Război Ucraina – Putin recurge la ameninţarea nucleară pentru a evita intervenţia directă a NATO în Ucraina. Lupte în jurul Kievului. Ucraina susține că a recuperat mai multe teritorii. Kadîrov anunță că forțele cecene au cucerit Primăria Mariupol- LIVE TEXT, ziua 29

24 03. 2022

Kadîrov anunță că forțele cecene de sub comanda sa au cucerit Primăria Mariupol

Liderul Republicii Atonome Cecenia, Ramzan Kadîrov, a afirmat joi că forţele sale au cucerit Primăria oraşului Mariupol, mare oraş din sud-estul Ucrainei aflat sub asediul armatei ruse, informează AFP, citată de Agerpres.

„Băieţii raportează prin radio că ei au eliberat clădirea administraţiei oraşului Mariupol şi că înălţat acolo drapelul nostru”, a declarat Kadîrov pe Telegram, dând asigurări că forţele ucrainene „şi-au abandonat poziţiile”.

Kadîrov a adăugat că alte unităţi ruse avansează în paralel în acest mare port în mare parte distrus de bombardamente. „Inch’Allah (cu voia lui Allah), Mariupol va fi în curând complet curăţat”, a declarat el.

Ramzan Kadîrov, criticat de ONG-uri internaţionale pentru grave încălcări ale drepturilor omului care au loc în Cecenia, a anunţat pe 17 martie că o mie de voluntari ceceni sunt în drum spre Ucraina pentru a lupta acolo.

Liderul cecen, care conduce republica sa din Caucaz cu o mână de fier, a susţinut lunea trecută că se afla atunci chiar el în Ucraina, alături de forţele Moscovei, pe un aerodrom capturat lângă Kiev. Această informaţie nu a putut fi verificată din surse independente şi a fost pusă la îndoială de responsabili ucraineni.

La începutul ofensivei ruse lansate pe 24 februarie, au circulat imagini pe reţelele sociale în care era arătată o piaţă din Groznîi, capitala cecenă, plină de soldaţi care se declarau gata să plece să lupte în Ucraina, în orice clipă.

Fidel preşedintelui rus Vladimir Putin, Ramzan Kadîrov dispune de miliţii aflate la ordinul său, care au fost acuzate de numeroase abuzuri comise în Cecenia.

Ucraina susține că forțele ruse au lansat peste 1.800 de lovituri aeriene de la începutul invaziei

Unităţi ruse au lansat peste 1.800 de lovituri aeriene asupra Ucrainei de când a început invazia Rusiei în urmă cu exact o lună, a anunţat joi Ministerul Apărării de la Kiev, relatează dpa, citată de Agerpres.

Statul major general ucrainean susţine, pe de altă parte, că trupele ruse se confruntă cu enorme probleme de aprovizionare. În plus, mai mulţi producători de arme din Rusia au fost forţaţi să oprească producţia parţial sau total din cauza consecinţelor sancţiunilor occidentale asupra Moscovei.

Aproape 16.000 de militari ruşi au fost ucişi de la începutul războiului pe 24 februarie, potrivit estimărilor ucrainene, însă acest bilanţ nu a putut fi verificat din surse independente, notează dpa.

O centenară, supraviețuitoare a Holocaustului, a fost evacuată din Kiev în Republica Moldova

O supravieţuitoare a Holocaustului, în vârstă de 100 de ani, a fost evacuată din Kiev de organizaţia israeliană pentru intervenţii de urgenţă ZAKA, a anunţat joi un purtător de cuvânt al acestei asociaţii de voluntari, citat de dpa, relatează Agerpres.

Doba Huberhriz se află în prezent în Republica Moldova şi urmează să fie transferată în Israel cu o ambulanţă aeriană.

Nachman Dickstein, reprezentant al ZAKA Ucraina, a descris misiunea într-un interviu acordat postului israelian de radio 103FM. El a relatat că a primit noaptea un telefon din Israel şi i s-a spus: „Nachman, trebuie să o aduci de acolo”.

ZAKA şi alte ajutoare au organizat o ambulanţă pentru transportul de la Kiev în Republica Moldova.

Dickstein a întâmpinat-o pe Huberhriz la frontieră şi a constatat că aceasta „îşi împachetase 100 de ani de viaţă într-o singură valiză, în numai două ore”.

Născută în 3 octombrie 1921 în Orihiv, în regiunea ucraineană Zaporojie, Doba Huberhriz s-a refugiat în timpul celui de-al doilea război mondial la Taşkent, în Uzbekistan, şi s-a întors mai târziu la Kiev împreună cu familia. Acum i se pare insuportabil că ţara ei este din nou devastată de război, a spus Dickstein.

Bătrâna avea lacrimi în ochi când reprezentantul ZAKA i-a spus, la sosirea în Republica Moldova, că acum poate dormi fără zgomotul sirenelor care anunţă raiduri aeriene.

Probabil că ea nu va reveni niciodată în Ucraina. Dickstein a afirmat că acum ea „doreşte doar să ajungă în Israel”.

Lupte în jurul Kievului. Ucraina susține că a recuperat mai multe teritorii

Comandantul Districtului Militar Est al Rusiei, generalul Alexandr Şaiko, a inspectat joi trupele ruse aflate la circa 30 de kilometri de capitala ucraineană Kiev, din jurul căreia armata rusă a fost nevoită să dea înapoi în unele sectoare în faţa contraatacurilor ucrainene, relatează agenţiile EFE şi Reuters citând anunţuri diferite ale celor două părţi, în timp ce AFP semnalează lupte în jurul capitalei, relatează Agerpres.

”Toate unităţile în situaţie de luptă au acţionat corect. Cred în voi şi sunt sigur că vom încheia cu succes această operaţiune”, a spus respectivul general rus la faţa locului, unde a decorat mai mulţi militari ruşi într-o ceremonie transmisă la televiziunea publică rusă.

Potrivit unui anunţ al Ministerului rus al Apărării, decorarea s-a desfăşurat pe poziţiile cele mai avansate ale armatei ruse în regiunea capitalei ucrainene, la circa 30 de kilometri de Kiev, unde generalul Şaiko a venit pentru a repartiza misiunile şi a observa situaţia pe teren.

La patru săptămâni de la începerea invaziei asupra Ucrainei, trupele ruse încă încearcă să realizeze o manevră de încercuire a Kievului, dar fără succes în faţa rezistenţei înverşunate a armatei ucrainene. Aceasta din urmă a efectuat în ultimele zile contraatacuri în urma cărora a recuperat unele zone şi mici localităţi preluate anterior de armata rusă.

”În unele sectoare, inamicul a fost împins înapoi mai mult de 70 de kilometri, în alte sectoare inamicul se află la o distanţă de 35 de kilometri” de Kiev, a declarat purtătorul de cuvânt al Ministerului ucrainean al Apărării, Oleksandr Motuzianik. Fără a prezenta dovezi, acesta a mai spus că Rusia a trimis în Belarus echipamente militare suplimentare în sprijinul trupelor ruse din regiunea Kiev.

Zeci de persoane au fugit joi din calea luptelor din jurul Kievului într-o zonă despre care armata ucraineană afirmă că a recuperat-o, transmit de acolo jurnalişti ai AFP.

Conform acestora, dueluri intense de artilerie grea sunt auzite dinspre suburbia Irpin, o suburbie la nord-vest de Kiev, şi coloane de fum sunt văzute în acea zonă. Locuitorii din Irpin sunt transportaţi în afara localităţii cu vehicule ale serviciilor de urgenţă.

Șase civili au fost uciși și 15 răniți în urma unui atac la Harkov

Cel puţin şase civili au fost ucişi şi alţi 15 răniţi într-un bombardament rus la Harkov, în nord-estul Ucrainei, a anunţat guvernatorul regional pe Telegram, relatează AFP, citată de Agerpres.

„Potrivit datelor preliminare, şase civili au fost ucişi şi alţi 15 răniţi şi spitalizaţi”, a postat Oleh Siniehubov.

Bombardamentul, efectuat cu „arme cu rază lungă”, a atins un birou de poştă în apropierea căruia locuitorii primeau ajutor umanitar, a precizat el, denunţând o nouă „crimă a ocupanţilor ruşi”.

Al doilea oraş al ţării, cu aproape 1,5 milioane de locuitori înainte de război, Harkovul este situat la circa 40 de kilometri de frontiera rusă.

De la începutul invaziei la sfârşitul lui februarie, oraşul este vizat de bombardamente ruse care au distrus aproape o mie de clădiri, majoritatea imobile de locuit, a declarat luni primarul său Igor Terehov, citat de media.

Următoarea ţintă a Rusiei sunt membrii NATO din Europa de Est, inclusiv Polonia, afirmă Zelenski

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a avertizat joi, în discursul său către liderii NATO în care le-a cerut ajutor militar „fără restricţii”, că următoarea ţintă a forţelor ruse vor fi statele membre ale Alianţei Nord-Atlantice din Europa de est, inclusiv, „cu siguranţă”, Polonia, a consemnat Reuters.

„Sunt sigur că înţelegeţi că Rusia nu are intenţia de a se opri în Ucraina. Vrea să meargă mai departe. Împotriva membrilor estici ai NATO. A statelor baltice. A Poloniei cu siguranţă”, a spus Zelenski în înregistrarea video a discursului difuzată de preşedinţia ucraineană.

Acesta a insistat că Ucraina are nevoie de avioane de luptă, tancuri, arme antitanc şi sisteme de apărare aeriană pentru a respinge forţele ruse.

„Alianţa încă poate să împiedice uciderea de ucraineni în raidurile ruse, de către ocupaţia rusă dându-ne toate armele de care avem nevoie”, a spus preşedintele ucrainean.

Deşi este de aşteptat ca NATO să-şi sporească sprijinul pentru Ucraina, secretarul general al Alianţei, Jens Stoltenberg, a asigurat că aceasta nu va trimite trupe sau avioane în Ucraina, aminteşte Reuters.

Similar cu Zelenski, premierul polonez Mateusz Morawiecki a declarat joi la Varşovia că, „dacă va zdrobi Ucraina”, preşedintele rus Vladimir Putin „va avansa spre Helsinki, Varşovia, Bucureşti, poate chiar Berlin”.

Parlamentul European deblochează fonduri de urgenţă pentru refugiaţi

Parlamentul European a dat undă verde joi pentru redirecţionarea fondurilor UE regionale şi pentru azil către ţările membre care adăpostesc persoane care fug din calea invaziei Ucrainei de către Rusia, informează un comunicat al PE.

La numai două săptămâni după ce Comisia Europeană şi-a prezentat propunerea, eurodeputaţii au adoptat măsurile privind Acţiunea de coeziune pentru refugiaţii din Europa (CARE), prin procedură de urgenţă, cu 562 de voturi pentru, două împotrivă şi trei abţineri.

Actualizarea normelor politicii de coeziune va permite realocarea rapidă a fondurilor disponibile pentru a ajuta rapid ţările UE şi regiunile acestora să ofere sprijin de urgenţă – precum cazare temporară, aprovizionare cu alimente şi apă, asistenţă medicală sau acces la educaţie – persoanelor care fug de agresiunea Rusiei în Ucraina. Aceasta ar putea include fonduri prevăzute în cadrul politicii de coeziune pentru perioada 2014-2020 care nu au fost încă alocate sau cheltuite, precum şi o sumă suplimentară de 10 miliarde de euro din fondurile „REACT-EU”.

Ţările membre pot solicita retroactiv UE să recupereze banii pe care i-au cheltuit pentru a-i ajuta pe refugiaţii ucraineni, începând cu 24 februarie, data la care Rusia a invadat Ucraina. UE va fi în măsură să finanţeze 100 %, în loc de procentul obişnuit de 85 %, cheltuielile din fonduri de coeziune efectuate de statele membre pentru încă un an, respectiv de la jumătatea anului 2021 până la jumătatea anului 2022.

Fondurile de coeziune ale UE sprijină investiţiile care promovează coeziunea economică, socială şi teritorială a UE, încercând să corecteze inegalităţile dintre regiunile sale.

Cu 575 de voturi pentru, patru împotrivă şi trei abţineri, eurodeputaţii au prelungit, de asemenea, cu un an, până la jumătatea anului 2024, perioada în care pot fi utilizate atât Fondul pentru azil, migraţie şi integrare, cât şi Fondul pentru securitate internă (2014-2020), pentru a oferi statelor membre acces rapid la resursele neutilizate. Astfel, 420 de milioane de euro ar putea fi deblocate şi disponibile pentru cazare, hrană, asistenţă medicală sau personal suplimentar.

Potrivit Înaltului Comisariat pentru Refugiaţi al Naţiunilor Unite (UNHCR), peste 3 milioane de persoane au părăsit ţara de la invadarea Ucrainei de către Rusia la 24 februarie, majoritatea mergând către ţările învecinate.

Textul va fi transmis Consiliului UE în vederea adoptării oficiale, iar regulamentul va intra în vigoare la o zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al UE.

SUA şi aliaţii lor încearcă să livreze Ucrainei rachete anti-navă

Statele Unite şi aliaţii lor caută o modalitate de a trimite Ucrainei rachete anti-navă, a declarat joi un oficial american de rang înalt, cu ocazia summitului NATO de la Bruxelles.

„Am început consultările cu aliaţii despre furnizarea de rachete anti-navă pentru Ucraina. Ar putea exista unele probleme tehnice pentru realizarea acestui lucru, dar asta e ceva despre care ne consultăm cu aliaţii şi la care începem să lucrăm”, a declarat agenţiei Reuters sursa respectivă.

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski li s-a alăturat prin videoconferinţă liderilor statelor membre ale Alianţei Nord-Atlantice, însă nu şi-a repetat cererile ca ţara sa să fie primită în NATO sau să se instituie interdicţia de zbor în spaţiul aerian ucrainean.

În ceea ce priveşte atmosfera de la summitul NATO, oficialul american citat a apreciat că „starea de spirit a fost în general sobră, hotărâtă şi incredibil de unită”.

Putin recurge la ameninţarea nucleară pentru a evita intervenţia directă a NATO în Ucraina – experţi

Preşedintele rus Vladimir Putin a folosit ameninţarea de a recurge la arsenalul său nuclear pentru a evita ca Occidentul să ia în calcul o intervenţie directă în conflictul din Ucraina, cu toate că simpla menţionare a acestei opţiuni demonstrează disponibilitatea şefului de la Kremlin de a ucide numeroşi civili, consideră mai mulţi experţi în armament nuclear, citaţi de EFE.

Într-un colocviu online organizat miercuri de centrul de reflecţie Chatham House, experţii au căzut de acord că, abia începută invazia, declaraţia lui Putin, conform căreia oricine se va implica în conflict se va confrunta „cu consecinţe nemaiîntâlnite până acum”, nu a fost altceva decât un avertisment voalat privind folosirea armei nucleare, lucru confirmat ulterior şi de ridicarea nivelului de alertă al arsenalului nuclear rus.

„Obiectivul său a fost să transmită Occidentului: ‘Nu vă implicaţi direct’. NATO a anunţat deja foarte clar că nu va interveni. În alte circumstanţe, cu atâţia civili ucişi, ar fi avut loc o dezbatere mult mai amplă. Din acest punct de vedere, Putin şi-a îndeplinit obiectivul”, a apreciat Lawrence Freedman, profesor emerit de studii de război la King’s College din Londra. Totuşi, expertul citat se întreabă cum ar putea recurgerea la arme nucleare să-l scoată pe Putin dintr-o problemă „pe care singur şi-a creat-o”.

Directorul Proiectului „Forţele Nucleare Ruse”, Pavel Podvig, a amintit că „armele nucleare nu sunt bune şi nu servesc misiunilor militare, (dar) sunt bune să omoare multă lume sau să demonstreze intenţia de a o face”. „Orice aluzie la folosirea acestui armament trebuie să fie interpretată drept un semnal sau o intenţie de a ucide mulţi civili, iar acest aspect ar trebui să facă parte din modul în care înţelegem acest conflict”, a adăugat Podvig.

Analistul citat a subliniat că este „foarte ciudat” să se recurgă la o astfel de ameninţare când un război nici nu a început bine, deşi crede că ordinul lui Putin de a pune „în regim special de serviciu” capacităţile de descurajare nucleară a fost interpretat greşit. „Ar putea fi desfăşurate, dar acest lucru ar presupune paşi vizibili, iar din câte ştim noi aceştia nu au fost făcuţi. Rusia are circa o mie de arme nucleare aflate permanent în stare de alertă, care ar putea fi folosite în decurs de câteva minute. Mesajul era unul mai ales politic”, consideră el.

Doctrina Rusiei privind descurajarea nucleară prevede că armele atomice pot fi utilizate în cazul unei ameninţări existenţiale la adresa acestei ţări. Problema – spune Podvig – este că această decizie revine exclusiv Kremlinului şi nu se ştie ce poate considera Putin că ar reprezenta o provocare adusă supravieţuirii ţării sale.

Experta Patricia Lewis, de la Chatham House, a apreciat că „armele nucleare ale NATO nu au descurajat Rusia să invadeze Ucraina, dar că NATO a fost descurajată să intervină în Ucraina”, motiv pentru care se poate trage concluzia că „arsenalul atomic joacă un rol în acest război”. În opinia sa, acest lucru are de-a face cu valorile predominante în Occident, care fac ca tendinţa să fie către o renunţare la acest tip de armament, în timp ce alte ţări antagoniste „ameninţă cel puţin cu folosirea lor”, ceea ce ar trebui să ducă la „o reflecţie” pe această temă.

Şi Podvig a pledat pentru o „reevaluare” a utilităţii armelor nucleare ca instrument de putere şi securitate, dat fiind că, în opinia sa, „din acest conflict nu se poate trage concluzia că îţi este mai bine dacă deţii astfel de arme”.

Statele Unite au în plan să accepte până la 100.000 de ucraineni refugiaţi (surse)

Statele Unite au în plan să accepte un număr de până la 100.000 de ucraineni refugiaţi în urma invaziei ruse, au declarat joi pentru Reuters două surse familiarizate cu viitorul anunţ.

Acesta ar urma să fie făcut în timp ce preşedintele Joe Biden se întâlneşte cu liderii europeni joi pentru coordonarea răspunsului Occidentului la ofensiva Rusiei în Ucraina.

Potrivit unui oficial din administraţia Biden, nu toţi ucrainenii ce vor fi acceptaţi vor veni prin programul american pentru refugiaţi, unii urmând să sosească cu vize de reîntregire familială sau printr-o altă procedură, a cazurilor umanitare excepţionale.

Nu este clar deocamdată cum se va desfăşura acest efort, inclusiv din punctul de vedere logisticii de călătorie şi imigraţie.

Mai mult de 3,5 milioane au părăsit Ucraina de la invazia declanşată de Rusia la 24 ianuarie, potrivit Înaltului Comisariat al ONU pentru refugiaţi.

Zelenski cere NATO un ajutor militar fără restricţii şi acuză Rusia că foloseşte bombe cu fosfor în Ucraina

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a cerut joi NATO să furnizeze ţării sale „un ajutor militar fără restricţii”, pentru ca ea să poată face faţă armatei ruse, pe care Kievul o înfruntă pentru moment „în condiţii inegale”, relatează AFP.

„Pentru a ne salva oamenii şi oraşele, Ucraina are nevoie de o asistenţă militară fără restricţii. La fel cum Rusia foloseşte, fără restricţii, întregul său arsenal împotriva noastră”, a declarat Zelenski într-un mesaj video postat pe contul său de Telegram, în atenţia şefilor de stat şi de guvern din NATO, reuniţi în summit extraordinar la Bruxelles.

Totodată, Zelenski a acuzat Rusia că foloseşte „bombe cu fosfor” în Ucraina, la o lună de la începutul invaziei ruse.

„În această dimineaţă (…), au fost folosite bombe ruseşti cu fosfor. Au fost ucişi din nou adulţi şi copii”, a adăugat el.

Tot joi, într-o intervenţie prin videoconferinţă în parlamentul Suediei, Zelenski a spus că Ucraina se luptă pentru securitatea întregii Europe şi ar trebui să fie membru deplin al Uniunii Europene, potrivit Reuters.

„Nu ne luptăm doar pentru poporul ucrainean, ci şi pentru securitatea Europei. Am arătat că merităm să devenim un membru deplin al UE”, a afirmat Zelenski.

„Este timpul să se meargă înainte cu această decizie şi sunt convins că ne veţi susţine şi cu acest lucru”, le-a spus preşedintele ucrainean parlamentarilor suedezi.

De asemenea, el a făcut apel la noi sancţiuni împotriva Rusiei şi a cerut ajutorul Suediei pentru reconstrucţia Ucrainei atunci când războiul se va încheia.

„Vreau ca la aceasta să participe companii suedeze, arhitecţi suedezi, statul suedez, poporul suedez”, a spus el.

„Vom reconstrui pentru oameni, pentru Europa”, a adăugat Zelenski.

Mai mult de jumătate dintre copiii din Ucraina au fost strămutaţi – UNICEF

Mai mult de jumătate din totalul copiilor din Ucraina au fost nevoiţi să îşi părăsească locuinţele pentru a evita lipsa de siguranţă şi luptele armate declanşate după invazia rusă din 24 februarie, au anunţat joi reprezentanţii UNICEF, informează AFP.

„O lună de război în Ucraina a cauzat strămutarea a 4,3 milioane de copii, reprezentând mai mult de jumătate din populaţia minoră din ţară, estimată la 7,5 milioane de persoane”, a precizat UNICEF într-un comunicat.

Aproximativ 1,8 milioane de copii ucraineni au traversat frontierele ţării lor pentru a se refugia în state vecine şi alţi 2,8 milioane au fost strămutaţi în interiorul Ucrainei.

„Războiul a provocat una dintre cele mai rapide strămutări ale copiilor la scară largă după Al Doilea Război Mondial”, a subliniat directorul general al UNICEF, Catherine Russell.

„Este o realitate tristă, care riscă să aibă consecinţe durabile pentru generaţiile viitoare. Siguranţa copiilor, bunăstarea lor şi accesul lor la serviciile esenţiale sunt ameninţate de o violenţă îngrozitoare şi neîntreruptă”, a adăugat ea.

Cel puţin 81 de copii au fost ucişi în Ucraina şi alţi 108 au fost răniţi, potrivit celui mai recent bilanţ publicat miercuri de Înaltul Comisariat al Naţiunilor Unite pentru Drepturile Omului (OHCHR), care estimează că bilanţurile reale sunt cel mai probabil mult mai mari.

Războiul din Ucraina a avut, de asemenea, consecinţe devastatoare asupra infrastructurilor civile şi asupra accesului la serviciile de bază. Astfel, 1,4 milioane de persoane din această ţară nu mai au acces la apă potabilă.

„Situaţie devastatoare”

Peste 450.000 de copii ucraineni cu vârste cuprinse între şase şi 23 de luni au nevoie de un sprijin alimentar suplimentar, precizează UNICEF.

Aceeaşi agenţie din cadrul ONU a observat deja o reducere a acoperirii vaccinale privind vaccinarea de rutină şi cea infantilă, mai ales împotriva rujeolei şi a poliomielitei, temându-se totodată că această situaţie ar putea să ducă foarte repede la apariţia unor epidemii, în special în zone supraaglomerate, unde ucrainenii se refugiază pentru a evita violenţele armate.

„În doar câteva săptămâni, războiul a provocat o situaţie devastatoare pentru copiii din Ucraina”, a adăugat Catherine Russell.

„Copiii au nevoie urgentă de pace şi de protecţie. Ei au nevoie de drepturile lor. UNICEF continuă să ceară încetarea imediată a focurilor de armă şi protejarea copiilor. Infrastructurile esenţiale de care depind copii, inclusiv spitalele, şcolile şi clădirile care adăpostesc civili, nu trebuie să fie atacate niciodată”, a cerut directoarea UNICEF.

UNICEF şi partenerii săi depun eforturi pentru a transporta ajutoare umanitare în beneficiul copiilor rămaşi în Ucraina şi al celor aflaţi deja în ţările vecine.

În Ucraina, UNICEF a livrat echipamente medicale pentru 49 de spitale din nouă regiuni, inclusiv la Kiev, Harkov, Dnipro şi Liov, şi continuă să distribuie apă potabilă şi articole de igienă în comunităţile aflate sub asediu.

În săptămânile viitoare, organizaţia doreşte să înceapă să transfere şi sume de bani către familiile cele mai vulnerabile şi să amenajeze spaţii adaptate pentru copii în zone cheie din Ucraina.

Dar, „în pofida eforturilor intense desfăşurate pentru a garanta un acces umanitar sigur, rapid şi fără obstacole, dificultăţi importante continuă să existe în zonele cele mai afectate din ţară”, au precizat reprezentanţii UNICEF.

Boris Johnson cere ca Rusia să fie împiedicată să îşi mai folosească rezervele de aur

Premierul britanic Boris Johnson a făcut apel joi la creşterea presiunii asupra regimului condus de preşedintele rus Vladimir Putin din cauza invaziei din Ucraina, prin împiedicarea Rusiei să îşi folosească marile sale rezerve de aur, relatează AFP.

„Trebuie să facem mai mult. Trebuie să facem mai mult pe plan economic”, a declarat liderul de la Londra la postul de radio LBC înainte de participarea la summitul extraordinar al Alianţei Nord-Atlantice la Bruxelles, la o lună de la începutul invaziei ruse din Ucraina.

„Putem face mai mult pentru a-l împiedica să îşi folosească rezervele de aur, în plus faţă de rezervele de valută?”, a spus el în legătură cu Putin.

O parte din rezervele de valută ale Băncii Centrale a Rusiei în străinătate au fost îngheţate de ţările occidentale, limitând capacitatea sa de acţiune, însă aceasta a acumulat mari rezerve de aur care îi permit să facă faţă sancţiunilor economice.

După un val de sancţiuni occidentale împotriva intereselor ruse, „mesajul meu de astăzi la NATO este că există o cale ca lumea să continue intensificarea presiunii asupra lui Putin”, a afirmat Johnson.

„Cu cât facem mai multă presiune acum, în special asupra unor lucruri precum aurul, cu atât cred că putem scurta mai repede războiul, masacrul din Ucraina”, a adăugat el.

Summitul extraordinar al NATO va fi urmat joi de un summit al G7 la sediul Alianţei. Şefii de stat şi de guvern din UE se vor reuni apoi pentru un summit de două zile.

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski urmează să intervină prin videoconferinţă în toate cele trei summituri, centrate pe războiul lansat de Rusia împotriva Ucrainei.

„Maşina de război rusă este deja vinovată de crimă de război”, a afirmat Johnson, precizând că Rusia va trebui judecată în faţa Curţii Internaţionale de Justiţie, iar Putin, în faţa Curţii Penale Internaţionale.

Ajuns la Bruxelles pentru summitul NATO, Johnson a declarat că preşedintele rus „a depăşit deja linia roşie şi a ajuns la barbarism”, potrivit DPA.

Rusia anunţă că armata sa a preluat ‘controlul total’ la Izium, în estul Ucrainei

Trupele ruse au preluat joi dimineaţă ‘controlul total’ al oraşului Izium din estul Ucrainei, a anunţat purtătorul de cuvânt al Ministerului Apărării de la Moscova, Igor Konaşenkov, transmite dpa, precizând că nu există o confirmare din partea ucraineană.

Izium, care înainte de război avea în jur de 48.000 de locuitori, se afla sub asediu de mai multe zile.

Potrivit Ministerului Apărării de la Moscova, mai mult de 60 instalaţii militare ucrainene au fost lovite în atacuri lansate în cursul nopţii.

În total, armata rusă a distrus 202 sisteme defensive de rachete, 257 de drone şi peste 1.500 de tancuri şi alte vehicule blindate de luptă ucrainene de la începutul ofensivei, în urmă cu o lună, a indicat Ministerul Apărării.

Informaţia nu poate fi verificată în mod independent, menţionează dpa.

Borrell: În acest moment, Rusia nu vrea să negocieze nimic. Îşi doreşte doar să ocupe teritoriu

Guvernul rus nu are niciun interes în negocierea unui armistiţiu în Ucraina pentru moment, pentru că armata sa nu şi-a atins scopurile militare, a declarat joi şeful diplomaţiei UE, Josep Borrell, potrivit Reuters.

„În acest moment, Rusia nu vrea să negocieze nimic. Îşi doreşte doar să ocupe teritoriu”, a afirmat Borrell într-un interviu pentru postul spaniol de televiziune TVE.

„Vrea să încercuiască litoralul de la graniţa cu Republica Moldova şi să izoleze Ucraina de mare. Vrea să negocieze cu adevărat doar atunci când îşi asigură o poziţie de forţă”, a adăugat el.

Preşedintele rus Vladimir Putin şi-a trimis trupele în Ucraina în ceea ce el numeşte „o operaţiune militară specială” de dezarmare şi „denazificare” a Ucrainei.

Kievul şi Occidentul îl acuză în schimb pe Putin că a lansat un război de agresiune.

Uniunea Europeană şi aliaţii săi vor continua să livreze ajutor militar armatei ucrainene, a spus Borrell.

„Este important, deoarece totul se va decide în următoarele 15 zile. Ce va face istorie va fi capacitatea ucrainenilor de a rezista”, a adăugat el.

Kievul susţine că a distrus o navă rusă de transport de trupe în Marea Azov

Marina ucraineană a transmis joi că a distrus o navă de transport de trupe ruse ancorată în portul Berdiansk, oraş apropiat de Mariupol la Marea Azov, relatează AFP.

„Nava de transport de trupe Orsk a fost distrusă în portul ocupat din Berdiansk. Glorie Ucrainei!”, a scris marina într-un mesaj pe contul său de Facebook, însoţit de trei fotografii – una care arată de la apropiere nava distrusă şi două care arată, de la distanţă, fum în port şi o navă în flăcări, fără să se poată distinge clar nava.

Conform agenţiei ruse de presă TASS, care citează postul de televiziune Zvezda al Ministerul rus al Apărării, această navă de transport de trupe şi de materiale aparţine Flotei la Marea Neagră şi era prima navă rusă de război ajunsă la Berdiansk, la 21 martie.

„Sosirea acestei mari nave de debarcare în portul Berdiansk este un eveniment important, care deschide posibilităţi pentru Marea Neagră în termeni de logistică, prin folosirea pe deplin a infrastructurii de la Berdiansk”, relata Zvezda, citând un ofiţer al flotei ruse.

Nava, care poate transporta o încărcătură de până la 1.500 de tone, „este pe cale să descarce sub privirile noastre vehicule blindate care întăresc desfăşurarea noastră”, adăuga aceeaşi sursă.

Informaţia nu poate fi verificată deocamdată. Armata rusă nu oferă decât foarte rar informaţii despre pierderile sale.

Portul Berdiansk este situat la circa 80 de km vest de portul strategic Mariupol, pe care forţele ruse încearcă să îl ocupe de la începutul invaziei în Ucraina la 24 februarie. Mariupol este asediat de la sfârşitul lunii februarie şi bombardat fără încetare.

Deşi mii de maşini pline cu civili au putut părăsi oraşul săptămâna trecută, aproximativ 100.000 de persoane sunt în continuare blocate acolo, fără resurse, conform Kievului, iar peste 2.500 de persoane au murit deja.

Această regiune din sud-estul Ucrainei esta una dintre cele unde forţele ruse au avansat cel mai mult de la începutul conflictului, chiar dacă acestea nu pot revendica un control total decât asupra unui singur oraş important, Herson.

În acelaşi timp, cel puţin patru persoane au murit, între care doi copii, şi alte şase au fost rănite în atacuri ruseşti asupra localităţii Rubijne, în apropiere de Lugansk, în estul Ucrainei, a anunţat joi guvernatorul regiunii, Serghei Gaidai.

Guvernatorul a adăugat că bilanţul riscă să se dovedească mult mai mare. „Aviaţia rusă a început să lanseze bombe cu fosfor asupra (oraşului) Rubijne”, a acuzat el.

Şi alţi oficiali din această regiune au acuzat forţele ruse că folosesc astfel de bombe în ultimele zile, acuzaţii care nu au putut fi verificate deocamdată.

„Ruşii agonizează, nu reuşesc să avanseze, aşa că încep să folosească arme grele”, a spus Gaidai.

Atacuri ruseşti au lovit de asemenea Lisiciansk şi Novodrujesk, două oraşe situate la circa 80 de km nord-vest de Lugansk, a mai precizat el, fără a oferi detalii.

Rusia prelungeşte închiderea aeroporturilor în apropierea Ucrainei; Armata ucraineană acuză o intensificare a atacurilor aeriene ruse

Rusia prelungeşte restricţiile asupra traficului său aerian civil în apropiere de graniţa cu Ucraina, relatează DPA.

La 24 februarie, a fost luată măsura de a închide 11 aeroporturi din zonă, decizia fiind acum prelungită până la 1 aprilie, a anunţat joi agenţia federală rusă de trafic aerian Rosaviaţia, conform agenţiei de presă Interfax.

Aeroportul din Soci este singurul rămas deschis pe coasta Mării Negre. Aeroporturile din Simferopol, în Crimeea, şi aeroportul internaţional din Rostov-pe-Don se numără printre cele închise.

Site-urile de monitorizare a traficului aerian arată că zborurile au evitat spaţiul aerian din sud-vestul Rusiei de la începutul invaziei în Ucraina la 24 februarie.

În acelaşi timp, conform Statului Major al Ucrainei, Rusia îşi intensifică atacurile aeriene în Ucraina, în ultimele 24 de ore fiind înregistrate peste 250 de zboruri.

Asta înseamnă cu peste 60 de zboruri mai multe decât în urmă cu o zi, conform părţii ucrainene. Principalele ţinte rămân zone din interiorul şi din jurul Kievului, Cernigău şi Harkov.

Armata ucraineană a precizat că 11 „ţinte aeriene inamice” au fost lovite miercuri, mai exact şapte avioane, un elicopter, o dronă şi două rachete de croazieră.

De asemenea, armata ucraineană a mai transmis că trupele ruse din zone ocupate precum Herson folosesc tactici „teroriste” împotriva localnicilor care protestează împotriva ocupaţiei şi desfăşoară unităţi ale gărzii naţionale ruse pentru a împiedica protestele.

Informaţiile nu au putut fi verificate independent, precizează DPA.

Stoltenberg: Un atac chimic al Rusiei în Ucraina „ar schimba enorm natura” conflictului

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a avertizat joi că un atac chimic al Rusiei în Ucraina „ar schimba enorm natura” conflictului şi ar putea afecta ţări aliate vecine, relatează EFE, care remarcă faptul că şeful Alianţei Nord-Atlantice nu a dorit să speculeze dacă o astfel de situaţie ar motiva o reacţie de apărare a alianţei.

„Nu voi specula dincolo de faptul că NATO este mereu dispusă să apere, să protejeze şi să reacţioneze la orice fel de tip de atac împotriva unei ţări aliate”, a declarat Stoltenberg pentru presă, la sosirea sa la summitul extraordinar NATO la care liderii alianţei vor discuta criza din Ucraina.

Marea Britanie va furniza Ucrainei 6.000 de rachete

Marea Britanie va furniza Ucrainei aproximativ 6.000 de rachete defensive şi aproape 30 de milioane de lire sterline pentru a sprijini acoperirea BBC în regiune şi pentru plata soldaţilor şi piloţilor ucraineni, informează Reuters.

Premierul britanic Boris Johnson va anunţa noul pachet de sprijin joi, la reuniunile liderilor NATO şi G7, semnalând totodată dorinţa de a consolida în continuare capabilităţile de apărare ale Ucrainei, a informat miercuri biroul său.

„Regatul Unit va colabora cu aliaţii noştri pentru a intensifica sprijinul militar şi economic acordat Ucrainei, întărindu-i apărarea pe măsură ce schimbă cursul acestei lupte”, a spus Boris Johnson.

„La o lună de la această criză, comunitatea internaţională se confruntă cu o alegere. Putem menţine aprinsă flacăra libertăţii în Ucraina sau riscăm să fie stinsă în Europa şi în lume”.

Ca parte a pachetului, Marea Britanie va oferi 6.000 de rachete şi 25 de milioane de lire sterline sprijin financiar pentru armata ucraineană. De asemenea, va oferi 4,1 milioane de lire sterline pentru BBC World Service pentru a sprijini serviciile sale în limba ucraineană şi rusă şi pentru a combate dezinformarea.

Marea Britanie a declarat că, prin acest nou angajament, totalul rachetelor furnizate se ridică la 10.000, iar fondurile suplimentare se adaugă celor peste 400 de milioane de lire sterline angajate în asistenţă în scopuri umanitare şi economice.

Se aşteaptă ca la summitul NATO de joi de la Bruxelles să se deblocheze un ajutor suplimentar pentru Kiev, inclusiv echipamente care să ajute Ucraina să îşi protejeze populaţia împotriva ameninţărilor chimice, biologice, radiologice şi nucleare.

Pentagon: Armata rusă adoptă poziţii defensive în Ucraina. Retragere la peste 30 km est de Kiev

Armata rusă s-a retras la peste 30 km est de Kiev în ultimele 24 de ore şi a început să stabilească poziţii defensive pe mai multe fronturi din Ucraina, a declarat miercuri un înalt oficial al Pentagonului, transmite AFP.

„Ucrainenii au reuşit să-i respingă pe ruşi la 55 km la est şi nord-est de Kiev”, a declarat presei sub protecţia anonimatului înaltul oficial american, în timp ce Pentagonul estima marţi că forţele ruse se aflau la 15 până la 20 km de centrul capitalei ucrainene, scrie Agerpres.

„Începem să constatăm că se retrag şi că stabilesc poziţii defensive”, a adăugat el.”Nu înseamnă că nu avansează, ci că nu încearcă să avanseze. Ocupă poziţii defensive”.

De asemenea, forţele ruse rămân blocate la zece km de centrul oraşului Cernihov, la nord-est de Kiev, potrivit estimărilor Pentagonului. În această zonă, „cedează teren, se mişcă în direcţia opusă, dar nu cu mult”, a menţionat el.

În Harkov, unde luptele rămân intense, forţele ruse se află încă la 15 până la 20 de km de centrul oraşului şi se confruntă cu o rezistenţă „foarte fermă” din partea ucrainenilor.

Potrivit oficialului Departamentului american al apărării, armata rusă pare să acorde prioritate acum regiunilor separatiste pro-ruse Lugansk şi Doneţk.”Pun mult mai multă energie în regiunea Lugansk/Doneţk şi mai ales în jurul Lugansk-ului”.

„Credem că încearcă să imobilizeze forţele ucrainene” care au fost desfăşurate din 2014 de-a lungul liniei frontului cu zonele separatiste „pentru ca acestea să nu poată fi folosite în altă parte”, a spus el.

În sud, Pentagonul notează că marina rusă foloseşte pentru realimentare portul Berdiansk de la Marea Azov. Berdiansk este unul din puţinele oraşe unde forţele ruse au reuşit să preia controlul, în a 28-a zi a ofensivei lor.

Pentagonul nu vede nicio schimbare a situaţiei din jurul oraşului Odesa. Dacă la începutul acestei săptămâni s-au tras mai multe rachete în direcţia oraşului de pe nave ruseşti, acest lucru nu s-a mai produs marţi sau miercuri, a spus oficialul american.

Zelenski cere ca întreaga lume să protesteze joi, când se împlineşte o lună de când Rusia a invadat Ucraina – VIDEO

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, care s-a adresat lumii în fiecare noapte de la începutul războiului, a făcut un apel către întreaga planetă să protesteze joi, când se împlineşte o lună de la startul invaziei, relatează bbc.com.

“Războiul Rusiei nu este doar războiul împotriva Ucrainei. Are un înţeles mult mai larg”, a spus Zelenski, care s-a adresat pentru prima dată lumii în engleză, scrie News.ro.

“Rusia a început războiul împotriva libertăţii. Acesta este doar începutul pentru Rusia”

“Rusia încearcă să înfrângă libertatea tuturor oamenilor din Europa. Tuturor oamenilor din lume. A încercat arate că doar forţa brută şi crudă contează. Lumea trebuie să oprească Rusia. Lumea trebuie să oprească războiul”, a afirmat el.

“Deja o lună. Atât de mult. Mi se frânge inima, sunt frânte inimile tuturor ucrainenilor şi ale tuturor oamenilor liberi de pe planetă”, a mai spus Zelenski.

El a lansat apoi apelul către planetă: “Ieşiţi în pieţe, pe străzi. Faceţi-vă văzuţi şi auziţi. Spuneţi că oamenii contează, libertatea contează, oamenii contează, pacea contează. Ucraina contează”.

Statele Unite au stabilit că armata rusă a comis crime de război în Ucraina

Guvernul SUA „a stabilit că membrii forţelor ruse au comis crime de război în Ucraina”, a declarat miercuri secretarul de stat american Antony Blinken, transmite AFP.

Statele Unite se bazează pe „o analiză atentă a informaţiilor disponibile din surse publice şi ale serviciilor de informaţii”, a spus Blinken într-o declaraţie, adăugând că revine instanţelor rolul de a stabili răspunderea juridică, scrie Agerpres.

„Am văzut multe informaţii credibile despre atacuri fără discernământ şi atacuri ce vizează în mod deliberat civili, precum şi alte atrocităţi”, a adăugat şeful diplomaţiei americane invocând distrugerea „clădirilor rezidenţiale, a şcolilor, spitalelor, facilităţilor esenţiale, vehiculelor civile, centrelor comerciale şi ambulanţelor”, atacuri care s-au soldat cu „mii de morţi şi răniţi”.

Multe dintre aceste locuri au fost „identificate în mod clar ca fiind folosite de civili”, a explicat el, referindu-se la bombardarea unei maternităţi şi a unui teatru în care se adăposteau femei şi copii, şi în faţa cărora cuvântul „copii” era scris cu litere mari, în oraşul strategic Mariupol, asediat de armata rusă.

Până pe 22 martie, peste 2.400 de civili au fost ucişi în Mariupol, a spus el, citând oficiali din acest oraş-port.

Aproximativ 200.000 de persoane continuă să trăiască în acest oraş încercuit care a fost bombardat zilnic de la lansarea ofensivei ruse pe 24 februarie.

Acest asediu este o formă de „genocid”, a afirmat, la rândul său, marţi, pentru AFP, procurorul general al Ucrainei, Irina Venediktova.

Armata rusă „a folosit aceeaşi tactică în Groznâi (Cecenia) şi în Alep (Siria), unde şi-a intensificat bombardarea oraşelor pentru a zdrobi voinţa populaţiei”, a mai declarat Antony Blinken.

Preşedintele american Joe Biden l-a numit deja pe omologul său rus Vladimir Putin „criminal de război”, iar Uniunea Europeană a vorbit despre „o crimă de război majoră” în Mariupol.

Marea Britanie va furniza Ucrainei 6.000 de rachete

OMS confirmă 64 de atacuri asupra infrastructurilor medicale din Ucraina

Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) a confirmat joi că instituţiile medicale ucrainene au fost atacate de 64 de ori de la debutul invaziei ruse în urmă cu un o lună, informează dpa.

Aceste atacuri, două până la trei în fiecare zi, au provocat 15 morţi şi 37 de răniţi, potrivit unui comunicat al OMS, în care aceste atacuri sunt condamnate „în cei mai fermi termeni posibil”, scrie Agerpres.

„Atacurile asupra instituţiilor medicale sunt o încălcare a dreptului internaţional umanitar, dar o tactică de război tulburător de comună – distrug infrastructura critică, dar şi mai rău, distrug speranţa”, a spus Jarno Habicht, reprezentantul OMS în Ucraina.

După o lună de război în Ucraina, biroul OMS pentru Europa cu sediul la Copenhaga a declarat că accesul la serviciile de sănătate a fost sever restricţionat şi că nevoia de tratament pentru traume şi boli cronice este mare.

Infrastructura sanitară distrusă şi întreruperea lanţurilor de aprovizionare medicale reprezintă o ameninţare serioasă pentru milioane de oameni, potrivit comunicatului. Se estimează că aproximativ fiecare a doua farmacie din Ucraina este închisă.

Potrivit OMS, aproape şapte milioane de persoane au fost strămutate în Ucraina. Numărul celor care au fugit în ţările vecine se apropie rapid de pragul de patru milioane. Mulţi lucrători din domeniul sănătăţii se numără printre persoanele strămutate sau nu pot lucra.

Articole recomandate