Armata ucraineană preia din nou controlul asupra unei autostrăzi strategice în estul ţării. Kievul acuză forțele ruse că au lovit la Mariupol o clădire aparținând Crucii Roșii – LIVE TEXT Război Ucraina – ziua 35

ZIUA 35 – Război în Ucraina

Justiția ucraineană a inculpat primul cetățean pentru colaborarea cu forțele ruse

Parchetul ucrainean a anunţat miercuri prima inculpare a unui cetăţean pentru colaborare cu forţele ruse, în baza unei noi legi ce prevede pedepse de până la 12 ani de închisoare, relatează AFP, citată de Agerpres.

Potrivit parchetului, inculpatul este un locuitor din Kramatorsk (estul Ucrainei), acuzat că, printr-o postare pe reţeaua TikTok la 25 martie, a „negat agresiunea armată a Rusiei împotriva Ucrainei şi a chemat public la susţinerea deciziilor şi acţiunilor ilegale” ale Moscovei.

„Este vorba despre primul act de inculpare transmis tribunalului pentru fapte de colaborare”, un capăt de acuzare introdus printr-o lege promulgată la 15 martie, a precizat parchetul pe mesageria Telegram.

Legea prevede pedepse între 10 şi 12 ani de închisoare pentru orice ‘cooperare’ cu ‘inamicul’, administraţia şi forţele sale armate sau paramilitare.

În plus faţă de condamnarea la închisoare, celor găsiţi vinovaţi li se va interzice să ocupe funcţii în administraţie, inclusiv în cea locală, pentru o perioadă de până la 15 ani, şi le vor putea fi confiscate bunurile.

Legea a fost prima de acest fel votată de Parlament după declanşarea invaziei ruse la 24 februarie.

Conform parchetului ucrainean, 151 de proceduri penale pentru această acuzaţie au fost înregistrate în două săptămâni.

Autorităţile ucrainene au adoptat, de asemenea, o lege ce prevede pedepse cu închisoare pentru publicarea ilegală de imagini şi înregistrări video cu mişcări de trupe ucrainene, o iniţiativă care îi îngrijorează pe jurnalişti.

ONU acuză Rusia că a folosit în Ucraina de cel puțin 24 de ori bombe cu dispersie

Forţele armate ruse au utilizat au utilizat bombe cu dispersie de cel puţin 24 de ori, interzise de legislaţia internaţională, împotriva unor zona populate în Ucraina în cele cinci săptămâni care s-au scurs de la începutul războiului, a denunţat miercuri Înaltul comisar ONU pentru drepturile omului, Michelle Bachelet, potrivit EFE, relatează Agerpres.

De asemenea, au fost comise atacuri fără discernământ împotriva spitalelor, şcolilor şi altor infrastructuri, ceea ce este ‘interzis prin dreptul naţional umanitar şi ar putea constitui crime de război”, a afirmat Bachelet într-un discurs susţinut în faţa Consiliului pentru drepturile omului al Naţiunilor Unite.

Convenţia privind muniţiile cu dispersie, în vigoare din 2010, interzice utilizarea, dezvoltarea, fabricarea şi achiziţionarea acestui tip de armă din cauza impactului său nediscriminatoriu asupra civililor, deşi ţări precum Rusia, SUA sau China nu au ratificat-o încă.

Oficiul Înaltului Comisar ONU pentru Drepturile Omului, a afirmat Bachelet, pe care ea îl conduce, investighează de asemenea plângeri privind utilizarea unor astfel de arme şi de către armata Ucrainei, ţară care nici ea nu a aderat la convenţia respectivă.

„Utilizarea în continuare a unor arme explozive cu impact extins în zonele populate ale Ucrainei provoacă o imensă îngrijorare”, a subliniat fostul preşedinte chilian, care a subliniat că biroul său a confirmat moartea a cel puţin 1.189 de civili în conflict (inclusiv 108 copii).

„Cifra reală este cu siguranţă mult mai mare, întrucât în locuri de confruntare intensă, precum Mariupol şi Volnovaha, este foarte greu să avem o imagine completă a situaţiei”, a indicat înaltul comisar ONU.

„Populaţia ucraineană pe ansamblu trăieşte un coşmar în care milioane de oameni au fost forţaţi să-şi părăsească locuinţele, să se ascundă în subsoluri şi adăposturi antiaeriene, în timp ce oraşele lor sunt atacate şi distruse”, a rezumat Bachelet.

Biroul său a efectuat verificări cu privire la 77 de atacuri asupra unor instituţii medicale, între care 50 de spitale, şi a constatat o creştere semnificativă a ratei mortalităţii în rândul civililor în oraşele aflate sub asediu, „probabil din cauza întreruperii serviciilor medicale, cuplată cu privaţiunile şi stresul războiului”.

Bachelet a adăugat că biroul său investighează acuzaţii de strămutare forţată a civililor din oraşul asediat Mariupol în Rusia sau în teritorii controlate de forţele proruse.

Rușii s-au retras parțial din zona Kievului, dar se pregătesc de operațiuni extinse în estul Ucrainei

Trupele ruse au efectuat o retragere parţială din împrejurimile Kievului, dar se regrupează în vederea reluării operaţiunilor ofensive axate pe încercuirea forţelor ucrainene din estul ţării, a declarat miercuri purtătorul de cuvânt al Ministerului ucrainean al Apărării, colonelul Oleksandr Motuzianik, potrivit agenţiilor Reuters şi EFE, Rusia confirmând la rândul ei că forţele sale se regrupează pentru a ”elibera” Donbasul.

În urma negocierilor ”substanţiale” desfăşurate marţi la Istanbul, conform declaraţiei negociatorului-şef rus Vladimir Medinski, Rusia a promis că-şi va diminua semnificativ activităţile militare în direcţia Kievului şi în zona oraşului Cernigov, situat la nord-est de capitală.

Comandamentul armatei ucrainene a observat unele mişcări de retragere a unităţilor ruse dinspre Kiev şi Cernigov, ”dar nu putem vorbi despre o retragere pe scară extinsă”, a declarat colonelul Oleksandr Motuzianik. De asemenea, nu au încetat bombardamentele ruse asupra celor două oraşe.

Deşi ”este prea devreme pentru a şti ce intenţii are Rusia”, aceasta îşi deplasează trupe dinspre centru către provinciile Doneţk şi Lugansk din estul Ucrainei, ”concentrându-şi eforturile principale pe încercuirea forţelor ucrainene în estul Ucrainei”, zonă în care ”intenţiile ofensive ale inamicului nu au încetat”, descrie situaţia oficialul ucrainean.

Şi ministrul rus al apărării, Serghei Şoigu, a spus marţi că acum trupele sale se vor axa pe cucerirea întregii regiuni Donbas unde se află cele două republici separatiste pro-ruse. Poziţia sa a fost confirmată miercuri de o declaraţie transmisă de ministerul său, în care este menţionat că trupele ruse se regrupează lângă Kiev şi Cernigov pentru a se concentra pe alte zone esenţiale şi a ”elibera” complet Donbasul.

Pentru a cuceri un oraş precum capitala Kiev, mai spune colonelul ucrainean, ar fi nevoie de sute de mii de soldaţi, efective pe care Rusia nu le poate mobiliza doar pentru atât. ”Inamicul” a eşuat şi în încercarea de a domina regiunea strategică Odesa, unde a lansat doar mici atacuri dinspre Marea Neagră pentru a testa răspunsul trupelor ucrainene, susţine purtătorul de cuvânt al Ministerului ucrainean al Apărării.

Potrivit acestuia, Rusia ”continuă să folosească arme de înaltă precizie pentru a distruge infrastructuri critice în toată Ucraina”, iar ”bombardiere ruse SU-34 au lansat rachete în regiunile Jitomir, Kiev, Cernigov, Harkov şi Doneţk”.

Trupele ruse încearcă în continuare să cucerească oraşele Popasna şi Rubijne, din provincia Lugansk, precum şi oraşul-port Mariupol.

Potrivit unor jurnalişti ai AFP aflaţi la faţa locului, armata ucraineană a recuperat miercuri controlul asupra unei autostrăzi strategice din estul Ucrainei care leagă Harkov, al doilea cel mai mare oraş al Ucrainei, de localitatea Ciuguiv, un oraş cu circa 30.000 de locuitori situat la 50 de kilometri către sud-est.

Cel puțin 200 de morți în Irpin, o localitate din apropierea Kievului, de la începutul războiului

Cel puţin 200 de locuitori din Irpin, un orăşel de la periferia nord-vestică a Kievului, scena unor confruntări înverşunate, au fost ucişi de la începutul invaziei ruse în 24 februarie, a anunţat primarul localităţii, Oleksandr Markuşin, citat de AFP, relatează Agerpres.

„În momentul de vârf al ostilităţilor, când bombardamentele durau întreaga zi, oamenii erau pur şi simplu îngropaţi în grădini sau chiar în parcuri. Cred că au murit, din păcate, în jur de 200 sau 300 de oameni”, a spus primarul în cursul unei conferinţe de presă.

Forţele ucrainene au anunţat luni că au preluat controlul asupra acestei localităţi, care se afla în mâinile trupelor ruse de la sfârşitul lunii februarie.

Serviciul de Securitate al Ucrainei a făcut publice mai multe înregistrări audio în care sunt prezentate abuzurile soldaților ruși

Noi interceptări de convorbiri telefonice ale unor militari ruşi, făcute publice miercuri de către Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU), relevă că unii soldaţi ruşi – trimişi în Ucraina pentru „demilitarizare” şi „denazificare”, aşa cum susţine Kremlinul – se fac responsabili de abuzuri – de la crime, la jafuri şi violuri, relatează agenţiile de presă ucrainene Unian, Ukrinform şi Dialog, relatează Agerpres.

„Ocupanţii au devenit într-atât de insolenţi, încât jefuirea caselor ucrainenilor este pentru ei ca mersul la supermarket”, notează cu indignare jurnaliştii de la Unian, într-un comentariu pe marginea conţinutului unei discuţii telefonice dintre un militar rus şi soţia sa.

Rusul se laudă soţiei că ‘i-a făcut rost de ceva cosmetice, tricouri şi adidaşi New Balance’, aşa ca o ‘amintire din Ucraina’.

„Păi, care rus nu fură!”, îi răspunde nevasta sa parcă pentru a-i risipi orice îndoieli de ordin moral.

Bărbatul îi spune că a dat peste casa unei familii care se pare că se ocupă de sport pentru că a găsit tot felul de suplimente alimentare scumpe, tricouri de fotbal şi hochei.

„Lucrurile sunt de foarte bună calitate. Mi-a picat faţa când am intrat în apartament!”, mai spune el, adăugând că unii dintre camarazii săi au adunat valize întregi de bunuri cu care vor veni acasă.

„Vezi, cum trăiau ei! Şi noi cum o ducem?! De aceea şi luptă cu atâta înverşunare”, îi răspunde soţia, ceea ce relevă, potrivit jurnaliştilor ucraineni, că unii dintre ruşi cunosc de fapt adevărul despre ceea ce se întâmplă în realitate în Ucraina, nu doar ceea ce le prezintă propaganda de stat.

În finalul discuţiei, soţia îi spune că ar fi bine dacă „ar face rost de un laptop şi de un costum sport”.

Într-o altă discuţie telefonică, postată de SBU pe canalul Telegram, un alt militar rus îşi distrează soţia la telefon povestindu-i cum „trei tanchişti (ruşi) au violat o fată de 16 ani”, relevă Ukrinform. După cum rezultă din conversaţie, soţia pare „chiar amuzată de aşa păţanie”.

SBU a dat publicităţii marţi interceptările unor discuţii telefonice în care comandanţi ruşi dădeau ordine directe privind distrugerea unor localităţi ucrainene, unde nu se aflau niciun fel de obiective militare.

La începutul lunii martie, ministrul ucrainean de externe Dmitro Kuleba denunţase, fără să aducă probe, că soldaţii ruşi comit violuri în Ucraina, pe lângă alte abuzuri.

La începutul invaziei în Ucraina, soldaţii ruşi le luau cu forţa ucrainenilor telefoanele mobile, după ce operatorii de telefonie mobilă din Ucraina dezactivaseră capacitatea forţelor ruse de a-şi folosi canalele de comunicare în roaming.

Aeroportul din Herson a fost bombardat de 12 ori, susține șeful acestuia

Directorul Aeroportului Herson din Ucraina, Vitaliy Kucheruk, a declarat miercuri, într-o conferinţă de presă susţinută la Cluj, că aeroportul pe care îl conduce a fost bombardat de 12 ori de la începerea conflictului din Ucraina şi că a fost greu să ajungă la Cluj.

„Este război adevărat în Ucraina, suntem în stare militară de urgenţă. A fost foarte greu să ajung aici. Încercaţi să vă imaginaţi cum este să fiţi trezit în toiul nopţii de forţele speciale militare ruse, cu tancuri. Întreaga mea viaţă s-a oprit atunci. Rachetele se aud tot timpul. Aeroportul a fost bombardat de 12 ori, nu e greu să vă imaginaţi ce a mai rămas din el. Şi oraşul Kherson este ocupat de ruşi. Casele sunt distruse, infrastructura e distrusă şi lipseşte ajutorul umanitar. Situaţia este foarte dificilă”, a spus Vitaliy Kucheruk.

El a afirmat că ar fi nevoie de închiderea spaţiului aerian ucrainean, pentru a opri uciderea populaţiei civile de către armata rusă şi de susţinerea armatei ucraineane cu echipament militar şi cu avioane militare de către ţările din Estul Europei.

„Ne exprimăm solidaritatea cu Ucraina şi cu ucrainienii, zilnic am sprijinit refugiaţii care au zburat de la Cluj”, a declarat, la rândul său, directorul Aeroportului Internaţional „Avram Iancu” din Cluj-Napoca, David Ciceo.

Vitaliy Kucheruk va participa, joi, la Aeroportul Internaţional „Avram Iancu”, la Conferinţa internaţională „Aviation-Event 2022 CLJ”, unul dintre cele mai importante evenimente ale aviaţiei europene, desfăşurat în premieră în România şi în Europa de Est.

Printre alţii, la eveniment este anunţată şi participarea ministrului Apărării Naţionale, Vasile Dîncu.

În cadrul conferinţei vor fi analizate problemele actuale ale aviaţiei din Europa de Est şi modul în care este afectată industria de profil în actualul context geopolitic.

Kievul acuză forțele ruse că au lovit la Mariupol o clădire aparținând Crucii Roșii

O clădire a Comitetului Internaţional al Crucii Roşii (CICR) a fost ţinta bombardamentelor ruseşti la Mariupol, port strategic asediat din sud-estul Ucrainei, a declarat miercuri un oficial ucrainean, citat de France Presse, relatează Agerpres.

„Ocupanţii au bombardat în mod deliberat o clădire a CICR din Mariupol”, a scris pe Telegram Liudmila Denisova, însărcinată cu drepturile omului în Parlamentul ucrainean.

„Avioanele şi artileria inamice au bombardat clădirea, marcată cu o cruce roşie pe un fundal alb, ceea ce echivalează cu prezenţa răniţilor, civili sau (angajaţi) umanitari”, a spus ea, adăugând o imagine a unei clădiri marcate cu o cruce roşie pe acoperiş.

„Deocamdată nu avem informaţii referitoare la victime”, a indicat ea, fără a preciza câte persoane s-ar fi putut afla în clădire în momentul bombardamentului.

Aceste informaţii nu pot fi verificate din surse independente, Mariupol fiind asediat de armata rusă de la sfârşitul lunii februarie şi comunicaţiile deficitare.

În acest port strategic de la Marea Azov, aproximativ 160.000 de civili rămân blocaţi sub bombe, ascunşi în adăposturi fără electricitate şi lipsiţi de hrană şi apă, potrivit mărturiilor culese de AFP de la persoane care au putut să fugă din oraş.

Condiţiile pentru lansarea în zilele următoare a unei operaţiuni umanitare de salvare a locuitorilor din Mariupol „nu sunt îndeplinite în acest stadiu”, a indicat marţi seară preşedinţia franceză, după o nouă convorbire telefonică între preşedinţii francez Emmanuel Macron şi rus Vladimir Putin.

Într-o iniţiativă comună cu Turcia şi Grecia, Macron a cerut să se organizeze rapid evacuarea locuitorilor oraşului. Însă Vladimir Putin a estimat că o astfel de operaţiune impune ca „luptătorii naţionalişti ucraineni să înceteze orice rezistenţă şi să depună armele”, potrivit unui comunicat de presă al Kremlinului marţi seară.

Negocierile Ucraina-Rusia de la Istanbul nu au dus la „nimic promiţător” şi la „niciun progres” (Kremlin)

Negocierile dintre delegaţiile rusă şi ucraineană de marţi de la Istanbul nu au dus la „nimic foarte promiţător” şi la „niciun progres”, a declarat miercuri Kremlinul, informează AFP şi Reuters.

„Deocamdată, nu putem constata ceva care să fie foarte promiţător sau vreun progres. Este încă mult de lucru”, a declarat pentru presă purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, scrie Agerpres.

Cu toate acestea, el a calificat drept pozitiv faptul că partea ucraineană „a început în sfârşit să-şi formuleze în mod concret propunerile şi le-a pus pe foaie”.

„Evităm cu grijă să facem declaraţii publice” despre subiecte care fac obiectul negocierilor, pentru că „noi credem că negocierile trebuie să se desfăşoare” mai discret, a adăugat Peskov.

Aceste declaraţii le anulează pe cele mult mai pozitive ale unor responsabili ruşi care au luat parte la discuţiile ce au avut loc marţi la Istanbul.

La finalul acestor negocieri, şeful delegaţiei ruse şi reprezentantul Kremlinului, Vladimir Medinski, a anunţat că au avut loc „discuţii substanţiale” şi a declarat că propunerile „clare” ale Ucrainei în vederea unui acord vor fi „analizate foarte curând şi prezentate preşedintelui” Vladimir Putin.

Ministrul-adjunct al apărării al Federaţiei Ruse a afirmat la rândul său că Moscova îşi „va reduce radical activitatea militară în direcţia Kievului şi Cernigăului”, în nordul Ucrainei.

Aceste afirmaţii au fost primite cu scepticism în capitalele occidentale, care acuză Moscova că nu caută cu adevărat o soluţie negociată în spatele unei deschideri de faţadă.

Pe teren, guvernatorul regiunii ucrainene Cernigău a afirmat miercuri că bombardamente au avut loc „toată noaptea”, în pofida promisiunilor ruse.

FSB anunţă că a arestat 60 de susţinători ai „neonaziştilor” ucraineni

Serviciul Federal de Securitate al Rusiei (FSB, succesorul KGB din fosta Uniune Sovietică) a comunicat miercuri că a arestat 60 de susţinători ai unui grup „neonazist” ucrainean şi a confiscat arme din 23 de regiuni ale Federaţiei Ruse, transmite Reuters.

FSB identificase deja grupul respectiv prin denumirea MKU. Televiziunea de stat rusă a explicat în decembrie anul trecut că acronimul provine de la denumirea „Maniaci, Cultul Crimei”, scrie Agerpres.

FSB susţine că MKU a fost creat de un ucrainean, cu sprijinul serviciilor ucrainene de informaţii.

Moscova a anunţat la începutul invaziei în Ucraina, în urmă cu peste o lună, că unul din obiective este „denazificarea” acestei ţări şi că presupuşii „nazişti” antiruşi sunt influenţi la Kiev.

Armata ucraineană preia din nou controlul asupra unei autostrăzi strategice în estul ţării

Armata ucraineană a preluat din nou controlul asupra unei autostrăzi strategice care leagă oraşele Harkov şi Ciuguiv, în estul Ucrainei, au constatat miercuri jurnalişti ai AFP.

„Şoseaua s-a aflat sub focurile forţelor ruse, care au ucis civili acolo. Le-am respins la circa zece kilometri mai la nord”, a declarat la faţa locului, pentru agenţia franceză de presă, un comandant al Brigăzii 92 a armatei ucrainene, scrie Agerpres.

Această autostradă strategică eliberată marţi leagă Harkov, al doilea oraş din Ucraina, de Ciuguiv, un oraş de 30.000 de locuitori situat la 50 de km mai la sud-est.

Cele două oraşe sunt intens bombardate de armata rusă de peste o lună, fără a cădea totuşi în mâinile forţelor ruse.

Situaţia era calmă miercuri dimineaţă, potrivit jurnaliştilor AFP.

ONU numeşte trei experţi care să investigheze posibile crime de război comise în Ucraina

Organizaţia Naţiunilor Unite a numit miercuri trei experţi în domeniul drepturilor omului pentru a investiga posibile crime de război şi alte încălcări comise în timpul conflictului din Ucraina, informează Reuters.

Grupul independent, ce va fi condus de Erik Mose din Norvegia, are mandatul de a „investiga toate presupusele încălcări şi abuzuri ale drepturilor omului şi încălcări ale legislaţiei internaţionale în domeniul umanitar şi crimele conexe, în contextul agresiunii împotriva Ucrainei comisă de Federaţia Rusă”, se spune într-un comunicat.

Din acest grup mai fac parte, potrivit EFE, columbianul Pablo de Greiff şi bosniaca Jasminka Dzumhur.

Consiliul Drepturilor Omului al Naţiunilor Unite a convenit pe 4 martie să înfiinţeze o comisie de anchetă, pentru un an de zile, la cererea Ucrainei şi aliaţilor săi, inclusiv Uniunea Europeană, Regatul Unit şi SUA.

Directorul AIEA a vizitat o centrală nucleară din sudul Ucrainei

Directorul Agenţiei internaţionale pentru energia atomică (AIEA), Rafael Grossi, a vizitat miercuri centrala nucleară de la Konstantinovka, din sudul Ucrainei, în scopul de a pune la punct acordarea de „asistenţă tehnică”, pe fondul temerilor privind un accident, relatează AFP.

„Mă aflu la centrala Ucrainei de sud pentru a mă întâlni cu responsabili guvernamentali şi personal ucrainean”, a scris Grossi pe Twitter, alături de poze în care este văzut dând mâna cu angajaţi de la situl centralei, cărora le-a salutat „rezistenţa”, scrie Agerpres.

„Este vital să ne aflăm pe teren pentru a furniza un sprijin eficace în această perioadă extrem de dificilă”, a adăugat el.

„Am vrut să vă spun că suntem aici cu voi, că suntem gata să vă ajutăm în orice fel şi sub toate formele posibile”, a subliniat directorul AIEA, într-un mesaj video.

Agenţia nucleară a ONU speră să poată trimite rapid la faţa locului experţi şi să livreze echipamentele necesare pentru a garanta securitatea instalaţiilor.

De la începutul ofensivei militare ruse, acum mai bine de o lună, Grossi a atenţionat în repetate rânduri asupra pericolelor pe care le presupune acest război, primul care are loc într-o ţară dotată cu un vast parc nuclear cu 15 reactoare în patru centrale active, precum şi cu mai multe depozite de deşeuri nucleare.

Centrala dezafectată de la Cernobîl a fost preluată de armata rusă pe 24 februarie, în prima zi a invaziei militare asupra Ucrainei. Duminică, AIEA a anunţat că situaţia securităţii la centralele nucleare din Ucraina a rămas neschimbată, după ce săptămâna trecută apreciase că incendiile forestiere din jurul centralei de la Cernobîl nu prezentau un risc radiologic major. AIEA a încetat, din 9 martie, să mai primească date în direct de la Cernobîl şi recent şi-a exprimat îngrijorarea în legătură cu lipsa de rotaţie a personalului din 20 martie.

Reactorul 4 al centralei a explodat în 1986, provocând cel mai grav dezastru nuclear civil din istorie. Este acoperit cu un sarcofag dublu, unul construit de sovietici, acum deteriorat, şi un altul mai modern, finalizat în 2019. Celelalte trei reactoare ale centralei au fost oprite treptat, ultimul în 2000.

Numărul de refugiaţi din Ucraina a depăşit pragul de 4 milioane (UNHCR)

Numărul de refugiaţi din Ucraina care au fugit din această ţară după declanşarea invaziei ruse pe 24 februarie a depăşit miercuri pragul de 4 milioane de persoane, potrivit cifrelor Înaltului Comisariat al Naţiunilor Unite pentru Refugiaţi (UNHCR), informează AFP.

Europa nu a cunoscut asemenea fluxuri de refugiaţi de la Al Doilea Război Mondial încoace, notează France Presse.

„Numărul de refugiaţi din Ucraina a atins acum 4 milioane, la cinci săptămâni de la declanşarea atacului rus”, a anunţat într-un tweet Înaltul Comisar al Naţiunilor Unite pentru Refugiaţi, Filippo Grandi, sosit miercuri în Ucraina, scrie Agerpres.

„La Lvov, mă voi întâlni cu autorităţile, (reprezentanţi) ONU şi alţi parteneri, pentru a vedea cum să ne sporim susţinerea pentru oamenii afectaţi şi strămutaţi de acest război nebunesc”, a subliniat Grandi în acest tweet.

În total 4.019.287 de ucraineni – majoritar femei şi copii – au părăsit Ucraina pentru a fugi de războiul declanşat de Rusia, potrivit cifrei actualizate de pe site-ul dedicat al UNHCR. Numărul de refugiaţi depăşeşte deja estimarea iniţială făcută de UNHCR la începutul războiului.

Numai Polonia a primit peste 2,3 de milioane dintre aceşti refugiaţi.

Pe lângă o comunitate ucraineană deja puternică, de 1,5 milioane, instalată mai demult în Polonia, această ţară este de asemenea atractivă pentru un mare număr de refugiaţi pentru că s-a arătat generoasă în primirea lor şi mai ales pentru că este situată destul de aproape de Ucraina pentru a le permite să se întoarcă rapid în ţara lor dacă o vor permite condiţiile.

În total, peste zece milioane de persoane, mai mult de un sfert in populaţie, au fost nevoite să-şi părăsească locuinţele, fie trecând frontiera pentru a se refugia în ţările limitrofe, fie găsind refugiu în alte localităţi din Ucraina.

ONU estimează la aproape 6,5 milioane numărul de persoane strămutate în interiorul Ucrainei.

ONU numeşte trei experţi care să investigheze posibile crime de război comise în Ucraina

Organizaţia Naţiunilor Unite a numit miercuri trei experţi în domeniul drepturilor omului pentru a investiga posibile crime de război şi alte încălcări comise în timpul conflictului din Ucraina, informează Reuters.

Grupul independent, ce va fi condus de Erik Mose din Norvegia, are mandatul de a „investiga toate presupusele încălcări şi abuzuri ale drepturilor omului şi încălcări ale legislaţiei internaţionale în domeniul umanitar şi crimele conexe, în contextul agresiunii împotriva Ucrainei comisă de Federaţia Rusă”, se spune într-un comunicat.

Din acest grup mai fac parte, potrivit EFE, columbianul Pablo de Greiff şi bosniaca Jasminka Dzumhur.

Consiliul Drepturilor Omului al Naţiunilor Unite a convenit pe 4 martie să înfiinţeze o comisie de anchetă, pentru un an de zile, la cererea Ucrainei şi aliaţilor săi, inclusiv Uniunea Europeană, Regatul Unit şi SUA, scrie Agerpres.

Ucraina: Fabrica de bere din Lvov produce acum hrană pentru refugiaţi şi cocteiluri Molotov

Legea marţială în vigoare în Ucraina presupune implicit şi o prohibiţie asupra alcoolului, situaţie care a dus la paralizarea activităţii la fabrica de bere din cel mai important oraş din vestul ţării, Lvov, companie care sprijină acum eforturile de război ale statului ucrainean, transmite miercuri EFE.

Cocteiluri Molotov, hrană pentru refugiaţii care au fugit din calea violenţelor sau tricouri pentru strângerea de fonduri pentru forţele armate sunt doar câteva dintre activităţile pe care le desfăşoară în prezent fabrica de bere artizanală Pravda, situată într-o zonă populară de la periferia oraşului Lvov, unde funcţionează şi un restaurant cu mai multe bucătării şi există câteva săli pentru activităţi culturale, scrie Agerpres.

„Acum simt că datoria noastră este să ajutăm oamenii care vin la Lvov pentru că locuinţele lor au fost şterse de pe faţa pământului. Trebuie să facem tot ceea ce este posibil ca să-i ajutăm, şi ei sunt tot ucraineni. Niciodată nu ştii ce-ţi aduce ziua de mâine”, a declarat pentru agenţia de presă spaniolă Taras Maselko, coordonator de relaţii publice la Pravda (Adevărul – n.r. EFE).

În primele zile de război, lucrătorii de la fabrică au folosit sticlele pe care le aveau la dispoziţie pentru a produce cocteiluri Molotov pe care le-au distribuit apoi Forţelor de Apărare Teritorială, un corp militar format din rezervişti şi voluntari care au ca obiectiv protejarea instituţiilor publice şi a infrastructurilor strategice.

„În mai puţin de o săptămână, am produs peste 2.000 de cocteiluri Molotov, mult mai multe decât era nevoie. Deocamdată ne-am oprit”, spune Taras, arătând spre zecile de artefacte depozitate încă în clădire, pe care sunt lipite etichetele celei mai populare beri produse de Pravda, „Putin Huilo” („Tâmpitul de Putin” – n.r. EFE).

În paralel cu producţia de cocteiluri Molotov, în bucătăria fabricii Pravda se pregătesc feluri de mâncare pentru miile de refugiaţi care au ajuns la Lvov după ce au fugit din regiunile cele mai afectate de război, precum Kiev, Harkov, Mariupol, Mikoaiv sau Zaporojie. Unii refugiaţi au trecut frontiera în Polonia, la doar 80 de kilometri distanţă de Lvov, dar mai bine de 200.000 au rămas în oraş, adăpostiţi în centre şcolare, stadioane sau cămine studenţeşti.

„Nimeni nu ştie ce-i aduce ziua de mâine. Dar cred că acum este momentul să ne gândim să păstrăm economia în funcţiune pentru binele tuturor. Să plătim impozite, chirie, salarii. De asta are nevoie ţara”, apreciază Taras.

Alex, de 29 de ani, care înainte lucra la departamentul pentru francize al fabricii Pravda, face de două săptămâni sandvişuri, muncind uneori şi câte 11 ore pe zi. Cei peste 2.000 de angajaţi ai fabricii din Lvov – şi alţi 1.000 în restul ţării – preiau zi de zi noi atribuţii pentru a suplini diverse nevoi, notează EFE.

„Cred că toată lumea ar trebui să facă tot posibilul în acest moment pentru a contribui la cauza naţională. Mulţi oameni şi-au pierdut locuinţele, cine ştie, poate chiar fiinţe dragi, prieteni sau rude. Mâncarea este ultimul lucru pentru care ar trebui să-şi facă griji”, explică Alex.

Pentru Oksana, în vârstă de 49 de ani, obiectul muncii nu s-a schimbat. Ea lucrează într-una dintre bucătăriile restaurantului Pravda, unde o echipă de circa 15 persoane aflată sub comanda ei găteşte feluri de mâncare delicioase şi hrănitoare, pe bază de legume, orez şi carne.

Au început să facă acest lucru în primele săptămâni de război, cu o producţie modestă pentru solicitări punctuale, dar acum, de când organizaţia neguvernamentală World Kitchen Program s-a alăturat iniţiativei şi oferă sprijin logistic pentru distribuirea hranei, din bucătăriile de la Pravda ies peste 27.000 de porţii de mâncare caldă în fiecare zi.

„Cred că pentru ucraineni această unitate nu este deloc nouă şi nici sprijinul pe care ni-l acordăm unii altora. Nu este nimic nou în faptul că ne-am ridicat pentru a ne apăra oraşele şi ţara”, spune Oksana, mândră de munca depusă la Pravda şi, în general, de răspunsul naţional în faţa agresiunii ruse, notează EFE.

Ucraina cere Rusiei să se retragă din zona Cernobîl şi spune că există un risc de explozie a unor muniţii

Forţele armate ucrainene afirmă că există un risc de explozie a unor muniţii la centrala nucleară dezafectată de la Cernobîl şi că forţele ruse care ocupă uzina trebui să se retragă din zonă, a declarat miercuri vicepremierul Irina Vereşciuk, potrivit Reuters.

Ea a mai spus că Ucraina a cerut Rusiei la negocierile de marţi să permită crearea a 97 de coridoare umanitare spre cele mai lovite sate şi oraşe din Ucraina, scrie Agerpres.

„Cerem Consiliului de Securitate al ONU să ia imediat măsuri pentru demilitarizarea zonei de excludere de la Cernobîl şi să trimită o misiune specială a ONU acolo pentru a elimina riscul repetării unei catastrofe nucleare”, a afirmat ea.

Directorul Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică (AIEA), Rafael Grossi, se află în această săptămână în Ucraina pentru discuţii cu guvernul de la Kiev în legătură cu garantarea siguranţei şi securităţii instalaţiilor sale nucleare.

Forţele ruse au bombardat o zonă rezidenţială din Lîsîceansk, regiunea separatistă Lugansk – oficial Ucraina

Forţele ruse din estul Ucrainei au bombardat zone rezidenţiale din oraşul Lîsîceansk, din regiunea separatistă Lugansk, potrivit agenţiei de ştiri Interfax-Ucraina, citată de BBC.Guvernatorul militar regional al Luganskului, Serhiy Haidar, a scris pe canalul său de Telegram că bombardamentul a început în jurul orei 6.30, ora locală, scrie News.ro.

”Clădiri înalte au fost distruse în mod semnificativ” şi ”sunt raportate victime”, potrivit lui Haidar.

”Informaţiile cu privire la numărul de morţi şi răniţi sunt în curs de stabilire. E plin de dărâmături”.

Londra spune că unităţi militare ruseşti din Ucraina au fost nevoite să se întoarcă în Rusia şi Belarus pentru reorganizare şi realimentare

Serviciile militare de informaţii britanice au transmis miercuri că unităţile militare ruseşti care au suferit pierderi grele în Ucraina au fost nevoite să se întoarcă în Rusia sau în Belarus în încercarea de a se reorganiza şi realimenta, relatează Reuters citat de Agerpres.

„O astfel de mişcare pune o presiune şi mai mare pe logistica şi aşa suprasolicitată a Rusiei şi demonstrează dificultăţile pe care le are Rusia în reorganizarea unităţilor sale în zonele avansate din Ucraina”, a precizat Ministerul britanic al Apărării.

Rusia va încerca să compenseze reducerea manevrelor sale terestre prin atacuri masive de artilerie şi rachete, a adăugat ministerul.

În acelaşi timp, vicepremierul Dominic Raab a declarat miercuri că Marea Britanie va privi cu mare scepticism orice noi promisiuni venite de la Rusia în privinţa Ucrainei şi va răspunde Moscovei pe baza acţiunilor sale.

„Aş fi foarte atent” la ce promite „maşinăria de război a lui Putin”, a declarat el pentru Times Radio, adăugând că trebuie să se creeze în continuare spaţiu pentru diplomaţie.

„În cele din urmă, ei trebuie testaţi prin acţiunile lor şi trebuie să se retragă din Ucraina, nu doar să se repoziţioneze”, a mai spus el.

„Oricum, privim cu mare scepticism orice vine de la Moscova”, a declarat Raab.

Preşedintele ucrainean va avea joi o intervenţie video în parlamentul Australiei

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski se va adresa joi seară prin videoconferinţă membrilor parlamentului Australiei, a anunţat această instituţie, potrivit Reuters.

Ministrul australian al muncii Stuart Robert a declarat miercuri dimineaţă că Zelenski va avea o intervenţie video joi la ora locală 17:30 (06:30 GMT), scrie Agerpres.

Australia a furnizat echipament defensiv şi ajutoare umanitare Ucrainei.

De asemenea, guvernul de la Canberra a adoptat o interdicţie asupra exporturilor de bauxită şi de oxid de aluminiu către Rusia.

Australia a impus în total 476 de sancţiuni împotriva a 443 de indivizi, printre care oameni de afaceri apropiaţi ai preşedintelui Vladimir Putin, şi a 33 de entităţi, mai ales din sectorul bancar rusesc.

De la declanşarea agresiunii militare ruse în Ucraina pe 24 februarie, şeful statului ucrainean a avut intervenţii prin videoconferinţă în Parlamentul European şi în 11 foruri legislative naţionale occidentale.

SUA: Forţele ruse de lângă Kiev s-au repoziţionat, nu s-au retras

Forţele ruse din jurul Kievului au început o „repoziţionare”, „nu o retragere reală”, şi ar putea pregăti o „ofensivă majoră” în altă parte în Ucraina, a afirmat marţi purtătorul de cuvânt al Departamentului american al Apărării, John Kirby, notează AFP.

„Putem confirma că am văzut un număr mic” de trupe „începând să se repoziţioneze” părăsind împrejurimile capitalei „în principal spre nord”, a spus el în faţa presei. Dar „trebuie să fim pregătiţi să vedem o ofensivă majoră împotriva altor zone ale Ucrainei” şi „asta nu înseamnă că ameninţarea împotriva Kievului s-a încheiat”, a avertizat purtătorul de cuvânt, scrie Agerpres.

„Marea majoritate a forţelor pe care le-au masat lângă Kiev sunt încă acolo”, a precizat John Kirby. „Este o repoziţionare, şi nu o retragere reală”, a continuat el.

În opinia sa, „Rusia nu a reuşit să-şi îndeplinească obiectivul care era să cucerească Kievul, nu şi-a îndeplinit obiectivul care era să preia controlul Ucrainei, dar încă poate provoca violenţe masive în ţară, inclusiv la Kiev”.

„Trebuie să fim lucizi cu privire la realitatea a ceea ce se întâmplă pe teren şi nimeni nu ar trebui să fie păcălit de anunţurile Rusiei”, a declarat Kate Bedingfield, o purtătoare de cuvânt a Casei Albe.

Moscova a promis marţi că îşi va reduce „radical” activitatea militară în direcţia Kiev şi Cernihov în Ucraina, după discuţii „substanţiale” ruso-ucrainene la Istanbul.

Ruşii au spus în ultimele zile că vor să se concentreze pe „obiectivul lor principal: eliberarea Donbas”, în estul Ucrainei.

„Chiar înainte ca ruşii să spună că vor să se concentreze asupra Donbas şi estului, i-am văzut accelerând în aceste regiuni, cu operaţiuni mai agresive, campanii mai active împotriva oraşelor şi satelor din Donbas, şi asta continuă în prezent”, a explicat purtătorul de cuvânt al Pentagonului.

Rusia dezminte atacarea unui oraş din Ucraina care adăposteşte un loc de pelerinaj al evreilor hasidici

Rusia a dezminţit miercuri acuzaţia Ucrainei că forţe ruse au atacat oraşul Umani, vizitat în fiecare an de zeci de mii de evrei hasidici, difuzând la rândul ei imagini care arată, potrivit ei, militari ucraineni încărcându-şi armele în apropierea unei sinagogi din oraş, relatează Reuters.

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski le-a spus deputaţilor israelieni pe 20 martie că Rusia a atacat acest oraş în februarie, chiar în prima zi a invaziei, potrivit unei transcrieri a discursului lui Zelenski difuzată de The Times of Israel, scrie Agerpres.

„Vreau să subliniez că forţele armate ruse nu atacă ţinte civile în cadrul operaţiunii militare speciale”, a declarat purtătorul de cuvânt al Ministerului rus al Apărării Igor Konaşenkov referitor la remarcile preşedintelui ucrainean.

Rusia, a adăugat el, nu a lovit nicio clădire religioasă sau alte locuri de cult publice.

Zeci de mii de evrei hasidici vin în fiecare an la Umani de Anul nou evreiesc pentru a vizita mormântul rabinului Nahman din Braţlav, mort în 1810, care a dat avânt mişcării hasidice.

Purtătorul de cuvânt rus a prezentat şi o serie de imagini datate 21 martie arătând ceea ce par a fi trupe ucrainene încărcându-şi armele în apropierea unei sinagogi din Umani, imagini a căror autenticitate nu a putut fi verificată independent de Reuters.

Potrivit lui Konaşenkov, Rusia a atacat cu rachete depozite de combustibil din estul Ucrainei şi a folosit rachete tactice pentru a distruge două importante arsenale de rachete din aceeaşi parte a ţării.

„Rachete aer-sol de înaltă precizie au distrus depozite de combustibil de mari dimensiuni din districtele Starokonstantinov şi Hmelniţki, care furnizau combustibil vehiculelor blindate ucrainene din Donbas”, a precizat purtătorul de cuvânt rus.

Numărul cetăţenilor ucraineni care au intrat în România a crescut din nou

Peste 8.200 de cetăţeni ucraineni au intrat marţi în România, numărul fiind în creştere faţă de ziua precedentă, informează Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră, scrie Agerpres.

Potrivit unui comunicat transmis miercuri AGERPRES, în data de 29 martie, în interval de 24 de ore, prin punctele de frontieră au intrat în România 55.752 de persoane, dintre care 8.261 de cetăţeni ucraineni (în creştere cu 8,3% faţă de ziua precedentă).

Pe la frontiera cu Ucraina au intrat în România 4.523 de cetăţeni ucraineni (în creştere cu 11,3%), iar pe la cea cu Republica Moldova au intrat 1.952 de cetăţeni ucraineni (în creştere cu 4,4%).

De la declanşarea acestei crize până la data de 29 martie, ora 24,00, au intrat în România 578.828 de cetăţeni ucraineni, precizează IGPF.

Convorbirile Ucraina-Rusia: Semnale „pozitive”, afirmă preşedintele Zelenski

Semnalele venind din discuţiile ruso-ucrainene de marti din Turcia sunt „pozitive”, dar Ucraina nu „intenţionează să-şi relaxeze” eforturile militare, a declarat presedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, notează AFP citat de Agerpres.

„Putem spune că semnalele pe care le auzim în cadrul negocierilor sunt pozitive, dar nu ne fac să uităm exploziile sau obuzele ruse”, a spus el într-un mesaj video postat pe Telegram.

Dar „nu vedem niciun motiv să credem cuvintele rostite de diverşii reprezentanţi ai unui stat (Rusia) care continuă să lupte cu intenţia de a ne distruge”, a temperat imediat Volodimir Zelenski.

„Situaţia nu a devenit mai uşoară, amploarea provocărilor nu s-a diminuat, armata rusă are încă un potenţial important pentru a continua atacurile împotriva statului nostru”, a adăugat el.

În acest context, „nu este de aşteptat ca negocierile (între Kiev şi Moscova) să conducă la ridicarea sancţiunilor împotriva Federaţiei Ruse. Această problemă poate fi luată în considerare doar odată ce războiul s-a terminat şi ne-am recuperat ceea ce este al nostru”, a avertizat preşedintele ucrainean.

După trei ore de discuţii la Istanbul, şeful delegaţiei ruse şi reprezentant al Kremlinului, Vladimir Medinski, a raportat „discuţii substanţiale” şi a asigurat că propunerile „clare” ale Kievului pentru un acord vor fi „studiate în scurt timp şi prezentate preşedintelui” Vladimir Putin.

Anunţuri întâmpinate, însă, cu circumspecţie de liderii occidentali care spun, de asemenea, că vor să judece Moscova mai degrabă după acţiunile sale decât după aceste cuvinte.

12 morţi şi 33 de răniţi în atacul rus de la Mikolaiv, Ucraina  – servicii de salvare

Douăsprezece persoane şi-au pierdut viaţa şi cel puţin 33 au fost rănite, marţi, într-o lovitură rusă care a distrus parţial clădirea administraţiei regionale din Mikolaiv, în sudul Ucrainei, potrivit unui nou bilanţ anunţat de serviciile ucrainene de salvare, notează AFP.

„Potrivit anchetei (…), forţele armate ruse au lansat un atac cu rachetă” împotriva acestei clădiri, a explicat, la rândul său, serviciul de presă al procurorului general Irina Venediktova, scrie Agerpres.

Niciun obiectiv militar nu a fost vizat, „locuitorii din Mikolaiv nu reprezentau nicio ameninţare pentru Rusia. Şi, în ciuda acestui fapt, ca toţi ucrainenii, au devenit ţinta trupelor ruse”, afirmase preşedintele Volodimir Zelenski cu câteva ore mai devreme, într-un discurs în faţa Parlamentului danez.

El a oferit un bilanţ cu şapte morţi şi 22 de răniţi care a crescut ulterior la nouă morţi şi 28 de răniţi.

După câteva zile de repaos, atacul rus a surprins marţi dimineaţă populaţia din acest oraş cu jumătate de milion de locuitori pe timp de pace şi care controlează drumul spre Odesa, cel mai mare port ucrainean, în sud-vest.

Linia frontului în regiune s-a deplasat recent spre sud-est de Mikolaiv, în jurul Herson, singurul oraş important asupra căruia Rusia a revendicat controlul total de la începutul invaziei la 24 februarie, în prezent vizat de o contraofensivă ucraineană.

Ucraina: Primul Consiliu de Miniştri public de la izbucnirea războiului

Pentru prima dată de la declanşarea invaziei ruse, Consiliul de Miniştri din Ucraina s-a desfăşurat public marţi, a anunţat premierul Denis Şmigal, potrivit AFP.

„Astăzi, pentru prima dată de la începutul războiului, guvernul a avut o reuniune publică”, a precizat prim-ministrul pe Telegram.

„Majoritatea colegilor noştri miniştri lucrează la Kiev. Ceilalţi sunt în misiune în diferite regiuni”, a adăugat el, fără a face alte precizări, scrie Agerpres.

„Ţara se întoarce la muncă”, a încheiat el.

Alte reuniuni între membri ai guvernului vor avea loc „din când în când” pentru ca „oamenii să vadă că noi acţionăm zilnic pentru a ne apropia victoria împreună”, se mai poate citi pe site-ul guvernului ucrainean.

La fel ca înainte de izbucnirea războiului la 24 februarie, Consiliul de Miniştri a fost deschis pentru media acreditate, iar lucrările sale au putut fi urmărite pe internet.

ONU: Rusia acuzată că a provocat o ”criză alimentară mondială”

În faţa Consiliului de Securitate al ONU, Rusia a fost acuzată marţi că a provocat o „criză alimentară mondială” şi că a generat riscul apariţiei „foametei” prin declanşarea unui război împotriva Ucrainei, „grânarul Europei”, notează AFP.

Preşedintele rus „Vladimir Putin a început acest război. El a creat această criză alimentară globală. Şi el este cel care o poate opri”, a declarat numărul doi al diplomaţiei americane, Wendy Sherman, în cursul unei şedinţe a Consiliului de Securitate consacrată situaţiei umanitare din Ucraina, scrie Agerpres.

Pentru secretarul de stat adjunct, „Rusia şi preşedintele Putin poartă, singuri, responsabilitatea pentru că au declanşat războiul împotriva Ucrainei şi pentru consecinţele acestui război asupra securităţii alimentare mondiale”.

Ambasadorul Franţei la ONU, Nicolas de Riviere, a susţinut acuzaţia: „Agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei creşte riscul de foamete în întreaga lume. Oamenii din ţările în curs de dezvoltare sunt primii afectaţi”.

Şi, a afirmat diplomatul francez, „Rusia va încerca cu siguranţă să ne facă să credem că sancţiunile adoptate împotriva ei sunt cele care dezechilibrează securitatea alimentară globală”.

De fapt, a replicat omologul său rus, Vasili Nebenzia, „motivele reale ale gravelor turbulenţe de pe pieţele alimentare mondiale nu se datorează în niciun caz acţiunilor Rusiei, ci mai degrabă isteriei necontrolate a sancţiunilor occidentale împotriva” Moscovei.

Cu toate acestea, a avertizat secretarul general adjunct al ONU pentru afaceri umanitare, Joyce Msuya, conflictul din Ucraina „ameninţă să înrăutăţească lucrurile pentru cele mai mari crize umanitare din lume, precum în Afganistan, Yemen şi în Cornul Africii”.

„Aceste ţări luptă deja împotriva insecurităţii alimentare, fragilităţii economiilor lor, creşterii preţurilor la alimente, carburanţi şi îngrăşăminte care vor afecta grav anotimpurile actuale şi viitoare”, a avertizat diplomata din Tanzania.

Directorul Programului Alimentar Mondial (WFP), David Beasley, şi Wendy Sherman au amintit că Ucraina şi Rusia sunt „producători importanţi” de cereale, reprezentând „30% din exporturile mondiale de grâu, 20% din porumbul mondial şi 75% din uleiul de floarea soarelui”.

Aproximativ „50% din cerealele pe care le cumpărăm provin din Ucraina şi hrăneam 125 de milioane de oameni” înainte de război, a ţinut să adauge David Beasley, avertizând împotriva impactului „devastator” pe care criza îl va avea asupra operaţiunilor WFP.

Vineri, cei 27 de membri ai Uniunii Europene au anunţat o iniţiativă pentru a atenua penuria alimentară cauzată de război. UE şi Statele Unite doresc un angajament multilateral împotriva restricţiilor la exportul de materii prime agricole.

Penurii de cereale susceptibile să provoace revolte alimentare sunt temute în Orientul Mijlociu şi Africa de Nord. Egiptul, Turcia, Bangladeshul sau Nigeria, ţări foarte populate, sunt principalii importatori de cereale din Rusia şi Ucraina, mai scrie AFP.

Biden dă asigurări că regiunea Asia-Pacific rămâne strategică, în ciuda războiului din Ucraina

Preşedintele american Joe Biden a dat asigurări marţi că regiunea Asia-Pacific rămâne strategică pentru SUA în faţa ambiţiilor Chinei, în ciuda crizei provocate de invadarea Ucrainei de către Rusia, potrivit AFP.

„Chiar dacă răspundem la criza din Europa, guvernul meu sprijină ferm o punere în aplicare rapidă a strategiei indo-pacifice”, a afirmat Macron primindu-l la Casa Albă pe premierul singaporez Lee Hsien Loong, scrie Agerpres.

SUA vor să se asigure că regiunea rămâne „liberă şi deschisă”, a spus el, cu referire la China care vrea, conform Washingtonului, să controleze rutele comerciale internaţionale.

Lee a făcut apel la întărirea legăturilor dintre SUA şi Asociaţia Naţiunilor din Asia de Sud-Est (ASEAN), afirmând că acest lucru „ar ajuta SUA să fie prezente în regiunea Asia-Pacific, să aprofundeze relaţiile cu numeroşii lor prieteni şi să îşi consolideze interesele strategice în regiune”.

Singaporeze, pol comercial regional care îşi doreşte menţinerea unor relaţii bune atât cu Beijingul, cât şi cu Washingtonul, vrea să „aprofundeze”, „bineînţeles”, „relaţiile cu China, dar şi cu alte ţări”, a subliniat premierul acestui oraş-stat.

Administraţia Biden consideră regiunea Asia-Pacific dreptul centrul politicii sale externe şi de apărare pentru a contracara expansiunea Chinei