alta a fost avariată, au informat autorităţile separatiste pe canalul lor Telegram.

Nici această informaţie nu a putut fi verificată din surse independente.

Rusia are forţa de a-i pune la punct pe duşmani şi a dejuca ‘complotul rusofob’, susţine Dmitri Medvedev

Rusia are forţa necesară de a-i pune la punct pe duşmanii conduşi de SUA, iar Moscova va dejuca complotul rusofob al Occidentului menit să distrugă Federaţia Rusă, a declarat joi Dmitri Medvedev, unul dintre cei mai apropiaţi aliaţi ai preşedintelui rus Vladimir Putin, informează Reuters.

Dmitri Medvedev, care a fost preşedinte al Federaţiei Ruse din 2008 până în 2012 şi care în prezent este vicepreşedintele Consiliului Securităţii Rusiei, a spus că SUA au alimentat o rusofobie „dezgustătoare”, în încercarea de a îngenunchea Rusia şi apoi de a o distruge.

„Aceasta nu va reuşi: Rusia are forţa de a-i pune la punct pe toţi duşmanii noştri impertinenţi”, a spus Medvedev.

Miercuri, preşedintele rus Vladimir Putin a declarat că operaţiunea sa militară din Ucraina este un „succes” şi că Moscova nu va lăsa această ţară să devină un „cap de pod” pentru „acţiuni agresive” împotriva Rusiei.

Preşedintele Zelenski promite că Ucraina va reconstrui toate locuinţele distruse în război. Situaţia în Kiev şi Mariupol

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a promis joi dimineaţă că Ucraina va reconstrui toate locuinţele distruse în timpul invaziei ruse asupra ţării sale, transmite dpa.

Într-un mesaj video transmis joi dimineaţa devreme, Zelenski a declarat că oficiali ucraineni lucrează deja la planul de reconstrucţie, scrie Agerpres.

Indiferent de pagube, sunt încrezător în capacitatea ţării de a reconstrui totul repede, a spus Zelenski.

Preşedintele ucrainean a apreciat totodată că miercuri coridoarele umanitare create pentru a evacua civilii nu au funcţionat şi a acuzat forţele ruse că nu au respectat acordul de încetare a focului.

Zelenski a mai menţionat că locuitorii din Mariupol (sud), oraş-port asediat de forţele ruse, care au reuşit să ajungă în oraşul învecinat Berdiansk, sunt transferaţi către Zaporojie.

Primarul din Mariupol, Vadim Boicenko, a scris pe Telegram că nu a existat un armistiţiu, dar că maşinilor private li s-a permis să părăsească oraşul. Tot Boicenko a confirmat joi dimineaţa ceea ce viceprimarul său anunţase cu o zi în urmă, şi anume că peste 1.000 de oameni se adăposteau în teatrul din Mariupol bombardat miercuri de forţele ruse. Primarul ucrainean a numit atacul de miercuri „încă o tragedie”.

Societatea americană de tehnologii spaţiale Maxar Technologies, specializată îndeosebi în imagini pe satelit, a publicat o fotografie pe care o făcuse luni cu Teatrul dramatic din Mariupol. Potrivit AFP, cuvântul „copii” era scris pe sol, cu litere uriaşe de culoare albă, în limba rusă, în faţa şi în spatele clădirii.

Primarul din Mariupol a publicat pe Telegram o fotografie a teatrului în care se putea vedea partea centrală ce a fost complet distrusă şi un fum alb, gros ieşind din ruine. Potrivit autorităţilor ucrainene, un avion rus a lansat o bombă asupra clădirii.

„Avionul a lansat o bombă asupra clădirii (…) Este imposibil să stabilim imediat bilanţul (victimelor) căci bombardamentele asupra cartierelor de locuit continuă”, a menţionat primăria, care a adăugat că intrarea în clădire este blocată de moloz şi că informaţiile cu privire la victime sunt în curs de verificare.

Ministerul Apărării rus a dezminţit că a bombardat teatrul, punând explozia pe seama batalionului naţionalist ucrainean Azov, notează AFP.

Potrivit lui Zelenski, mai bine de 6.000 de locuitori din Mariupol au ieşit din oraş în ultimele 24 de ore, inclusiv 2.000 de copii, dar unii au ajuns sub tirurile armatei ruse în regiunea Zaporojie. Agenţia dpa nu a putut verifica informaţia din alte surse.

Potrivit autorităţilor locale, peste 2.000 de civili au pierit în Mariupolul asediat şi bombardat de zile bune de forţele ruse.

În capitala Kiev, cel puţin o persoană a murit şi trei au fost rănite după ce resturile unei rachete doborâte au lovit un bloc de locuinţe, a anunţat joi serviciul de urgenţe ucrainean, citat de Reuters.

Clădirea de 16 etaje a fost lovită la ora locală 5:02, potrivit sursei citate, care a adăugat că 30 de oameni au fost evacuaţi până acum, iar incendiul izbucnit a fost stins.

Ministrul francez de externe avertizează Moscova împotriva utilizării armelor chimice în Ucraina

Franţa ar considera Rusia responsabilă pentru orice utilizare a armelor chimice sau bacteriologice în războiul din Ucraina, a declarat ministrul de externe Jean-Yves Le Drian pentru ziarul Le Parisien într-un interviu acordat miercuri, transmite Reuters.

„Dacă ar avea loc atacuri chimice sau bacteriologice în Ucraina, am şti cine ar fi singurul responsabil pentru ele. Ar fi Rusia”, a declarat Le Drian.

Ministrul francez a spus că o astfel de utilizare a armelor neconvenţionale ar duce la sancţiuni suplimentare împotriva Rusiei.”Folosirea mijloacelor neconvenţionale ar constitui o escaladare intolerabilă şi ar duce ca răspuns la sancţiuni economice absolut masive şi radicale, fără tabuuri”, a spus el. Le Drian a refuzat să detalieze natura unor astfel de potenţiale sancţiuni.

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat duminică că Rusia ar putea folosi arme chimice după invadarea Ucrainei şi că o astfel de acţiune ar fi o crimă de război, potrivit unui interviu acordat ziarului german Welt am Sonntag.

În acelaşi interviu acordat Le Parisien, ministrul francez de externe a declarat că Rusia pretinde doar că negociază cu Ucraina în discuţiile bilaterale din ultimele zile.

„Există o singură urgenţă: încetarea focului, încetarea focului, încetarea focului. … Numai pe această bază poţi negocia, pentru că nu negociezi cu pistolul pe cap”.

Biden îl numeşte pe Putin ”criminal de război”

Preşedintele american, Joe Biden, l-a calificat miercuri pe omologul său rus, Vladimir Putin, drept un „criminal de război” pentru tacticile sale militare barbare din timpul invaziei din Ucraina, scrie Agerpres.

”Este un criminal de război”, a spus Biden ca răspuns la întrebarea unei jurnaliste, la un eveniment consacrat luptei împotriva violenţelor conjugale, la Casa Albă, după ce iniţial a răspuns cu un „nu” la o întrebare dacă era pregătit să îl numească pe Putin în acest fel, după cum relatează AFP şi Reuters.

La scurt timp după remarcile lui Biden, purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Jen Psaki, citată de agenţiile internaţionale de presă, a precizat că preşedintele ”vorbea din inimă şi în legătură cu ceea ce a văzut la televizor”.

”Iar acestea sunt acţiuni barbare ale unui dictator brutal în timpul invaziei sale într-o ţară străină”, a adăugat Psaki în timpul briefingului său de presă zilnic, citată de EFE şi AFP.

Purtătoarea de cuvânt a precizat că, deocamdată, Departamentul de Stat nu a făcut o declaraţie oficială prin care să acuze Rusia de comiterea de crime de război şi că examinarea ”legală” a problemei „este încă în curs de desfăşurare” la sediul diplomaţiei americane.

Statele Unite au declarat la începutul acestei luni că ”documentează” atacurile ruseşti din Ucraina şi impactul acestora asupra civililor pentru a se asigura că Rusia este ”trasă la răspundere” dacă se constată că a comis crime de război.

După atacul rusesc asupra centralei nucleare ucrainene de la Zaporojie, din 4 martie, ambasada SUA din Ucraina a calificat atacul drept o „crimă de război”.

Cu toate acestea, Casa Albă a evitat să se refere în aceşti termeni la ceea ce s-a întâmplat, iar Departamentul de Stat a cerut ambasadelor sale din toată lumea să nu difuzeze tweet-ul ambasadei din Ucraina care a folosit aceste cuvinte.

Săptămâna trecută, Biroul Procurorului Curţii Penale Internaţionale (CPI) a deschis un portal pentru a contacta martorii, atât din Ucraina, cât şi din alte ţări în care instanţa investighează, care pot furniza dovezi de crime de război sau crime împotriva umanităţii.

Până acum, remarcă EFE, guvernul american a evitat să folosească acest termen pentru a se referi la Putin, deşi vicepreşedintele Kamala Harris a declarat săptămâna trecută că ar trebui să existe o anchetă privind posibilitatea ca Rusia să fi comis crime de război în Ucraina.

La rândul său, AFP notează că, până în prezent, niciun oficial american nu a folosit public termenii „criminal de război” sau „crime de război”, spre deosebire de alte state sau organizaţii internaţionale.

De exemplu, şeful diplomaţiei UE, Josep Borrell, a calificat săptămâna trecută drept „crimă de război odioasă” bombardarea de către Rusia a unei maternităţi şi a unui spital pediatric din Mariupol, care a ucis trei persoane, inclusiv o fetiţă, şi a rănit 17 persoane, aminteşte agenţia franceză de presă, care evocă şi o declaraţie din 2 martie a premierului britanic, Boris Johnson: ”Ceea ce am văzut deja din partea regimului lui Vladimir Putin în ceea ce priveşte utilizarea de muniţii aruncate asupra civililor nevinovaţi, în opinia mea, constituie deja o crimă de război”.

Rusia califică drept ”inacceptabile şi de neiertat” cuvintele lui Biden despre Putin

Cuvintele preşedintelui american, Joe Biden, care l-a numit miercuri pe liderul rus Vladimir Putin „criminal de război”, reprezintă o retorică inacceptabilă şi de neiertat, a declarat purtătorul de cuvânt al preşedintelui rus, Dmitri Peskov, citat de TASS.

„Considerăm că o astfel de retorică din partea unui şef de stat, ale cărui bombe au ucis sute de mii de oameni în întreaga lume, este inacceptabilă şi de neiertat”, a spus purtătorul de cuvânt al Kremlinului, scrie Agerpres.

”Este un criminal de război”, a spus Biden anterior, referindu-se la Putin, ca răspuns la întrebarea unei jurnaliste.

La scurt timp după această declaraţie, purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Jen Psaki, a precizat că, deocamdată, Departamentul de Stat nu a făcut o declaraţie oficială prin care să acuze Rusia de comiterea de crime de război şi că examinarea ”legală” a problemei „este încă în curs de desfăşurare” la sediul diplomaţiei americane.

În acest context, TASS aminteşte că, în urmă cu aproape un an, la 17 martie 2021, liderul american făcea de asemenea o declaraţie tranşantă la adresa omologului său rus, răspunzând afirmativ la întrebarea dacă îl considera pe Putin un „ucigaş”, în timpul unui interviu.

Comentând ulterior această declaraţie, Putin declara atunci că oamenii au tendinţa să-i vadă pe ceilalţi aşa cum se văd de fapt pe ei înşişi, amintind de un proverb din copilărie potrivit căruia ”cine zice ăla este”. Cei doi lideri au discutat ulterior şi au trecut peste incident.

Cinci morţi, între care trei copii, într-un atac la Cernihiv, Ucraina (echipe salvare)

Cinci persoane, între care trei copii, au fost găsite miercuri fără suflare în dărâmăturile unui bloc de apartamente în Cernihiv (Cernigău), nordul Ucrainei, au anunţat echipe de salvare, relatează AFP.

”În timp ce îndepărtau dărâmăturile unui imobil de locuinţe, salvatorii au scos cinci cadavre, între care trei erau ale unor copii”, au declarat serviciile de urgenţă pe Telegram, în timp ce forţele armate ucrainene au publicat fotografii ale imobilului cu faţada distrusă, scrie Agerpres.

Tot miercuri, în cursul dimineţii, zece persoane care stăteau la coadă pentru a cumpăra pâine au fost împuşcate. Procuratura ucraineană a deschis o anchetă pentru ”crime premeditate” comise cu ”arme de foc”.

Cernihiv, o localitate strategică situată la nord de Kiev şi aproape de graniţa cu Belarus, ţară aliată Rusiei, a fost puternic bombardată de aviaţia rusă de la declanşarea, pe 24 februarie, a ofensivei Moscovei împotriva Ucrainei.

Potrivit ministrului ucrainean al Apărării, Oleksii Reznikov, 103 copii au fost ucişi de la începutul conflictului şi peste o sută de spitale au fost avariate sau distruse.

Război Ucraina: Statele occidentale solicită o reuniune de urgenţă a Consiliului de Securitate

Marea Britanie, Statele Unite, Albania, Franţa, Norvegia şi Irlanda au cerut pentru joi după-amiază o reuniune de urgenţă a Consiliului de Securitate al ONU privind Ucraina din cauza deteriorării situaţiei umanitare din această ţară, a aflat miercuri AFP din surse diplomatice.

„Rusia comite crime de război şi vizează civili”, a declarat misiunea diplomatică britanică la ONU pe contul său de Twitter.”Războiul ilegal al Rusiei în Ucraina este un pericol pentru noi toţi”, potrivit postării misiunii diplomatice britanice, care a solicitat o întâlnire de urgenţă a Consiliului de Securitate, scrie Agerpres.

La rândul său, Rusia a cerut miercuri o amânare pentru vineri a unui alt vot în Consiliul de Securitate al ONU asupra proiectului său de rezoluţie „umanitară” privind Ucraina. Este posibil însă ca un astfel de vot să fie abandonat în lipsa unui sprijin suficient din partea celor mai apropiaţi aliaţi ai Moscovei, China şi India.

Totodată, potrivit altor surse diplomatice, au loc discuţii ca preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski să se adreseze Adunării Generale a ONU.

Franţa şi Mexic, care au iniţiat un proiect de rezoluţie privind ajutorul umanitar, au renunţat să-l mai prezinte în Consiliul de Securitate, unde Rusia îşi poate exprima dreptul de veto, şi l-au transmis Adunării Generale, unde procedurile nu permit unei ţări să blocheze un text.

În Ucraina au fost ucişi miercuri aproximativ 20 de civili aflaţi în faţa unui magazin, într-o piaţă şi într-un bloc de apartamente, în nordul ţării şi în sud, la Mariupol.

Preşedintele american Joe Biden l-a numit miercuri pentru prima dată pe preşedintele rus Vladimir Putin „criminal de război”. Anterior, Curtea Internaţională de Justiţie (CIJ), cea mai înaltă instanţă a ONU, a ordonat Rusiei să îşi suspende imediat operaţiunile militare din Ucraina.

Canada interzice canalele de ştiri ruseşti RT şi RT France

Canada a interzis oficial miercuri furnizorilor de servicii să distribuie canalele de ştiri ruseşti RT (fostul Russia Today) şi RT France, declarând că programele acestora nu sunt în „interesul public”, transmite AFP.

„Libertatea de exprimare şi diversitatea punctelor de vedere sunt elemente esenţiale ale democraţiei noastre. Cu toate acestea, a fi difuzat în Canada este un privilegiu, nu un drept”, a declarat Ian Scott, preşedintele Comisiei de radio-televiziune şi telecomunicaţii din Canada (CRTC), scrie Agerpres.

Organismul public este, de asemenea, preocupat de „programele dintr-o ţară străină care urmăresc să submineze suveranitatea alteia, să-i privească de sus pe canadienii de o anumită origine etnică şi să submineze instituţiile democratice din Canada”.

La câteva zile după invadarea Ucrainei de către Rusia pe 24 februarie, câţiva furnizori importanţi de servicii de televiziune din Canada, grupurile Bell, Rogers şi Shaw au decis deja să înceteze difuzarea RT.

La începutul lunii martie, CRTC a lansat o consultare publică şi a primit 350 de răspunsuri favorabile retragerii acestor canale, faţă de 16 care doreau menţinerea lor.

Acuzate că sunt instrumente de dezinformare ale Moscovei în războiul său împotriva Ucrainei, mass-media de stat RT şi Sputnik au fost interzise în Uniunea Europeană. Interdicţia de difuzare la televiziune şi pe internet a intrat în vigoare pe 2 martie.

Lansat în 2005 sub denumirea „Russia Today”, RT, canal finanţat de statul rus, s-a dezvoltat prin intermediul radiodifuzorilor şi site-urilor web în mai multe limbi, inclusiv engleză, franceză, spaniolă, germană şi arabă.