Război în Ucraina – Rusia nu acceptă trupe de menţinere a păcii în Ucraina şi ameninţă cu un posibil conflict direct cu NATO. Ministrul rus al apărării Serghei Şoigu nu a mai fost văzut în public de 12 zile. Suedia trimite Ucrainei 5.000 de arme antitanc. O ziaristă rusă a fost ucisă într-un bombardament la Kiev – LIVE TEXT ziua 28

ZIUA 28 – Război în Ucraina

O ziaristă rusă a fost ucisă într-un bombardament la Kiev

O jurnalistă rusă a fost ucisă miercuri într-un bombardament asupra Kievului, a anunţat publicaţia online pentru care lucra, The Insider, relatează AFP, citată de Agerpres.

Oksana Baulina a fost ucisă de o rachetă în timp ce filma pagubele provocate de un atac asupra unui centru comercial din cartierul Podil, în nord-vestul capitalei Ucrainei, potrivit unui comunicat al publicaţiei.

Franța acuză Rusia la ONU de comiterea unui masacru în Ucraina

Ambasadorul Franţei la ONU a acuzat miercuri Rusia de comiterea unui masacru în Ucraina, relatează dpa, citată de Agerpres.

„Oraşele Kiev, Mariupol şi Nikolaev, ca atât de multe altele, sunt asediate şi supuse unui tir nemilos cu obuze de armata rusă. Este un masacru şi ce-i mai rău încă urmează să vină”, a declarat ambasadorul francez la ONU Nicolas de Riviere în cadrul Adunării generale a ONU.

El a condamnat uciderea civililor şi a cerut ca Rusia să-şi înceteze imediat atacurile şi să respecte legea internaţională.

Preşedintele francez Emmanuel Macron a denunţat marţi utilizarea de către Rusia „a unor arme explozive în zone dens populate”, estimând că „totul, în agresiunea Rusiei asupra Ucrainei, este inacceptabil”.

„Dreptul internaţional este batjocorit, infrastructurile civile sunt bombardate, arme explozive sunt utilizate în zone dens populate şi lucrătorii umanitari sunt luaţi drept ţinte”, a declarat preşedintele francez într-un video difuzat în cadrul primului Forum umanitar european, care a început luni la Bruxelles.

„Dreptul internaţional este această linie care separă barbaria de umanitatea noastră comună”, a adăugat şeful statului francez.

Suedia trimite Ucrainei 5.000 de arme antitanc, iar Germania 2.000

Suedia va trimite 5.000 de arme antitanc suplimentare Ucrainei pentru a o susţine în contextul invaziei ruse, a anunţat guvernul de la Stockholm miercuri, relatează AFP, în timp ce Ministerul german al Apărării intenţionează să trimită Kievului alte 2.000 de arme antitanc Panzerfaust din stocurile Bundeswehr, scrie DPA, citată de Agerpres.

Ţara scandinavă, care a renunţat la doctrina sa care îi interzice să exporte arme într-o ţară aflată în război pentru prima dată din 1939, va trimite Kievului o nouă încărcătură de arme.

Anunţul intervine în ajunul unui discurs al preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski în faţa Parlamentului suedez, de joi.

„Suedia îşi va dubla contribuţia la forţele armate cu 5.000 de arme antitanc şi material de deminare”, a declarat pe Twitter ministrul suedez de externe, Ann Linde, salutând „o nouă decizie istorică”.

Un purtător de cuvânt al Ministerului Apărării a confirmat că este vorba despre acelaşi model trimis deja în 5.000 de exemplare de armata suedeză, lansatoare de rachetă din clasa AT-4.

Uşor de utilizat, aceste arme sunt totuşi mai puţin puternice decât un lansator de rachetă antitanc de concepţie suedeză, modelul NLAW. Acest model a fost solicitat fără succes de Kiev Suediei, dar a fost livrat Ucrainei de armata britanică.

Suedia a renunţat la neutralitatea sa la sfârşitul Războiului Rece dar rămâne oficial nealiniată şi în afara alianţelor militare. Ţara nu este membră a NATO, deşi este parteneră a Alianţei de la mijlocul anilor ’90.

Ministerul german al Apărării încearcă să obţină aprobare pentru transportul de 2.000 de noi arme antitanc de la Consiliul federal de securitate, o comisie guvernamentală care se ocupă de politica de securitate şi exporturi de arme.

Forţele armate ucrainene au primit deja 1.000 de arme antitanc şi 500 de rachete Stinger sol-aer din stocurile Bundeswehr, precum şi 500 de rachete Strela, care se aflaseră în inventarul armatei din fosta Republică Democrată Germană (RDG).

Minskul a decis expulzarea majorității diplomaților ucraineni

Belarusul a anunţat miercuri expulzarea majorităţii diplomaţilor ucraineni, acuzând Kievul de acţiuni „ostile” şi de „amestec” în afacerile interne, transmite AFP, citată de Agerpres.

Regimul de la Minsk, aliat cu Rusia, şi-a rechemat deja toţi diplomaţii din Ucraina, reaminteşte agenţia.

Purtătorul de cuvânt al diplomaţiei belaruse, Anatoli Glaz, a declarat că „Belarusul a decis să reducă numărul de diplomaţi ucraineni de pe teritoriul său. Această măsură urmăreşte să pună capăt activităţilor non-diplomatice ale unui anumit număr de membri ai personalului instituţiilor diplomatice ucrainene”.

La Minsk, din cei peste 20 de membri ai personalului ambasadei Ucrainei, vor mai rămâne doar ambasadorul şi patru diplomaţi.

Consulatul ucrainean de la Brest, din vestul Belarusului, se va închide „din cauza absenţei efective a personalului”.

Glaz a susţinut că „din 2020, Belarusul a observat numeroase acţiuni ostile ale Ucrainei, care vizau distrugerea iresponsabilă a relaţiilor interstatale cu ţara noastră, a contactelor comerciale şi a legăturilor stabilite de multă vreme”.

Belarus, fostă republică sovietică, este condusă autoritar din 1994 de preşedintele Aleksandr Lukaşenko, principalul aliat al omologului său rus Vladimir Putin. Teritoriul belarus este folosit ca bază de forţele militare ruse angajate în invadarea Ucrainei.

Mai mulţi oficiali de la Kiev au acuzat în repetate rânduri conducerea de la Minsk că se pregăteşte să trimită trupe în Ucraina. Belarusul, care a găzduit primele două runde de negocieri ruso-ucrainene după invazia Rusiei în Ucraina, a dezminţit că ar avea intenţii agresive.

Vitali Kliciko: Kievul rămâne amenințat, dar armata rusă a fost nevoită să dea înapoi pe unele fronturi

Kievul rămâne un obiectiv al armatei ruse, dar aceasta este în continuare blocată la nord-vest şi la est de capitala ucraineană şi chiar a fost forţată în ultimele zile să dea înapoi pe mai multe din aceste fronturi, a declarat miercuri primarul Kievului, Vitali Kliciko, potrivit AFP.

”Încă sunt multe atacuri dinspre nord şi est de oraşul nostru”, a spus Kliciko la conferinţă de presă, desfăşurată lângă statuia din Kiev a Sfântului Arhanghel Mihail.

”În apropiere de Brovarî (periferia de est a Kievului), înspre nord în spatele (comunei) Liutij se desfăşoară o mare bătălie, şi conform informaţiilor din surse oficiale mica localitate Makarov (la vest de Kiev) şi aproape toată localitatea Irpin (nord-vest) se află sub controlul soldaţilor ucraineni”, a prezentat edilul evoluţia situaţia militare din jurul capitalei.

Întrebat despre o contraofensivă ucraineană în desfăşurare, Kliciko a răspuns că nu are nicio informaţie precisă despre acest subiect. Întrebarea îi fusese adresată după ce o agenţie ucraineană de presă a susţinut că trupele ruse ar fi fost încercuite de cele ucrainene la Irpin, Bucea şi Gostomel, localităţi aflate la nord-vest de Kiev.

Zonele Irpin şi Liutij erau miercuri teatrul unor intense schimburi de artilerie, cu o activitate militară mai intensă în spatele frontului de la Irpin, potrivit constatărilor AFP de la faţa locului.

”Mesajul nostru către ruşi: plecaţi din ţara noastră, plecaţi acasă! Nu ştim cât de mult timp va dura (…), ar putea să
ţină mult” acest război, a mai spus primarul Kliciko. ”Noi suntem gata să apărăm fiecare clădire, fiecare stradă, fiecare colţ al oraşului nostru. Tot oraşul are acum posturi de luptă”, a asigurat el.

Primarul şi-a manifestat însă temerea că ”ruşii ar putea lansa atacuri asupra civililor şi distruge toate infrastructurile capitalei Ucrainei”, la fel cum se întâmplă cu alte oraşe.

Circa jumătate din populaţia Kievului a părăsit oraşul în perioada scursă de la începerea invaziei ruse, pe 24 februarie. Trupele ruse au încercat o manevră de încercuire a capitalei înaintea unui eventual asalt, dar fără succes în faţa rezistenţei ucrainene. Un cartier de locuinţe din nord-vestul Kievului a fost lovit miercuri de proiectile trase de trupele ruse, patru persoane fiind rănite.

Zelenski le cere companiilor franceze să iasă de pe piața rusă

Companiile franceze, inclusiv producătorul auto Renault şi retailerul Auchan, trebuie să iasă de pe piaţa rusă, a declarat miercuri preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, transmite Reuters, relatează Agerpres.

„Renault Rusia, Auchan Rusia, Leroy Merlin Rusia, trebuie să înceteze să mai fie sponsori ai maşinii ruse de război, să oprească finanţarea uciderii copiilor şi a femeilor şi a violurilor. Companiile franceze trebuie să iasă de pe piaţa rusă”, le-a spus Zelenski parlamentarilor francezi.

Oficialii Renault nu au fost disponibili imediat pentru comentarii. Ei anunţaseră mai devreme miercuri că iau în considerare din nou suspendarea producţiei la fabrica din Moscova din cauza dificultăţilor logistice.

Reprezentanţii retailerului Auchan nu au dorit să comenteze.

Săptămâna trecută, un purtător de cuvânt al companiei a declarat că criticile preşedintelui ucrainean privind continuarea prezenţei Auchan în Rusia sunt „extrem de surprinzătoare”.

Oficialii Leroy Merlin, care aparţine aceluiaşi grup ca Auchan, nu au dorit să comenteze.

Companiile franceze, inclusiv Total şi Danone, sunt intens criticate că încă operează în Rusia. Zelenski nu le-a numit, dar a cerut în general firmelor franceze să iasă de pe piaţa rusă.

Ministerul de Externe rus susţine că au fost organizate până acum două schimburi de prizonieri

Ministerul Afacerilor Externe al Federaţiei Ruse a anunţat miercuri că au fost organizate două schimburi de prizonieri între Rusia şi Ucraina, fără a preciza nici data când au avut loc acestea, nici numărul de prizonieri vizaţi, informează AFP.

„Ministerul Apărării al Rusiei organizează zilnic coridoare umanitare şi evacuări de civili din localităţi. Mai mult, au avut loc două schimburi de prizonieri între Rusia şi Ucraina”, a anunţat, fără a face mai multe precizări, Ministerul de Externe rus într-un comunicat, denunţând luările de poziţie ale Uniunii Europene (UE) la adresa Moscovei şi a ofensivei sale militare asupra ţării vecine, scrie Agerpres.

Luni, Tatiana Moskalkova, delegata pentru drepturile omului la Kremlin, a evocat un schimb în Ucraina a nouă prizonieri ruşi contra lui Ivan Fedorov, primarul oraşului ucrainean Melitopol, cucerit de Moscova.

Întrebat cu privire la acest subiect, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, nu a vrut să facă vreo declaraţie.

„Au existat deja informaţii asupra schimbului primarului oraşului Melitopol. Nu au avut loc alte schimburi” de prizonieri, a declarat la rândul său vicepremierul Ucrainei, Irina Vereşciuk, fără a oferi mai multe detalii.

Rusia comite un ‘genocid’ în Ucraina, declară primarul Kievului

Rusia comite un ‘genocid’ în Ucraina, a avertizat primarul capitalei ucrainene Kiev, Vitali Kliciko, în timpul unei videoconferinţe cu oficialii oraşului german München, pe care i-a îndemnat să facă presiuni asupra guvernului federal pentru a tăia toate legăturile economice cu Rusia, potrivit DPA.

‘Rusia investeşte fiecare euro, fiecare cent, în armata sa’, le-a spus Kliciko oficialilor de la München, oraş înfrăţit cu capitala Ucrainei, scrie Agerpres.

‘Ei distrug populaţia civilă. Ei ne distrug ţara’, a afirmat edilul şef al Kievului, subliniind că bombele pe care ruşii le folosesc ucid totul pe o rază de 500 de metri, descriind aceasta drept un atac nu asupra armatei, ci asupra civililor.

‘Nu putem număra cadavrele. Este un coşmar ceea ce se întâmplă aici’, a denunţat Kliciko.

În acest context, un cartier rezidenţial din nord-vestul Kievului a fost miercuri dimineaţă ţinta unui bombardament rusesc, soldat cu patru răniţi şi care a avariat mai multe locuinţe, conform unor surse concordante, citate de AFP.

Tiruri de artilerie s-au abătut în cursul dimineţii asupra cartierului Nivki, zona cea mai apropiată de linia frontului la aproximativ cinci kilometri distanţă.

O casă a fost distrusă în totalitate, fiind cuprinsă de flăcări, iar mai multe imobile au fost lovite de schije, geamurile fiind făcute ţăndări.

Vitrinele magazinelor din vecinătate s-au spart de asemenea, în timp ce coroanele arborilor din cartier au fost spulberate.

Patru persoane au fost rănite în urma acestui bombardament, indică într-un comunicat administraţia capitalei ucrainene.

‘Inamicul a bombardat din nou. (…) Cartierul Şevcenkovski a fost supus unor tiruri în cursul dimineţii. Echipele de intervenţie sunt în prezent la faţa locului şi încearcă să stingă mai multe incendii care au cuprins locuinţe particulare şi clădiri înalte’, a indicat primăria Kievului.

Capitala ucraineană a fost ţinta mai multor bombardamente de la începutul invaziei ruse în 24 februarie, iar trupele ruse şi-au făcut simţită prezenţa la periferia de nord-vest şi de est a Kievului. Înaintarea lor a fost oprită de atunci de către forţele ucrainene, în special în jurul localităţii Irpin (nord-vest), unde de acum jurnaliştii nu mai au acces.

În total de 228 de persoane, între care 65 de civili (inclusiv 4 copii), au fost ucise la Kiev de la începutul invaziei, potrivit primăriei.

În ultimele zile, trupele ruse au bombardat sporadic capitala ucraineană şi se pare că tirurile au vizat în special obiective militare, cum ar fi racheta care a lovit duminică seara un centru comercial dintr-un alt cartier din nord-vestul Kievului, unde Moscova pretinde că forţele ucrainene ascundeau componente şi muniţie de artilerie, notează AFP.

Fragmente de rachete, doborâte de apărarea antiaeriană ucraineană, au avariat clădiri şi au provocat victime civile. Armata rusă recurge de asemenea la drone ”sinucigaşe” sau care lansează bombe împotriva Kievului, împânzit de puncte de control, tranşee şi posturi de luptă amenajate la fiecare colţ de stradă.

Viaţa de zi cu zi a locuitorilor care au rămas în oraş, dintre care cei mai mulţi sunt bărbaţi mobilizaţi în armată şi unităţile de voluntari, este marcată de sirenele de alarmă, mai frecvent la căderea nopţii sau dimineaţa devreme, care îi îndeamnă să meargă în adăposturile subterane.

Ministrul rus al Apărării Serghei Şoigu nu a mai fost văzut în public de 12 zile (presă)

Ministrul rus al Apărării, Serghei Şoigu, a dispărut brusc din spaţiul public, jurnalişti de la publicaţiile ruse independente online Mediazona şi Aghentstvo, care transmit prin Telegram, afirmând că acesta nu a mai apărut în public de 12 zile, relatează miercuri agenţia de presă ucraineană Unian.

Ultima apariţie publică a lui Serghei Şoigu datează din 11 martie, când a avut o discuţie telefonică cu omologul turc Hulusi Akar, scrie Agerpres.

În aceeaşi zi, Ministerul Apărării a difuzat un videoclip care îl arată pe Şoigu vizitând Spitalul clinic militar central al armatei ruse unde înmânează decoraţii militarilor răniţi în luptele din Ucraina.

Pe 18 martie, numele lui Serghei Şoigu este menţionat într-un comunicat postat pe site-ul Kremlinului, în care se afirmă că preşedintele Vladimir Putin a discutat cu membrii permanenţi ai Consiliului Securităţii Rusiei despre „mersul operaţiunii speciale în Ucraina”.

În aceeaşi zi, televiziunea de stat rusă Pervîi Kanal a difuzat un reportaj în care ministrul apărării înmânează decoraţii. În reportaj se afirmă că acţiunea a avut loc „astăzi” , dar în material sunt utilizate fragmente din înregistrarea postată de Ministerul Apărării în 11 martie.

De obicei, Şoigu se străduieşte să fie în atenţia presei. Înainte de aceasta, evenimentele la care participa personal aveau loc la fiecare câteva zile.

În anturajul lui Serghei Şoigu se vorbeşte că acesta nu s-ar simţi prea bine şi că ar avea probleme cardiace, a mărturisit o cunoştinţă a ministrului rus unor ziarişti ruşi, sub rezerva anonimatului.

Publicaţia Aghentstvo nu a reuşit să obţină imediat un comentariu de la Ministerul Apărării de la Moscova, întrucât la toate numerele de telefon ale serviciului de presă afişate pe site-ul ministerului nu au răspuns nimeni miercuri dimineaţă.

Mai mult, potrivit surselor citate, se pare că nici şeful Statului Major al armatei ruse, Valeri Gherasimov, nu a mai fost văzut în ultimele zile în public. Din 11 martie nu au mai existat informaţii despre evenimente cu participarea lui Valeri Gherasimov. În ziua aceea, pe site-ul agenţiei de presă oficiale TASS a fost postată ştirea că Gherasimov a purtat discuţii cu omologul său turc Yashar Guler.

Rusia a invadat Ucraina în 24 februarie, iar modul în care s-a desfăşurat pe teren ceea ce Moscova numeşte ‘operaţiune militară specială’ relevă un eşec al comandamentului rus, conform experţilor militari occidentali. Miercuri, invazia rusă a intrat în cea de-a 28-a zi, însă armata rusă nu a cucerit niciunul dintre oraşele importante ucrainene şi a suferit pierderi importante, conform cifrelor publicate de Kiev, ceea ce determinat Moscova să-şi schimbe tactica şi să treacă la un război de uzură. Aceasta a condus la bombardamente intense asupra obiectivelor civile şi la creşterea numărului de victime în rândul civililor ucraineni.

Rusia nu va mai accepta dolari sau euro pentru plata gazelor livrate ‘ţărilor ostile’

Preşedintele Vladimir Putin a anunţat miercuri că Rusia nu va mai accepta plăţi în dolari sau euro pentru livrările sale de gaze naturale către UE şi a dat termen autorităţilor ruse o săptămână să pună la punct un nou sistem de plăţi în ruble, transmite AFP.

”Am luat decizia de a pune în practică un ansamblu de măsuri pentru a trece la plata în ruble a gazului nostru livrat ţărilor ostile şi a renunţa în toate plăţile la devizele compromise”, a declarat Putin la o şedinţă de guvern, precizând că aceasta este o reacţie la îngheţarea activelor Rusiei în Occident, în urma sancţiunilor impuse Moscovei după atacul asupra Ucrainei.

Rusia: Soldaţii care luptă în Ucraina vor primi titlul de veterani şi unele privilegii

Soldaţii ruşi care luptă în Ucraina vor primi titlul de veterani şi o serie de privilegii din partea statului la încheierea serviciului, conform unei legi adoptate miercuri de parlamentul de la Moscova, transmite dpa.

Legea, propusă de partidul Rusia Unită al preşedintelui Vladimir Putin, prevede că soldaţii care luptă în Ucraina vor avea dreptul să primească indemnizaţii lunare, reduceri de taxe, îngrijiri medicale mai bune şi gratuitate sau reduceri în transportul public, scrie Agerpres.

Pentru acoperirea acestor cheltuieli au fost prevăzute peste 50 miliarde de ruble (în jur de 50 milioane de dolari) doar pentru anul în curs.

Rusia numeşte ‘operaţiune militară specială’ războiul pe care l-a declanşat în Ucraina în urmă cu patru săptămâni.

Kievul îndeamnă ţările occidentale să-i livreze arme ofensive

Andrii Iermak, şeful de cabinet al preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski, a îndemnat ţările occidentale să livreze Kievului „arme ofensive”, un „mijloc de disuasiune” în faţa Moscovei, înaintea unui summit extraordinar al NATO consacrat invaziei ruse asupra Ucrainei şi în timpul căruia şeful statului ucrainean se va adresa prin videoconferinţă, informează miercuri AFP.

„Forţele noastre şi cetăţenii noştri rezistă cu un curaj supraomenesc, însă un război nu poate fi câştigat fără arme ofensive, fără rachete cu rază medie de acţiune, care pot fi un mijloc de disuasiune”, a pledat Andrii Iermak, într-o înregistrare video publicată marţi pe Telegram.

„Fără un program de tip ‘Lend-Lease’, nu ne putem apăra”, a spus Andrii Iermak, cu referire la programul de armament pus în aplicare de SUA la începutul celui de-Al Doilea Război Mondial pentru a ajuta militar ţările aliate, scrie Agerpres.

„Este imposibil să te aperi eficient vreme îndelungată fără un sistem de apărare aeriană fiabil, capabil să doboare rachete inamice cu rază lungă de acţiune”, a argumentat Iermak.

Cu toate acestea, „ele (armele ofensive) nu ni se dau”, a deplâns Iermak. „După cum nu ni se dau avioane”, a adăugat el, o cerere care este la acest stadiu sistematic respinsă de Occident, care nu vrea să intervină militar în Ucraina, de teama extinderii conflictului cu Rusia.

„Această teamă de escaladare este de înţeles, însă ea nu va ajuta”, a spus el.

Situaţia pe teren este foarte dificilă în numeroase oraşe ucrainene, în special în portul Mariupol, în sud-estul ţării, asediat de forţele ruse şi unde circa 100.000 de persoane sunt în continuare blocate, potrivit preşedintelui Zelenski.

Un summit extraordinar al NATO a fost convocat pentru joi, ziua când au loc de asemenea la Bruxelles un summit al ţărilor G7 şi un summit al Uniunii Europene.

În centrul discuţiilor între membrii NATO ar urma să figureze problema ajutorului militar care să fie furnizat Kievului, în special sistemele de apărare antiaeriene necesare pentru a contra dominaţia aeriană a armatei ruse.

Preşedintele american Joe Biden, care va participa la toate aceste trei summituri, a anunţat deja că Occidentul va adopta „noi sancţiuni împotriva Rusiei şi le va întări” pe cele deja în vigoare.

Lavrov: Trimiterea de trupe de menţinere a păcii în Ucraina ar putea duce la o confruntare între NATO şi Rusia

Ministrul de externe rus Serghei Lavrov a avertizat miercuri că trimiterea unor forţe de menţinere a păcii în Ucraina poate conduce la o confruntare directă între NATO şi Rusia, relatează Reuters.

Polonia a declarat săptămâna trecută că o misiune internaţională de pace ar trebui trimisă în Ucraina şi să i se dea mijloacele necesare pentru a se apăra.

Dacă NATO va trimite trupe de menţinere a păcii în Ucraina, aceasta va fi o ciocnire directă între forţele armate ale Federaţiei Ruse şi Alianţa Nord-Atlantică, a afirmat Serghei Lavrov, citat de RIA Novosti.

„Colegii noştri polonezi au declarat deja că acum va avea loc un summit NATO şi că este necesar de trimis trupe de menţinere a păcii în Ucraina. Sper că ei înţeleg despre ce este vorba. Va fi o ciocnire directă între forţele ruse şi cele ale Alianţei Nord-Atlantice, pe care nu numai că toată lumea dorea să o evite, dar mai şi spuneau că aşa ceva nu ar trebui să aibă loc în principiu”, a declarat ministrul rus de externe într-o întâlnire cu un grup de studenţi şi profesori de la celebrul Institut de Stat pentru Relaţii Internaţionale al Ministerului Afacerilor Externe al Federaţiei Ruse (MGIMO).

În aceeaşi întâlnire, Serghei Lavrov a acuzat SUA că fac ‘dificile’ negocierile ruso-ucrainene, apreciind că scopul Washingtonului este să ‘domine’ ordinea mondială, inclusiv prin intermediul sancţiunilor, potrivit AFP.

‘Negocierile sunt dificile, partea ucraineană îşi schimbă constant poziţia. Este greu să scapi de impresia că colegii noştri americani îi ţin de mână’ pe ucraineni, a declarat ministrul rus de externe.

Ucraina anunţă că în Belarus, în apropiere de frontiera comună, au loc manevre de amploare

Echipamente militare ruse şi belaruse se deplasează activ pe întreg teritoriul Republicii Belarus şi se acumulează de-a lungul frontierei cu Ucraina, a anunţat Statul Major al forţelor armate ucrainene în ultimul buletin de război, transmite miercuri EFE.

Potrivit Statului Major ucrainean, citat de agenţia Ukrinform, în Rusia continuă mobilizarea sub acoperire pentru a recupera pierderile în rândul trupelor ruse de ocupaţie, iar comisariatele ruse încearcă să recruteze militari în rezervă cu experienţă de luptă, scrie Agerpres.

Statul Major ucrainean mai spune că trupele ruse sunt „demoralizate”, că forţele ucrainene continuă „operaţiunile de apărare în direcţiile est, sud-est şi nord-est”, că există grupuri operative care acţionează în Doneţk, în estul Ucrainei, şi că „este stopată înaintarea duşmanului în direcţia Zaporojie”, în sudul ţării.

Pe direcţia nord-est, „principalele eforturi se concentrează pe protejarea frontierei de stat, descurajând ofensiva inamică în zona Malîn”, trupele ucrainene reuşind totodată să apere Cernigău şi „să împiedice înaintarea duşmanului către Kiev”.

În ceea ce priveşte Mariupol (sud-est), oraş-port asediat şi bombardat de zile bune de către armata rusă şi unde sunt blocate circa 400.000 de persoane, fără curent electric, căldură sau apă, Statul Major ucrainean menţionează doar că „este menţinută apărarea circulară”.

„Duşmanul este demoralizat în unele regiuni. În timpul asaltului asupra oraşului Mariupol, într-una din unităţile forţelor speciale implicate în ostilităţi active, mai puţin de 10% din personal este pregătit să continue războiul, restul militarilor fiind ucişi, răniţi, bolnavi sau demoralizaţi”, potrivit Statului Major al armatei ucrainene.

Dmitri Medvedev, aliatul lui Putin, acuză SUA că încearcă să distrugă Rusia

SUA vor să umilească, să divizeze şi într-un final să distrugă Rusia, a declarat miercuri Dmitri Medvedev, unul dintre cei mai apropiaţi aliaţi ai preşedintelui rus Vladimir Putin, în prezent adjunct al secretarului Consiliului Securităţii Rusiei, promiţând că ţara sa nu va permite niciodată să se întâmple aşa ceva, relatează Reuters.

Dmitri Medvedev – care a ocupat funcţia de preşedinte din 2008 până în 2012 – a spus că un astfel de plan, dacă va fi realizat vreodată, ar putea avea rezultate catastrofale pentru lume, scrie Agerpres.

„Să ne imaginăm că America a reuşit să-şi realizeze obiectivele în această rundă de confruntare. Strategi mărginiţi de la Casa Albă au provocat o criză politică şi economică în Rusia. Au slăbit şi au dus la scindarea unei ţări imense, unei ţări complicate. Şi iată rezultatul: o putere mare nucleară cu un regim politic instabil, cu o conducere slabă, cu o economie prăbuşită şi cu un număr maxim de focoase nucleare care vizează ţinte în SUA şi Europa. Sau, ca rezultat, cinci sau şase ‘ţări noi’ în locul Rusiei, aşa cum au visat peste Ocean în anii 1990, iar fiecare astfel de ‘ţară’ are propria sa armă strategică”, avertizează Medvedev în mesajul său de pe aplicaţia Telegram.

„Rusia nu va permite sub nicio formă o astfel de evoluţie”, afirmă Medvedev, care „uită” să spună că noile sancţiuni impuse de Occident, în special de SUA, împotriva Rusiei intervin ca urmare a invadării Ucrainei, ţară suverană, a cărei independenţă şi integritate teritorială Rusia s-a obligat să o garanteze prin angajamentele asumate conform Memorandumului de la Budapesta (1994).

Trupele ruse atacă ţinte militare în nord-vest. Un alt atac respins de Ucraina la Harkov

Armata rusă a atacat ţinte militare marţi la Rivne, în nord-vestul Ucrainei, a declarat şeful militar regional Vitali Koval agenţiei de presă UNIAN, citată miercuri de DPA. Printre altele, unităţile ucrainene au anunţat că au respins un atac al trupelor ruse la Harkov, în estul ţării.

Koval a informat că trei rachete au lovit instalaţii militare, dar nu a intrat în detalii, scrie Agerpres.

„În timpul unei alarme aseară (marţi seară – n.r.), inamicul a tras de trei ori într-un obiect al infrastructurii militare”, a declarat el. „O comisie este la faţa locului pentru a evalua prejudiciul”.

Armata rusă a raportat atacuri în regiune cu o zi mai devreme.

Potrivit Ministerului Apărării de la Moscova, peste 80 de luptători din partea ucraineană au fost ucişi într-un atac cu rachetă în zona de pregătire militară Nova Liubomirka din provincia Rivne.

Informaţiile nu au putut fi verificate în mod independent.

Unităţile ucrainene au anunţat de asemenea că au respins un atac al trupelor ruse la Harkov, în estul ţării.

Partea rusă a desfăşurat marţi seară elicoptere de luptă Ka-52, potrivit ziarului Ukrainska Pravda care îl citează pe comandantul regional Oleg Sinegubov, care a declarat: „Trupele noastre îşi menţin poziţiile”.

El a mai spus că situaţia din Izium, asediat şi situat la aproximativ 100 km distanţă, este dificilă. În prezent, nu există nicio legătură cu oraşul.

Toate eforturile de a crea un coridor umanitar au fost respinse de partea rusă, a adăugat comandantul.

Informaţiile nu au putut fi verificate independent, notează DPA.

În pofida războiului, Rusia plăteşte în continuare pentru tranzitul gazelor naturale prin Ucraina

La o lună după invazia Ucrainei, Rusia transportă mai multe gaze naturale prin conductele care traversează Ucraina iar Moscova plăteşte în continuare toate sumele datorate pentru tranzitul gazelor spre Europa, informează Bloomberg.

Livrările zilnice de gaze naturale ruseşti la unele puncte de frontieră au crescut cu peste 50% comparativ cu minimele atinse în luna ianuarie, în condiţiile în care tranzitul de gaze prin conductele din Ucraina s-a dublat pe măsură ce companiile energetice s-au grăbit să facă achiziţii după invazie. Importurile de la principalul furnizor de gaze al Europei au devenit mai ieftine decât achiziţionarea de gaze pe piaţa spot iar Rusia plăteşte în continuare în valută pentru tranzitul gazelor prin Ucraina, a declarat Yuriy Vitrenko, directorul general de la NJSC Naftogaz Ukrainy, compania naţională de petrol şi gaze din Ucraina, scrie Agerpres.

Aceasta creează o situaţie ciudată pentru decidenţii europeni, care au impus mai multe runde de sancţiuni Moscovei, în încercarea de a lipsi Guvernul lui Vladimir Putin de lichidităţile de care are nevoie pentru a finanţa invazia. În plus, guvernele europene au promis că îşi vor reduce dependenţa de gazul rusesc, prin planuri vizând menţinerea în funcţiune, pentru o perioadă mai lungă decât se preconiza anterior, a centralelor nucleare şi pe cărbune şi majorarea importurilor de gaze lichefiate şi gaze naturale din ţări precum SUA şi Qatar.

Potrivit Bloomberg, în primele 48 de ore de la debutul invaziei, livrările de gaze ruseşti spre Europa au atins cel mai ridicat nivel de după luna decembrie. Grupul rus Gazprom PJSC susţine că livrările au crescut ca urmare a noilor comenzi venite de la clienţii europeni, astfel că după două luni de pauză, au fost reluate şi livrările printr-o altă mare conductă care trece prin Belarus şi Polonia şi ajunge în Germania.

Majorarea importurilor din Rusia reflectă lipsa de opţiuni cu care se confruntă clienţii europeni în acoperirea cererii pe termen scurt, precizează analiştii de la JPMorgan Chase & Co.

Firma Naftogaz a cerut Europei şi aliaţilor săi să pună într-un cont escrow plăţile pentru livrările de energie ale Rusiei, până când Putin îşi retrage trupele din Ucraina. Asta ar limita şi mai mult finanţarea de care dispune Moscova într-un moment în care navele încărcate cu ţiţei şi cereale din Rusia încep să revină pe piaţă.

Anterior Ucraina a informat că grupul Gazprom plăteşte anual aproximativ două miliarde de dolari pentru tranzitul gazelor naturale pe teritoriul său.

Război în Ucraina – Rusia va folosi arma nucleară doar în cazul unei ”ameninţări existenţiale”, susţine purtătorul de cuvânt al Kremlinului

Moscova va utiliza arma nucleară în Ucraina doar în cazul unei „ameninţări existenţiale” împotriva Rusiei, a declarat marţi pentru CNN International purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, citat de AFP.

„Avem o doctrină de securitate internă, este publică, puteţi citi acolo toate motivele pentru utilizarea armelor nucleare. Dacă este vorba despre o ameninţare existenţială pentru ţara noastră, atunci ele pot fi folosite în conformitate cu doctrina noastră”, a spus Dmitri Peskov.

Jurnalista Christiane Amanpour de la CNN International l-a întrebat pe purtătorul de cuvânt al Kremlinului dacă este „încrezător” sau „convins” că preşedintele rus Vladimir Putin, de care este foarte apropiat, nu va folosi arme nucleare în Ucraina, scrie Agerpres.

Armata rusă întâmpină o rezistenţă neaşteptată din partea forţelor de securitate ucrainene de la începutul războiului lansat la 24 februarie.

Potrivit Pentagonului, armata ucraineană, care păstrează controlul asupra marilor centre urbane, a fost în situaţia în ultimele zile să efectueze câteva contraofensive care i-au permis, în special în sud, să recâştige teren în dauna trupelor ruse.

Experţii militari consideră că armata rusă suferă de probleme logistice şi de comunicare, mai scrie AFP.

Zelenski spune că negocierile de pace cu Rusia sunt foarte dificile

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski spune, într-un mesaj video transmis miercuri dimineaţă, că negocierile de pace cu Rusia sunt foarte dificile, potrivit DPA.

„Sunt foarte dificile, uneori scandaloase, însă avansăm pas cu pas”, a declarat Zelenski, precizând că reprezentanţii ucraineni negociază în fiecare zi.

„Vom lucra, vom lupta cât mai mult posibil. Până la capăt. Curajos şi deschis. Negociatorii lucrează neobosit. Ne vom odihni doar atunci când când vom câştiga”, a adăugat el.

Zelenski a mulţumit totodată comunităţii internaţionale pentru sprijinul acordat ţării sale.

El şi-a exprimat speranţa că cele trei summit-uri programate în această săptămână – G7, NATO şi UE – vor duce la sporirea sprijinului, adăugând că se aşteaptă la noi sancţiuni împotriva Rusiei şi la ajutor suplimentar pentru Ucraina.

Atât Kievul, cât şi Moscova au revendicat succese pe câmpul de luptă marţi, la aproape o lună după ce Rusia a invadat Ucraina, declanşând un război care a dus deja la moartea a mii de persoane şi la un val de milioane de refugiaţi.

În mesajul său de miercuri, Zelenski i-a avertizat pe piloţii avioanelor ruseşti care efectuează misiuni de luptă în Ucraina că vor fi judecaţi.

„Veţi fi traşi la răspundere într-un fel sau altul. Astăzi sau mâine, nu contează atât de mult. Cel mai important este că e un lucru inevitabil”, a atras atenţia şeful statului ucrainean.

El a menţionat ca exemplu un avion de luptă rusesc doborât de forţele ucrainene deasupra oraşului Mariupol, aflat sub asediu.

„Iar acest lucru li se va întâmpla tuturor celor care ne omoară oamenii, oameni paşnici în ţara noastră paşnică”, a adăugat preşedintele ucrainean.

El a mai spus că piloţii ruşi par să nu aibă cunoştinţă de gravitatea ordinelor pe care le execută. „Uciderea de civili este o crimă”, a afirmat Zelenski.

Ucraina susţine că a doborât circa 100 de avioane de luptă şi bombardiere ruseşti de la începutul invaziei ruse în urmă cu aproape patru săptămâni.

Informaţia nu a putut fi verificată independent, precizează DPA.

Zelenski l-a invitat pe papa Francisc să fie mediator între Ucraina şi Rusia

Preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, l-a invitat marţi pe papa Francisc să joace rolul de mediator în negocierile dintre Kiev şi Moscova, care la sfârşitul lui februarie a declanşat un război împotriva Ucrainei, transmite AFP.

„Am aprecia rolul de mediator al Sfântului Scaun pentru a pune capăt suferinţei umane” în Ucraina, a scris Volodimir Zelenski pe Twitter după o discuţie telefonică cu papa, în timp ce Kremlinul apreciase cu puţin înainte că discuţiile în curs cu Kievul nu sunt suficient de „substanţiale”, scrie Agerpres.

Preşedintele ucrainean a mai declarat că l-a informat pe „Sanctitatea Sa despre situaţia umanitară dificilă şi blocarea coridoarelor umanitare de către trupele ruse”, mulţumindu-i totodată pentru „rugăciunile sale pentru Ucraina şi pace”.

Volodimir Zelesnki i-a „cerut (Sfântului Părinte) să vină în ţara noastră în acest moment foarte important”, a adăugat el într-un videoclip difuzat în cursul nopţii de marţi spre miercuri. „Şi cred că putem organiza această vizită importantă care aduce un sprijin semnificativ fiecăruia dintre noi, fiecărui ucrainean”, a mai spus şeful statului.

De la începutul ofensivei ruse care a făcut mii de morţi în special în rândul civililor din Ucraina, Papa Francisc şi-a înmulţit apelurile la pace.

În timpul unei rugăciuni publice din 16 martie, el i-a cerut lui Dumnezeu iertare în numele oamenilor care „continuă să bea sângele morţilor sfâşiaţi de arme”.

Ţară majoritar ortodoxă, Ucraina are o mare minoritate greco-catolică ataşată Vaticanului, care este concentrată în vestul ţării.

A treia biserică ca mărime din Ucraina, această confesiune catolică de rit oriental revendică aproximativ 5,5 milioane de credincioşi în fosta republică sovietică având în jur de 40 de milioane de locuitori înainte de război.

Aproape 9% dintre ucraineni au declarat că aparţin acestei biserici, faţă de 58% pentru Biserica Ortodoxă independentă şi 25% pentru cea dependentă de Patriarhia Moscovei, potrivit unui sondaj din 2021.

Macron a vorbit din nou cu Putin, cerând încă o dată încetarea focului

Preşedintele francez, Emmanuel Macron, a discutat la telefon din nou timp de o oră, marţi, cu Vladimir Putin, a anunţat Palatul Elysée, fără un acord pentru încetarea focului cerut de preşedintele francez, notează AFP.

Pentru a opta convorbire telefonică cu liderul rus de la începutul invaziei Ucrainei la 24 februarie, „nu există un acord, dar preşedintele (Macron) rămâne convins de necesitatea de a-şi continua eforturile”, a explicat preşedinţia franceză, scrie Agerpres.

„Nu există altă cale de ieşire decât o încetare a focului şi negocieri de bună-credinţă ale Rusiei cu Ucraina. Preşedintele Franţei este alături de Ucraina”, a adăugat Palatul Elysée.

Kremlinul s-a mulţumit să indice că această discuţie a avut loc „la iniţiativa părţii franceze” şi s-a concentrat pe „situaţia din Ucraina, inclusiv negocierile în curs” între reprezentanţii ruşi şi ucraineni.

Cu ocazia discuţiei anterioare, la 18 martie, preşedintele francez şi-a exprimat „îngrijorarea extremă” cu privire la situaţia din Mariupol, bombardat de armata rusă, şi a cerut „ridicarea asediului”.

Tot marţi, într-un video difuzat în cadrul primului Forum umanitar european desfăşurat la Bruxelles, Emmanuel Macron a denunţat în plus utilizarea de către Rusia „a unor arme explozive în zone dens populate”, estimând că „totul, în agresiunea Rusiei asupra Ucrainei, este inacceptabil”.

Şeful statului francez i-a telefonat din nou marţi omologului său ucrainean, Volodimir Zelenski, pe care l-a sunat regulat de la 24 februarie pentru a-l asigura de sprijinul său.

Preşedintele ucrainean, care îl cheamă pe Vladimir Putin la negocieri directe, trebuie să intervină video miercuri, la orele 15.00, în faţa deputaţilor şi senatorilor francezi pentru a le cere sprijinul, după ce a făcut acelaşi lucru în ultimele zile în faţa parlamentarilor italieni, americani, canadieni, britanici, germani şi israelieni. De asemenea, el a cerut luni UE să oprească orice comerţ cu Rusia, reaminteşte AFP.

NATO: Zelenski urmează să vorbească la summitul de joi

Preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, urmează să se adreseze prin videoconferinţă liderilor ţărilor din NATO care se reunesc joi la Bruxelles pentru un summit extraordinar dedicat invadării Ucrainei de către Rusia, a făcut cunoscut marţi Alianţa Nord-Atlantică, notează AFP.

„Preşedintele Zelenski este invitat să se adreseze la summitul NATO prin legătură video. Aceasta va fi ocazia pentru liderii ţărilor aliate să îl audă vorbind în direct despre situaţia catastrofală în care se află poporul ucrainean din cauza agresiunii Rusiei”, a indicat un responsabil NATO într-un comunicat.

Purtătorul de cuvânt al preşedintelui ucrainean, Serghei Nikiforov, citat de agenţia Interfax-Ucraina, a indicat că Volodimir Zelenski va „participa activ” la summit, „minim” cu un discurs şi „maxim” prin „participare deplină, bineînţeles într-un format video”, scrie Agerpres.

Liderul ucrainean va cere ajutor pentru a pune capăt invaziei ruse, potrivit purtătorului său de cuvânt. „Se poate face în mai multe moduri. Interzicerea spaţiului aerian, furnizarea Ucrainei a unor mijloace puternice de apărare aeriană şi aviaţie”, a spus el. În schimb, „nu vor fi discutate noi formule de securitate” pentru Ucraina, a subliniat purtătorul de cuvânt.

Volodimir Zelenski a declarat la 15 martie că trebuie „recunoscut” că Ucraina nu poate adera la NATO, în timp ce această problemă a fost unul din motivele invocate de Rusia pentru a justifica invadarea ţării.

„Aliaţii ajută Ucraina să facă respectat dreptul său fundamental de a se apăra, furnizându-i o cantitate importantă de echipamente militare esenţiale”, a amintit responsabilul NATO.

„În cursul summitului, aliaţii şi Ucraina vor lua în considerare ce pot face aliaţii pentru a-şi întări sprijinul (lor) pentru Ucraina”, a adăugat el.

Acest summit extraordinar al NATO a fost convocat de secretarul general al Alianţei, Jens Stoltenberg, pentru joi, ziua în care la Bruxelles au loc şi un summit G7 şi un summit al Uniunii Europene.

Preşedintele american, Joe Biden, care va participa la aceste trei summit-uri, a făcut cunoscut că Occidentul va anunţa „noi sancţiuni împotriva Rusiei şi le va întări” pe cele care există deja.

Macron denunţă utilizarea de către Rusia a unor ‘arme explozive’ în zone dens populate din Ucraina

Preşedintele francez Emmanuel Macron a denunţat marţi utilizarea de către Rusia „a unor arme explozive în zone dens populate”, estimând că „totul, în agresiunea Rusiei asupra Ucrainei, este inacceptabil”, relatează AFP.

„Dreptul internaţional este batjocorit, infrastructurile civile sunt bombardate, arme explozive sunt utilizate în zone dens populate şi lucrătorii umanitari sunt luaţi drept ţinte”, a declarat preşedintele francez într-un video difuzat în cadrul primului Forum umanitar european, care a început luni la Bruxelles, scrie Agerpres.

„Dreptul internaţional este această linie care separă barbaria de umanitatea noastră comună”, a adăugat el.

„Dreptul de război nu este opţional. Protecţia civililor şi infrastructurilor civile nu este negociabilă. Cei care trădează aceste reguli vor trebui să dea socoteală în faţa justiţiei internaţionale”, a mai spus Macron.

El a reamintit sesizarea Curţii Penale Internaţionale pe 2 martie de către 39 de state, între care toate statele UE, „un demers inedit în istoria diplomatică, pe măsura gravităţii situaţiei”.

În Ucraina „este urgent să fie garantată furnizarea fără obstacole a ajutorului european destinat populaţiei”, a adăugat şeful de stat francez.

El a anunţat, de altfel, că pentru a lupta împotriva crizei alimentare mondiale pe care războiul riscă să o declanşeze va propune la summitul UE de joi şi vineri „o iniţiativă de solidaritate internaţională pentru securitatea alimentară” a ţărilor cele mai dependente de Ucraina şi Rusia.

„Europa îşi va mobiliza partenerii din G7 şi nu numai”, a precizat el.

Opoziţia belarusă cere sancţiuni împotriva lui Lukaşenko

Opozantul belarus Pavel Latuşko a cerut miercuri sancţiuni împotriva Belarusului la fel de dure precum cele vizând Rusia şi proceduri judiciare împotriva preşedintelui Aleksandr Lukaşenko, „complice” al lui Vladimir Putin în invadarea Ucrainei, transmite AFP.

Preşedintele rus „Putin a fost condamnat pe bună dreptate în întreaga lume. Dar Lukaşenko merită un oprobriu mult mai generalizat decât a avut până în prezent”, a scris Pavel Latuşko în săptămânalul britanic The New European.

Acest fost ministru al culturii, care locuieşte în exil la Varşovia după demiterea sa pentru că a lansat un apel public la noi alegeri în Belarus în 2020, a considerat că preşedintele belarus este „complice” la războiul din Ucraina, permiţând Rusiei să-i folosească teritoriul pentru invazie.

„Poate fi pionul lui Putin, un lider păpuşă într-un stat marionetă, dar este şi un actor major în această situaţie oribilă şi este timpul ca Occidentul să-şi dea seama de acest lucru şi să acţioneze în consecinţă”, a continuat el, cerând ca Belarusului să-i fie aplicate „aceleaşi sancţiuni” ca şi cele care vizează interesele ruse.

În caz contrar, ţările occidentale vor lăsa „o portiţă uriaşă”, a avertizat el, permiţând ocolirea sancţiunilor prin intermediul Belarusului „unde ruşii au încă acces la mărcile occidentale”.

Belarusul a fost ţintit de sancţiuni, în principal din cauza rolului său în atacul asupra Ucrainei, care sunt mai puţin extinse decât cele care vizează Rusia.

Londra a sancţionat mai mulţi înalţi responsabili militari şi companii din ţară, iar Washingtonul i-a interzis lui Aleksandr Lukaşenko intrarea în Statele Unite, ca şi soţiei şi celor trei copii ai săi.

Pavel Latuşko a mai deplâns „inacţiunea” Occidentului după arestarea jurnalistului de opoziţie Roman Protasevici, în urma interceptării zborului Ryanair în care se afla de către un avion de vânătoare belarus în mai 2021 sau când Minskul a fost acuzat că a organizat un aflux de migranţi la frontierele Uniunii Europene.

„Lukaşenko trebuie tradus în justiţie” în faţa Curţii Penale Internaţionale, a mai pledat el.