Război Ucraina – Ucraina deţine controlul asupra zonelor-cheie ale ţării – Zelenski. ONU: 200.000 de oameni din regiunea Donețk nu au acces la apă. Lanțurile de aprovizionare cu alimente se prăbușesc în Ucraina – LIVE TEXT ziua 23

ZIUA 22 – Război în Ucraina

Un rănit grav în urma bombardamentului rus asupra unui teatru din Mariupol

Bombardamentul efectuat miercuri asupra unui teatru din Mariupol de către trupele ruse, potrivit Kievului, a făcut cel puţin un rănit grav, dar niciun mort, a anunţat vineri consiliul municipal, în primul său bilanţ despre această tragedie, relatează France Presse, citată de Agerpres.

„Conform informaţiilor preliminare, nu există morţi. Există însă informaţii despre o persoană foarte grav rănită”, a declarat pe Telegram consiliul municipal al acestui oraş din sud-estul Ucrainei.

„În măsura în care este posibil, degajarea resturilor va continua şi informaţiile despre victime vor fi completate”, a precizat consiliul.

La momentul atacului, în această clădire se ascundeau „până la o mie de persoane”, în principal „femei, copii şi bătrâni”, potrivit aceleiaşi surse.

Autorităţile ucrainene au acuzat miercuri aviaţia rusă că a bombardat „cu bună ştiinţă” acest teatru din Mariupol unde sute de locuitori erau refugiaţi, ceea ce Rusia a negat.

Într-o fotografie a teatrului făcută luni şi publicată miercuri de compania americană de imagini prin satelit Maxar, cuvântul „copii” este clar vizibil din cer scris pe sol în limba rusă cu litere albe uriaşe, în faţa şi în spatele teatrului.

Primăria Mariupol a semnalat joi ca situaţia era „critică” în oraş, cu bombardamente ruseşti „neîntrerupte” si distrugeri „colosale”. Potrivit estimărilor iniţiale, aproximativ 80% din fondul de locuinţe al oraşului a fost distrus.

La rândul său, armata rusă a anunţat vineri că acum luptă în centrul oraşului acestui port strategic asediat.

Moscova și Kievul și-au apropiat la „maximum posibil” poziţiile în ceea ce priveşte statutul de neutralitate al Ucrainei – șeful delegației ruse

Moscova şi Kievul şi-au apropiat la „maximum posibil” poziţiile în ceea ce priveşte statutul de neutralitate al Ucrainei şi renunţarea de a mai adera la NATO, şi se află „la jumătate de drum” în ceea ce priveşte „demilitarizarea”, a declarat vineri negociatorul-şef al delegaţiei ruse, Vladimir Medinski, citat de agenţiile de presă EFE şi Interfax, relatează Agerpres.

„Problema statutului de neutralitate şi a neaderării Ucrainei la NATO reprezintă unul din punctele-cheie ale negocierilor şi asupra căruia părţile s-au apropiat la maximum posibil”, a declarat Medinski agenţiilor de presă ruse, potrivit TASS

El a adăugat însă că există unele „nuanţe” legate de garanţiile de securitate pe care le cere Ucraina. „Nuanţele sunt legate de ce fel de garanţii de securitate primeşte Ucraina în plus faţă de cele existente în cazul refuzului de a adera la blocul NATO”, a specificat Medinski.

Kievul doreşte ca Turcia să fie una din ţările care să garanteze viitorul pact, alături de Germania şi cei cinci membri permanenţi ai Consiliului de Securitate al ONU (SUA, Franţa, Marea Britanie, China şi Rusia), i-a transmis joi ministrul ucrainean de externe Dmitro Kuleba omologului său turc, Mevlut Cavusoglu, în cursul întrevederii de la Lviv.

În ceea ce priveşte alte aspecte ale negocierilor dintre Rusia şi Ucraina, între care convenirea încetării focului sau în privinţa a ceea ce Moscova numeşte „denazificare” şi „demilitarizare”, mai este nevoie de muncă, a afirmat Medinski.

Moscova şi Kievul sunt „undeva la jumătate de drum” în chestiunea demilitarizării Ucrainei, a spus el.

„Adevărul este că nu sunt autorizat să dezvălui niciun detaliu al negocierilor şi nu o voi face, nu voi dezvălui nici cifre concrete, nici argumente ale părţilor la negocieri, dar în această privinţă suntem la jumătate de drum”, a adăugat negociatorul rus.

De asemenea, Moscova cere ca Ucraina să recunoască Donbasul şi peninsula Crimeea – anexată de Rusia în 2014 – ca parte a teritoriului rus, aspect considerat inacceptabil pentru Kiev.

Cele două părţi s-au întâlnit de trei ori pe teritoriul belarus, lângă graniţa cu Ucraina, pe 28 februarie, 3 şi 7 martie.

Apoi, la 10 martie, în staţiunea turcă Antalya, s-au întâlnit Dmitro Kuleba şi ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, fără niciun rezultat concret.

De atunci, cele două delegaţii negociază în format de videoconferinţă.

Zelenski: Sute de persoane mai sunt încă prinse sub dărâmăturile Teatrului Dramatic din Mariupol

Sute de persoane sunt încă prinse sub dărâmăturile teatrului din oraşul asediat Mariupol, la două zile după bombardarea clădirii, a declarat vineri preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, potrivit DPA şi AFP, citate de Agerpres.

„Sute de locuitori din Mariupol sunt încă sub dărâmături. În ciuda bombardamentelor, în ciuda tuturor dificultăţilor, vom continua operaţiunile de salvare”, a spus el într-un mesaj video.

Joi, 130 de persoane au fost salvate din clădire.

Conform unui prim bilanţ oferit vineri de consiliul municipal, o persoană a fost rănită şi nu există morţi în urma bombardamentului asupra teatrului.

„Conform informaţiilor preliminare, nu există morţi. Dar există informaţii despre o persoană foarte grav rănită”, a precizat consiliul municipal pe reţeaua Telegram.

Mulţi doctori au fost omorâţi în eforturile de a salva şi trata persoanele din clădire, a spus deputatul Serhii Taruta.

Ucraina susţine că respectiva clădire, unde se refugiaseră sute de locuitori, a fost distrusă de bombardamente ţintite ale forţelor ruse. Rusia îi acuză pe naţionaliştii ucraineni.

Primăria din Mariupol a semnalat că situaţia este „critică” în oraş, pentru că bombardamentele ruse sunt „neîntrerupte”, iar distrugerile sunt „colosale”. Conform primelor estimări, aproximativ 80% din fondul locativ al oraşului a fost distrus.

În acelaşi timp, primarul oraşului Lvov din vestul Ucrainei, Andrii Sadovii, a făcut apel la comunitatea internaţională să ajute sutele de mii de refugiaţi de război din regiunea sa.

Cea mai urgentă nevoie este de bani pentru a le oferi oamenilor mâncare şi medicamente şi pentru a construi case container şi duşuri şi toalete mobile, a spus primarul vineri pentru cotidianul german Süddeutsche Zeitung.

„Până la urmă, nu putem să îi ţinem pe oameni într-o sală de sport sau într-o sală de teatru pentru totdeauna”, a adăugat el.

Mai multe rachete ruseşti au lovit vineri oraşul Lvov. Oraşul, inclus în patrimoniul UNESCO, este situat la circa 80 de km de graniţa cu Polonia.

Potrivit primarului, oraşul Lvov şi regiunea înconjurătoare au în grijă fiecare aproximativ 200.000 de refugiaţi.

ONU: 200.000 de oameni din regiunea Donețk nu au acces la apă. Nevoile umanitare din estul Ucrainei devin tot mai urgente

ONU a avertizat vineri că nevoile umanitare din estul Ucrainei devin tot mai urgente, în contextul în care peste 200.000 de persoane nu au acces la apă numai în regiunea Doneţk, relatează AFP. citată de Agerpres.

„Situaţia umanitară în oraşe precum Mariupol şi Sumî este extrem de gravă, locuitorii se confruntă cu mari lipsuri – cu consecinţe care pot fi fatale – de hrană, apă şi medicamente”, a declarat un purtător de cuvânt al Agenţiei ONU pentru refugiaţi (UNHCR), Matthew Saltmarsh.

Într-o declaraţie făcută de la frontiera poloneză, el le-a spus jurnaliştilor de la Geneva că nevoile umanitare în estul Ucrainei „sunt pe punctul de a deveni tot mai urgente”.

„Peste 200.000 de persoane nu au acces la apă în mai multe localităţi din regiunea Doneţk, în timp ce bombardamentele neîntrerupte în regiunea Lugansk au distrus 80% din unele localităţi, lăsând 97.800 de familii fără electricitate”, a indicat Matthew Saltmarsh.

De asemenea, a spus el, atacurile ţintite împotriva civililor şi infrastructurii civile şi absenţa unei culoare sigure de trecere pun în pericol viaţa a mii de civili.

Persoanele vulnerabile se confruntă tot mai mult cu probleme de acces la servicii esenţiale precum hrană, apă, medicamente şi îngrijiri medicale de urgenţă în zonele afectate.

UNHCR precizează că urmăreşte îndeaproape negocierile purtate de ONU cu părţile beligerante pentru a putea trimite ajutor umanitar în unele oraşe din est.

„Suntem pregătiţi să trimitem produse alimentare esenţiale la Sumî imediat ce condiţiile o vor permite”, a spus Saltmarsh.

ONU colaborează cu cele două tabere pentru a garanta că transporturile de ajutor umanitar se pot face în securitate, cum se întâmplă în Siria, Yemen sau Afganistan.

Aceste proceduri vizează evitarea derapajelor, stabilirea unor legături telefonice privilegiate şi găsirea unor modalităţi de a ajunge la un acord.

Acesta este motivul pentru care OCHA (Biroul pentru afaceri umanitare al ONU) a trimis în urmă cu câteva zile „o echipă de experţi în coordonare civilo-militară la Moscova”, a explicat un purtător de cuvânt la Geneva, Jens Laerke, într-o conferinţă de presă.

Echipa, care rămâne staţionată la Moscova, este însărcinată „cu asigurarea legăturii cu autorităţile ruse, inclusiv cu Ministerul Apărării, cu scopul de a ajuta la facilitarea şi stabilirea unui sistem de notificare umanitară pentru a garanta că infrastructura, bunurile şi transporturile umanitare se pot deplasa în deplină securitate” în Ucraina, a detaliat el.

„În acelaşi scop, experţi ai ONU în coordonarea civilo-militară sunt în contact şi cu responsabili din Ucraina”, a spus el.

UNHCR estimează că circa 13 milioane de persoane au nevoie de asistenţă umanitară şi de protecţie în Ucraina.

Lanțurile de aprovizionare cu alimente se prăbușesc în Ucraina. Rezervele de aplimente și apă sunt pe sfârșite în Mariupol

Un oficial din cadrul Programului Alimentar Mondial (World Food Programme – WFP) a declarat vineri că lanţurile de aprovizionare cu alimente se prăbuşesc în Ucraina, o parte a infrastructurii acestei ţări fiind distrusă şi numeroase magazine alimentare şi depozite sunt goale, relatează Reuters şi EFE, citate de Agerpres.

”Lanţul de aprovizionare cu alimente al ţării se rupe. Transporturile de bunuri au încetinit din cauza insecurităţii şi reticenţei şoferilor” de a efectua deplasări, a declarat din Polonia la un briefing de presă Jakob Kern, coordonatorul WFP pentru situaţii de urgenţă în criza ucraineană.

El şi-a exprimat îngrijorarea în special cu privire la oraşele ucrainene încercuite de trupele ruse, precum Mariupol, în acesta din urmă rezervele de alimente şi apă fiind aproape epuizate şi convoaiele umanitare nu pot pătrunde.

Alte oraşe parţial încercuite, cum ar fi Harkov, Sumî şi capitala Kiev încă pot primi ajutoare prin acest program al ONU, ce a mobilizat în Ucraina resurse pentru aprovizionarea cu alimente a circa trei milioane de persoane pentru o perioadă de o lună.

Bilanț al victimelor din Kiev. 60 de civili, dintre care patru copii, au fost uciși de la începutul războiului

Consiliul local al capitalei ucrainene Kiev a anunţat vineri pe Facebook că 60 de civili, dintre care patru copii, au murit de când au început cu trei săptămâni în urmă atacurile trupelor ruse asupra oraşului, relatează CNN, citat de Agerpres.

De asemenea, peste 160 de militari şi combatanţi ucraineni au murit în urma atacurilor ruse asupra capitalei. Numărul răniţilor este de 889, dintre care 241 sunt civili, inclusiv 18 copii.

În plus, 36 de clădiri rezidenţiale, 6 şcoli şi 4 grădiniţe se numără printre clădirile avariate de proiectilele lansate de trupele ruse.

Acestea din urmă încearcă în continuare să încercuiască oraşul, dar se lovesc de rezistenţa ucraineană, în timp ce continuă de asemenea bombardamentele asupra Kievului, potrivit AFP.

Trupele ruse ajunse la est de Kiev se află la circa 15 kilometri de centrul oraşului şi nu au avansat aproape deloc în ultimele zile, a declarat joi un responsabil militar american.

Rachete ruse au lovit o zonă din apropierea aeroportului din Lvov, Ucraina

Rachete ruse au lovit o zonă din apropierea aeroportului oraşului Lvov, situat în vestul Ucrainei, a anunţat vineri primarul Andrii Sadovi, care a precizat că aeroportul în sine nu a fost atacat, transmit Reuters şi AFP.

Sadovi a precizat că mai multe rachete au lovit un hangar pentru reparaţia avioanelor, distrugând clădirea. Nu au fost semnalate victime umane, scrie Agerpres.

Anterior, postul de televiziune Ukraina 24 a relatat că cel puţin trei explozii s-au auzit în oraşul Lvov.

Vineri dimineaţă, un jurnalist AFP a observat nori de fum în zona aeroportului din Lvov.

Până în prezent, oraşul Lvov, aflat nu departe de frontiera cu Polonia, fusese ocolit de lupte. Totuşi, armata rusă a bombardat duminică o bază militară ucraineană din această regiune.

Rusia a creat o zonă de excludere aeriană deasupra regiunii Donbas

Rusia a creat o zonă de excludere aeriană deasupra regiunii Donbas din estul Ucrainei, ce include regiunile Doneţk şi Lugansk, transmite vineri Reuters, preluând agenţia Interfax, care citează un responsabil al separatiştilor din autoproclamata Republică Populară Doneţk.

Oficialul respectiv a făcut acest anunţat în contextul în care în Republica Populară Lugansk, autoproclamată, lideri separatişti au afirmat că armata ucraineană a bombardat cinci aşezări de cinci ori într-un interval de 24 de ore, potrivit dpa, care preia agenţia TASS.

Un reprezentant al republicii separatiste a precizat că în total în aceste bombardamente au fost avariate 18 vase şi o grădiniţă, precum şi o uzină metalurgică, care a rămas fără curent.

Informaţia nu a putut fi verificată independent, menţionează dpa.

Forţele ruse îşi intensifică atacurile împotriva obiectivelor civile din Ucraina, avertizează Pentagonul

Armata rusă îşi intensifică atacurile împotriva obiectivelor civile din Ucraina, au avertizat joi reprezentanţi ai Departamentului Apărării american, potrivit DPA.

”Vedem o creştere a loviturilor asupra infrastructurii civile, asupra ţintelor civile”, a afirmat o înaltă oficialitate americană de la Pentagon, scrie Agerpres.

În acelaşi timp, moralul trupelor ruse din unele zone ale frontului este tot mai scăzut.

Forţele ruse iau în considerare aducerea de întăriri şi provizii în Ucraina. Deocamdată nu este clar dacă acest lucru se va întâmpla, dar existenţa acestei probleme este un semn al îngrijorării existente în tabăra rusă.

”Aşadar, după trei săptămâni (de la începerea invadării Ucrainei), ei încă sunt capabili să-şi menţină forţa în teren, dar nu fără dificultăţi. După trei săptămâni, îi vedem că încep să se gândească la reaprovizionare din alte părţi, inclusiv la sprijin pentru personalul militar. Şi ştiţi, după ce au trecut două săptămâni, am văzut cum fac apel la luptători străini, ceea ce a fost de asemenea o evoluţie interesantă”, a afirmat reprezentantul Pentagonului.

În zona oraşului Odesa, port din sud-vestul Ucrainei, s-a observat activitate navală rusă, dar nu există niciun ”semn iminent” al unui atac dinspre mare, a adăugat el. ”Nu suntem siguri ce intenţionează să facă, ce se pregătesc să facă”, a mai spus demnitarul american.

Forţele armate ruse au lansat în 24 februarie o ofensivă de amploare împotriva Ucrainei, invadând această ţară din mai multe direcţii. Occidentul a reacţionat, Uniunea Europeană, SUA şi Regatul Unit impunând sancţiuni dure contra Moscovei.

Rusia îşi numeşte agresiunea sa în Ucraina drept ”operaţiune militară specială” pentru ”denazificarea” ţării vecine.

Armata ucraineană a lansat operaţiuni pentru eliminarea forţelor ruseşti de la periferia Kievului

Armata ucraineană a declarat că a lansat operaţiuni de eliminare a forţelor ruseşti de la periferia capitalei Kiev, transmite vineri dpa.

Şeful administraţiei militare regionale din Kiev, Oleksandr Pavliuk, a declarat joi seară televiziunii ucrainene că există „rezistenţă din partea duşmanului”, potrivit agenţiei UNIAN.

Ruşii circulă între unităţile lor, a adăugat Pavliuk. El a mai spus că nu poate divulga detalii ale operaţiunilor în curs, scrie Agerpres.

Pavliuk a numit situaţia din regiunea Kievului dificilă, dar „controlabilă”, menţionând că este greu să facă vreo predicţie.

Oficialul ucrainean a explicat totodată că drumurile către oraşul Jîtomîr (vest) şi către oraşele Bucea, Irpin şi Hostomel, la nord-vest de capitală, în apropierea periferiei Kievului, sunt cele mai riscante, la fel şi drumul către Makariv, spre est.

Pavliuk a mai anunţat că au fost raportate bombardamente la nord de capitală.

Preşedintele Zelenski susţine că Ucraina deţine controlul asupra zonelor-cheie ale ţării

Ucraina încă deţine controlul asupra zonelor-cheie ale ţării pe care forţele ruse încearcă să le cucerească, a afirmat preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, la câteva săptămâni de atac susţinut din partea Rusiei, informează vineri dpa.

Forţele ucrainene au răspuns fiecărui atac din partea unităţilor ruse, a spus Zelenski, într-un mesaj video publicat pe Telegram vineri la primele ore ale dimineţii.

Zelenski a dat asigurări că oraşe precum Mariupol în sud, Harkov în est şi Cernigău în nord, asediate de trupele ruse, nu vor fi abandonate la greu.

De la armată până la Biserică, toată lumea face tot ce poate pentru poporul ucrainean, a spus preşedintele Zelenski, promiţând: „Vom fi liberi”.

De asemenea, el i-a mulţumit preşedintelui american Joe Biden pentru ajutorul său „nou şi eficient”.

Zelenski le-a promis oamenilor de afaceri înlesniri precum mai puţină birocraţie şi împrumuturi fără dobândă pe durata conflictului.

Între timp, au apărut indicii că teatrul bombardat în oraşul ucrainean asediat Mariupol ar fi adăpostit chiar mai mulţi oameni decât se credea iniţial.

Parlamentarul ucrainean Serhii Taruta a scris pe Facebook vineri dimineaţa că cel puţin 1.300 de persoane se adăposteau în clădirea care a fost bombardată miercuri. Taruta a spus că această afirmaţie se bazează pe informaţii privind oamenii care s-au aflat înăuntru şi au părăsit de atunci Mariupol.

Până acum, autorităţile oraşului susţineau că circa 1.000 de persoane au căutat adăpost în clădirea teatrului.

Potrivit parlamentarei ucrainene Olga Stefanişina, în jur de 130 de civili au fost scoşi de sub dărâmăturile teatrului, joi. Numărul total al persoanelor ucise sau rănite rămâne necunoscut, a scris ea vineri.

Potrivit surselor ucrainene, clădirea a fost în mare parte distrusă de un bombardament ţintit al forţelor ruse, miercuri. La rândul său, Rusia acuză regimentul naţionalist ucrainean Azov pentru această explozie de proporţii.

Separatiştii pro-ruşi au preluat controlul clădirilor guvernamentale din Rubijne, Ucraina

Rebelii pro-ruşi din regiunea separatistă Lugansk afirmă că au preluat controlul clădirilor guvernamentale din Rubijne, anunţă CNN citat de News.ro.

Lugansk este, alături de Doneţk, una dintre cerle două regiuni separatiste susţinute de Rusia. Ambele sunt împărţite în zone controlate de Ucraina şi de separatiştii pro-Moscova.

În înregistrări video postate joi pe canalul oficial al Miliţiei Populare din Republica Populară Lugansk, un soldat în uniformă afirmă: „Ne aflăm lângă administraţia oraşului Rubijne. Steagul Republicii Populare Lugansk flutură acum acolo. Aceasta înseamnă, pentru locuitori, că dacă războiul încă nu s-a încheiat, atunci este în stadiul final”.

Într-o altă înregistrare video, soldatul poate fi văzut stând în biroul primarului din Rubijne, pentru ca apoi să fie filmat în timp ce pune staegul Republicii Populare Lugansk pe clădirea guvernamentală.

După ce este auzită o explozie, el afirmă: „Sunt mai multe bombardamente, din partea ucraineană”.

Oraşul Mariupol, ţinta a 50-100 de atacuri zilnic, afirmă autorităţile locale

Mariupol este lovit în fiecare zi de 50 până la 100 de proiectile de artilerie, potrivit consiliului local al oraşului ucrainean aflat sub asediu, scrie CNN citat de News.ro.

„Oraşul se află sub blocadă de 16 zile şi peste 350.000 de locuitori din Mariupol continuă să se ascundă în adăposturi şi subsoluri de bombardamentele continue ale forţelor de ocupaţie ruse”, se arată într-o declaraţie a consiliului local.

Astfel, „aproximativ 80% dintre locuinţe au fost lovite, din care aproape 30% nu mai pot fi restaurate”.

Declaraţia a fost emisă joi seara şi arăta că informaţii despre victimele din atacul asupra teatrului folosit ca adăpost sunt în curs de clarificare.

Rusia nu face un ”efort semnificativ” în discuţiile cu Ucraina (Blinken)

SUA şi-au exprimat joi scepticismul faţă de discuţiile aflate în desfăşurare între Ucraina şi Rusia pentru a pune capăt războiului, apreciind că Moscova nu a reuşit până acum să demonstreze un ”efort semnificativ” în plan diplomatic, relatează AFP.

”Pe de o parte, salutăm Ucraina pentru că a rămas la masa negocierilor în timp ce aceasta este bombardată în orice moment şi, pe de altă parte, nu am văzut niciun efort semnificativ din partea Rusiei de a pune capăt, prin diplomaţie, războiului pe care îl duce”, a spus şeful diplomaţiei americane Antony Blinken în faţa presei, scrie Agerpres.

Secretarul de stat al SUA a afirmat, de asemenea, că este de acord cu preşedintele Joe Biden în legătură cu faptul că au fost comise crime de război în Ucraina, adăugând că experţi americani sunt în proces de documentare şi evaluare a unor potenţiale crime de război în această ţară.

Statele Unite avertizează China împotriva oricărui ajutor acordat Rusiei

Statele Unite au făcut cunoscut joi că China s-ar expune la represalii dacă „ar sprijini agresiunea rusă” împotriva Ucrainei, un avertisment lansat cu câteva ore înainte de discuţia telefonică dintre Joe Biden şi Xi Jinping, comentează AFP.

„Suntem îngrijoraţi de faptul că ei intenţionează să asiste direct Rusia cu echipament militar care ar fi folosit în Ucraina. Preşedintele Biden va vorbi (vineri) cu preşedintele Xi şi îi va spune clar că China va fi responsabilă pentru orice act care vizează sprijinirea agresiunii ruse şi că nu vom ezita să îi impunem costuri”, a declarat joi şeful diplomaţiei americane, Antony Blinken, scrie Agerpres.

„Vedem cu îngrijorare că China se gândeşte să ofere Rusiei asistenţă militară directă”, a adăugat el.

Este avertismentul cel mai clar lansat Chinei de Statele Unite de la începutul invaziei Ucrainei şi intervine cu doar câteva ore înainte de o convorbire între preşedinţii american şi chinez, programată vineri, la 09.00 ora Washingtonului (13.00 GMT).

Discuţia, a patra dintre cei doi lideri de când Joe Biden este preşedinte, urmăreşte „să menţină deschise canalele de comunicare între Statele Unite şi Republica Populară Chineză”, a declarat într-un comunicat purtătoarea de cuvânt a executivului american, Jen Psaki.

Aceasta este o preocupare constantă a preşedintelui american, pentru care Statele Unite şi China sunt cu siguranţă destinate să se angajeze într-o competiţie nemiloasă, dar menţinând un dialog suficient pentru ca această confruntare să nu fie o sursă de haos la nivel internaţional, scrie Agerpres.

Cei doi lideri vor discuta despre această „concurenţă” între Washington şi Beijing, „precum şi despre războiul Rusiei împotriva Ucrainei şi despre alte probleme de interes comun”, a precizat Jen Psaki.

Prin urmare, Statele Unite au ridicat tonul şi mai mult, considerând deja „profund îngrijorătoare” poziţia de „aliniere a Chinei cu Rusia” în faţa războiului din Ucraina, după o recentă întâlnire foarte lungă la Roma între consilierul pentru securitate naţională american, Jake Sullivan, şi Yang Jiechi, cel mai înalt responsabil al diplomaţiei Partidului Comunist Chinez.

De la începutul invaziei ruse la 24 februarie, regimul comunist chinez, acordând prioritate relaţiei cu Moscova şi împărtăşind ostilitatea profundă a Rusiei faţă de Statele Unite, s-a abţinut să ceară preşedintelui rus Vladimir Putin să-şi retragă trupele din Ucraina.

Dar „prietenia fără margini” mărturisită de Beijing şi Moscova este pusă la încercare de războiul din Ucraina, regimul preşedintelui Xi Jinping părând să fi fost surprins de rezistenţa ucraineană la ofensiva rusă şi de vigoarea sancţiunilor occidentale.

Dincolo de problema posibilei asistenţe militare pentru Rusia, Washingtonul nu vrea ca China să ajute Moscova în atenuarea impactului acestor sancţiuni de o asprime fără precedent, care ar trebui să sufoce financiar şi economic regimul lui Vladimir Putin.

„Prioritatea preşedintelui Biden (în timpul discuţiei) va fi să ceară Chinei să nu dea Rusiei mijloacele de a compensa sancţiunile internaţionale şi să nu trimită echipamente pentru maşina de război rusească din Ucraina”, a declarat pentru AFP Ryan Hass, expert pe lângă institutul de cercetare Brookings şi fost consilier pentru China al preşedintelui Barack Obama.

La rândul său, Xi Jinping „trebuie să arbitreze între diverse priorităţi. El acordă o mare importanţă parteneriatului cu Rusia, dar nu vrea să submineze relaţiile cu Occidentul”, de care China depinde „pentru accesul la anumite tehnologii avansate”, a subliniat el.

„Interesele Chinei şi Rusiei nu sunt aliniate. Putin vrea să dinamiteze sistemul internaţional, în timp ce preşedintele Xi se vede arhitectul unei noi ordini internaţionale”, a adăugat expertul.

Zelenski: Îi avertizez pe toţi cei care vor încerca să se alăture ocupanţilor teritoriului nostru ucrainean

Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a afirmat că există informaţii conform cărora Armata Rusiei caută mercenari pentru a fi trimişi în război, declarând că „asta nu îi va ajuta”. „(…) îi avertizez pe toţi cei care vor încerca să se alăture ocupanţilor teritoriului nostru ucrainean. Aceasta va fi cea mai proastă decizie a vieţii voastre. O viaţă lungă este mai bună decât banii care vă sunt oferiţi pentru una scurtă”, a transmis el, conform News.ro.

Război Ucraina – Prim vot în Congresul SUA pentru revocarea statutului comercial al Rusiei

Camera Reprezentanţilor SUA a votat joi pentru a revoca statutul comercial al Rusiei şi Belarusului ca răspuns la invadarea Ucrainei, deschizând calea pentru tarifelor vamale punitive, notează AFP.

În coordonare cu aliaţii săi europeni, preşedintele american, Joe Biden, a anunţat această măsură vinerea trecută cu scopul de „a izola şi mai mult Rusia pe scena mondială”, însă această nouă sancţiune urmează să fie validată în Congres, scrie Agerpres.

Camera Reprezentanţilor a făcut un prim pas în acest sens cu un vot joi după-amiază, validat de marea majoritate a aleşilor.

În prezent, este de resortul Senatului să pună capăt relaţiilor comerciale normale cu Rusia şi Belarus. Ar urma să fie o formalitate: democraţii şi republicanii din această cameră şi-au manifestat deja sprijinul pentru măsura în cauză.

Lipsind Rusia de „clauza naţiunii celei mai favorizate”, un principiu al reciprocităţii care stă la baza liberului schimb, Occidentul o elimină de facto din jocul mondial al liberului schimb şi îşi acordă dreptul de a impozita puternic importurile de produse ruseşti.

În ceea ce priveşte Statele Unite, doar alte două ţări sunt excluse în prezent din acest principiu al reciprocităţii care stă la baza majorităţii relaţiilor comerciale internaţionale: Cuba şi Coreea de Nord.

Anul trecut, Statele Unite au importat produse ruseşti în valoare de aproximativ 30 de miliarde de dolari – dintre care petrol brut în valoare de 17,5 miliarde de dolari, o marfă asupra căreia Washington a impus recent un embargo total.

Proiectul de lege a Congresului cere, de asemenea, Statelor Unite să lanseze un apel la suspendarea Rusiei din Organizaţia Mondială a Comerţului.

Toate acestea se adaugă celor câteva serii de măsuri occidentale adoptate în ultimele săptămâni, destinate să taie treptat legăturile economice şi financiare ale ţării conduse de Vladimir Putin cu restul lumii.

ONU: Rusia, din lipsă de aliaţi, renunţă la un vot asupra unei rezoluţii privind Ucraina (diplomaţi)

Rusia a renunţat să ţină vineri un vot în Consiliul de Securitate al ONU asupra unei rezoluţii legate de războiul din Ucraina, din cauza lipsei de sprijin din partea celor mai apropiaţi aliaţi ai săi, au indicat pentru AFP surse diplomatice.

„Au făcut apel la iniţierea în comun” a textului lor, despre care au afirmat că se concentrează pe probleme umanitare, „dar nu au primit niciun semnal pozitiv”, a declarat un ambasador sub acoperirea anonimatului, lăsând să se înţeleagă că nici China, nici India nu susţin controversata iniţiativă rusă şi nu ar vota în favoarea acesteia, scrie Agerpres.

Rusia a confirmat joi renunţarea, în cursul unei reuniuni de urgenţă a Consiliului de Securitate pe care Occidentul a solicitat-o.

„Am decis să nu cerem supunerea la vot” a acestei rezoluţii vineri, a declarat în Consiliul de Securitate ambasadorul Rusiei la ONU, Vasili Nebenzia, fără să se uite la omologii săi, cu ochii aţintiţi asupra textului său.

Anterior, Rusia a fost admonestată de mai mulţi membri ai Consiliului de Securitate din cauza iniţiativei sale pentru un text umanitar „condamnând atacurile asupra civililor” şi reclamând protecţia civililor pentru a garanta plecarea acestora din oraşele ucrainene.

Este „cea mai mare ipocrizie, de mărimea Rusiei”, şi „ar trebui să figureze în Guinness World Records”, a afirmat ambasadorul albanez, Ferit Hoxha. Războiul a făcut „trei milioane de refugiaţi în trei săptămâni”, adică echivalentul populaţiei întregii Albanii, a subliniat el.

Omoloaga sa britanică, Barbara Woodward, a denunţat o iniţiativă „perversă”. Ce „joc cinic în faţa suferinţei umane extreme”, s-a revoltat diplomata, mai scrie AFP.