Rusia face manevre cu rachetele strategice şi anunţă că începe încorporarea a 135.000 de recruţi. Putin spune că un armistiţiu în Ucraina este prematur. Trupele ruse se retrag din Cernobîl – LIVE TEXT Război Ucraina. Pentagonul mizează acum pe un conflict prelungit – ziua 36

31 03. 2022

Pentagonul mizează acum pe un conflict prelungit în Ucraina

Reorientarea efortului de război rus asupra Donbas, în estul Ucrainei, unde forţele ruse se vor confrunta cu o armată ucraineană întărită, lasă să se întrevadă un conflict „prelungit”, a avertizat joi un înalt responsabil al Pentagonului, relatează AFP, citată de Agerpres.

Forţele ruse şi-au început retragerea de la Cernobâl (nord) şi au „abandonat” aeroportul militar de la Gostomel, la nord-vest de Kiev, dar „noi continuăm să credem că este o repoziţionare”, a declarat presei acest responsabil sub protecţia anonimatului.

„Nu avem absolut niciun indiciu că aceşti soldaţi s-au întors acasă, că au fost excluşi definitiv din lupte”, a adăugat el.

„Ceea ce continuăm să credem este că aceste forţe vor fi reechipate şi retrimise în Ucraina (…) pentru a continua lupta în conformitate cu ceea ce noi credem că este obiectivul lor, respectiv Estul”, în special regiunile separatiste Lugansk şi Doneţk, în Donbas, a spus responsabilul citat.

Însă „ucrainenii cunosc foarte foarte bine teritoriul”, a observat el, reamintind că au trecut opt ani de când forţele ucrainene se confruntă cu separatiştii pro-ruşi în această zonă. „Faptul că îi dau prioritate, că îşi întăresc efectivele şi că investesc mai multă energie nu înseamnă că va fi uşor pentru ei”, a avertizat el.

„Asta ar putea lăsa să se întrevadă un conflict mai lung, mai prelungit”, a adăugat el.

Bombardamentele forţelor ruse continuă, în special la Kiev, Cernigov, Izium, Harkov, Mariupol şi Donbas, potrivit acestui responsabil american.

Forţele ruse încearcă practic să învăluie din ambele părţi armata ucraineană desfăşurată din 2014 de-a lungul unei linii a frontului care trece prin apropiere de Doneţk, la sud, şi Lugansk, la est, până la Izium, la nord-vest de Doneţk.

Un mort și patru răniți după un atac asupra unui convoi umanitar în apropiere de Cernigov

O persoană a fost ucisă şi alte patru rănite în urma tirurilor asupra unui convoi format din cinci autobuze care transportau voluntari spre oraşul asediat Cernigov, în nordul Ucrainei, a anunţat joi o responsabilă ucraineană, citată de AFP, relatează Agerpres.

„Combatanţii ruşi au tras asupra unui convoi de voluntari în apropiere de Cernigov. Cinci autobuze care se îndreptau spre oraş pentru a evacua civili au fost ţinta tirurilor”, a anunţat Liudmila Denisova, ombudsmanul ucrainean.

„O persoană a fost ucisă, iar patru sunt grav rănite”, a precizat ea.

Denisova a acuzat trupele ruse că „nu lasă nici cea mai mică posibilitate de evacuare a civililor din Cernigovul asediat, lăsând zeci de mii de civili fără hrană, fără apă, fără încălzire”.

După Mariupol, în sud, Cernigov, care avea 280.000 de locuitori înainte de război, este oraşul cel mai dur lovit de bombardamente de la începerea războiului lansat de Moscova în 24 februarie.

Primarul oraşului, Vladislav Atrocenko, a indicat marţi că 350 de persoane fuseseră ucise acolo de la începutul invaziei, în cea mai mare parte civili.

Rusia a promis marţi să reducă „radical” operaţiunile sale militare în direcţia Kiev şi Cernigov, după convorbiri ruso-ucrainene la Istanbul.

„Inamicul se deplasează pe teritoriul regiunii Cernigov. Poate fi numită asta o retragere a trupelor? Nu sunt sigur. Cel puţin este o regrupare. Nu trebuie să ne coborâm garda”, a declarat joi guvernatorul regiunii, Viaceslav Ciaus, într-o înregistrare transmisă pe contul său din Telegram.

Oraşul-port Mariupol şi „coridorul” între două oraşe din est, Izium şi Volnovaha, devin fronturile-cheie de luptă în Ucraina, a declarat un consilier al Ministerului de Interne ucrainean, Vadim Denisenko, citat de Reuters.

„Rusia îşi retrage forţele din regiunea Kiev, dar este prea devreme să spunem că la fel se întâmplă şi în regiunea Cernigov”, a spus el.

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a apreciat joi că este vorba mai degrabă de o regrupare decât de o retragere.

Un blogger ucrainean a fost arestat pentru că a susținut invazia rusă

Un blogger şi „expert politic” ucrainean a fost plasat în arest preventiv pentru „trădare” după ce a susţinut invazia rusă din ţară, au anunţat joi serviciile de securitate din Ucraina (SBU), potrivit AFP, relatează Agerpres.

„Serviciile speciale au oprit activităţile unui ‘jurnalist’ de scandal care era implicat în activităţi ilegale în detrimentul securităţii Ucrainei”, a precizat pe Facebook filiala din Lvov (vest) a SBU, adăugând că el este acuzat de „trădare”.

„Folosind media, trădătorul a susţinut activităţile ţării agresoare”, se arată în comunicatul SBU, conform cărora „această propagandă a fost folosită cu succes de către media ruse pentru a justifica acţiunile criminale ale Federaţiei Ruse împotriva Ucrainei”.

Bărbatul, identificat de media ucrainene drept Gleb Liaşenko, un blogger de 33 de ani care apărea uneori la televiziune, a fost plasat în arest preventiv pentru 60 de zile. El poate fi eliberat sub cauţiune pentru plata unei sume de patru milioane de ruble (122.000 de euro).

Conform site-ului de ştiri Censor.net, Gleb Liaşenko a spus la tribunal că pur şi simplu vrea „pace” şi a pledat pentru libertatea de expresie.

Miercuri, Parchetul ucrainean a anunţat prima inculpare a unui cetăţean din ţară pentru „colaborare” cu forţele ruse, pe baza unei noi legi care prevede până la 12 ani în închisoare.

Ea vizează un locuitor din Kramatorsk (est) acuzat că pe TikTok „a negat agresiunea armată a Rusiei” şi a făcut apel la susţinerea Moscovei.

Statele Unite acuză Rusia că blochează prelungirea misiunii OSCE în Ucraina

Statele Unite au denunţat energic joi blocarea de către Rusia a prelungirii misiunii de observare a OSCE în Ucraina, misiune care din 2014 a monitorizat respectarea încetării focului în Donbas şi al cărei mandat, ce necesită să fie aprobat anual, expiră joi, relatează AFP şi EFE. citate de Agerpres.

„Este profund regretabil că Rusia a blocat consensul asupra prelungirii mandatului misiunii speciale de observatori în Ucraina”, după opt ani de mandat, a declarat ambasadorul american la OSCE, Michael Carpenter, vorbind în Consiliul permanent al organizaţiei.

„Este iresponsabil şi nejustificat”, a adăugat el, conform transcriptului discursului său publicat joi pe site-ul internet al reprezentanţei diplomatice americane pe lângă Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE).

„Nimeni nu va uita niciodată acţiunile Federaţiei Ruse care ne-au adus astăzi în acest punct: continuarea unui război de agresiune neprovocat şi barbar împotriva Ucrainei”, a declarat diplomatul american.

Carpenter a afirmat că, de când Rusia a ocupat peninsula ucraineană Crimeea în 2014, misiunea OSCE „a contribuit la reducerea tensiunii”.

Surprinsă de invazia rusă la 24 februarie, OSCE a evacuat totuşi în zilele următoare mai multe sute de observatori provenind din zeci de ţări, care supravegheau încetarea focului după 2014 între Ucraina şi cele două regiuni separatiste proruse Doneţk şi Lugansk.

Singura instituţie internaţională pentru documentare asupra situaţiei pe teren, OSCE spera să se poată întoarce în Ucraina când condiţiile de securitate ar putea fi garantate pentru personalul său.

Moscova îi aprobase desfăşurarea în cadrul acordurilor de pace din 2014, validate de ONU.

Doi observatori au murit în cadrul acestei operaţiuni. Americanul Joseph Stone a fost ucis de o explozie în 2017 şi ucraineanca Marina Fenina a murit în cursul bombardamentelor asupra Harkovului la 1 martie.

OSCE îşi are sediul la Viena, în Austria, după instituirea sa în 1975, în plin Război rece, pentru a favoriza dialogul Est-Vest.

Din ea fac parte în prezent 57 de state membre, între care atât ţări NATO, cât şi cele aflate pe orbita Rusiei.

Spre deosebire de negocierile diplomatice de la Minsk din 2014, OSCE nu a fost asociată celor care se desfăşoară în prezent între Rusia şi Ucraina sub egida Turciei.

Bilanțul victimelor atacului rusesc din Mikolaev a ajuns la 20

Bilanţul victimelor atacului de marţi împotriva sediului administraţiei regionale din Mikolaev, în sudul Ucrainei, se ridică de acum la 20 de morţi, a anunţat joi Serviciul ucrainean pentru situaţii de urgenţă (SES), citat de EFE, relatează Agerpres.

„La 31 martie, ora 13:00”, bilanţul provizoriu „al atacului cu rachetă al inamicului împotriva clădirii administraţiei regionale” este de 20 de morţi, a indicat serviciul citat.

Echipele de salvare, potrivit SES, au scos 19 corpuri de sub dărâmături, iar o altă persoană a decedat la spital. „Acţiunile de căutare continuă”, au anunţat autorităţile ucrainene.

În urma acestui atac rusesc, produs marţi dimineaţă, partea centrala a clădirii de nouă etaje s-a prăbuşit, lăsând o gaură uriaşă în structura sa.

Mikolaev se află în zona care asigură Ucrainei acces la Marea Neagră, la jumătatea distanţei dintre oraşul-port Odesa şi Herson, ocupat de forţele ruse. Din 24 februarie, ziua lansării invaziei, armata rusă a efectuat mai multe operaţiuni militare pentru a prelua controlul asupra Mikolaev, dar fără succes până în prezent.

Trupele ruse se retrag din Cernobîl, a anunțat Energoatom

Compania nucleară ucraineană de stat Energoatom a anunţat joi că majoritatea trupelor ruse care au ocupat centrala nucleară dezafectată de la Cernobîl au părăsit zona şi se îndreaptă către graniţa cu Belarus, doar mici efective militare ruse fiind la ora actuală prezente în acea zonă, transmite Reuters, citată de Agerpres.

”Ocupanţii, care au capturat centrala nucleară Cernobîl şi alte facilităţi în zona de excludere, au pornit în două coloane către frontiera ucraineană” cu Belarusul, se arată într-o declaraţie emisă de Energoatom.

Compania ucraineană mai precizează că trupele ruse s-au retras de asemenea din localitatea învecinată Slavutîci, unde locuiesc angajaţii ucraineni ai centralei de la Cernobîl.

Un reprezentant al Departamentului american al Apărării a semnalat miercuri seară că trupele ruse începuseră să se retragă de la Cernobîl îndreptându-se către Belarus.

Pavel Popescu: Preşedintele Ucrainei se va adresa Parlamentului României luni seara, 4 aprilie

Deputatul liberal Pavel Popescu, preşedinte al Comisiei de apărare din Camera Deputaţilor, anunţă că preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, se va adresa Parlamentului luni seara, scrie Agerpres.

Pavel Popescu a arătat că a avut, joi, o întrevedere cu o delegaţie ucraineană, formată din reprezentanţi speciali ai preşedintelui Ucrainei, Volodimir Zelenski, cât şi membri ai corpului diplomatic ucrainean – Oleksandr Bankov, secretar de stat al MAE al Ucrainei, Yliia Hryshyna, deputat al Radei Supreme a Ucrainei, Paun Rohovei, însărcinatul cu afaceri al Ucrainei în România şi Petro Stoian, secretar II al Ambasadei Ucrainei în România.

„Am reiterat în cadrul întâlnirii solidaritatea faţă de bravul popor ucrainean, cât şi susţinerea totală şi necondiţionată a independenţei, suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Ucrainei în graniţele recunoscute la nivel internaţional. Suntem în continuare fermi cu privire la sprijinirea tuturor sancţiunilor impuse Rusiei de către comunitatea internaţională şi ne-am exprimat dorinţa de a fi mai proactivi pe câteva teme concrete. Partea ucraineană ne-a transmis salutul şi mulţumirile preşedintelui Zelenski. Totodată, delegaţia şi-a exprimat recunoştinţa cu privire la asistenţa umanitară venită din partea României cât şi pentru demersurile aflate în desfăşurare, menite să sprijine mai concret poporul ucrainean în apărarea ţării şi a valorilor democratice. Lupta ucrainenilor nu este doar a lor. Este o luptă pentru libertate şi pentru toate statele şi popoarele care iubesc pacea. Aşteptăm cu nerăbdare intervenţia preşedintelui Zelenski, care se va adresa Parlamentul României luni seara, săptămâna viitoare”, a scris Pavel Popescu, pe Facebook.

Rusia a distrus cea mai mare parte a industriei de apărare din Ucraina (consilier prezidenţial ucrainean)

Rusia a distrus aproape în totalitate industria de apărare a Ucrainei, a estimat joi Oleksii Arestovici, consilier al preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski, într-o declaraţie video în care a salutat termenii acordului de pace propus marţi la Istanbul ca pe o victorie a Kievului, relatează Reuters citat de Agerpres.

„Ne-au distrus practic industria de apărare”, a spus Arestovici.

Conform acordului de pace discutat cu Rusia, Ucraina ar urma să fie protejată de ameninţări în viitor de garanţii de securitate internaţionale cărora Moscova nu ar putea să se opune prin veto.

„Acesta este un acord ideal care îmbunătăţeşte în mod fundamental poziţia noastră de mai multe ori”, a afirmat el.

Zelenski cere Olandei „să fie pregătită” să boicoteze energia rusă

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a cerut joi Olandei să fie pregătită să boicoteze energia rusă, într-un discurs în parlamentul olandez, potrivit AFP.

„Fiţi pregătiţi să opriţi exporturile de energie provenite din Rusia pentru a nu plăti miliarde pentru război”, a spus el într-o intervenţie prin videoconferinţă, scrie Agerpres.

Rusia este principalul furnizor de gaze naturale al Europei. Dornic să izoleze Moscova şi să priveze Rusia de surse de venit după invazia acesteia din Ucraina, Bruxellesul vrea să diminueze cu două treimi din acest an achiziţiile europene de gaz rusesc.

Cel mai mare zăcământ de gaze naturale din Europa se află în nordul Olandei, în regiunea Groningen. Din cauza seismelor repetate, guvernul olandez le-a promis localnicilor că robinetul va fi închis pe termen lung.

Pentru a reduce dependenţa de gaz rusesc, o soluţie constă în a extrage mai mult gaz la Groningen decât era prevăzut, însă guvernul vrea să limiteze acest lucru cât mai mult posibil.

În cele din urmă, extracţia de gaz la Groningen ar urma să se încheie cu adevărat în 2023 sau 2024, a precizat recent guvernul, adăugând totuşi că nu poate exista nicio certitudine dată fiind conjunctura internaţională.

În discursul său în faţa parlamentului olandez joi, preşedintele ucrainean a cerut de asemenea sancţiuni „mai puternice” şi „încetarea oricărui comerţ” cu Rusia.

Zelenski s-a adresat deja mai multor parlamente occidentale, exprimându-se de fiecare dată prin videoconferinţă în limba sa (tradusă simultan) şi apărând ca lider războinic în faţa drapelului ţării sale.

Forţele de Rachete Strategice ale Rusiei au început joi manevre de amploare

Forţele de Rachete Strategice ale Rusiei au început joi manevre de amploare în regiunea Orenburg, din sudul ţării, cu participarea a 3.000 de militari şi 300 de echipamente de luptă, în contextul invaziei din Ucraina, la care Rusia se referă cu formula de ”operaţiune militară specială”, transmite EFE citat de Agerpres.

”La exerciţiile unităţii de rachete din Iasnensk, în regiunea Orenburg, participă peste 3.000 de militari şi peste 300 de echipamente de luptă”, a informat departamentul de presă al Ministerului Apărării rus, într-un comunicat citat de agenţia Interfax.

Forţele de Rachete Strategice sunt una din principalele componente ale forţelor strategice nucleare ale Rusiei şi au ca obiectiv descurajarea nucleară în contextul unei posibile agresiuni împotriva ţării, explică EFE.

Aceste forţe dispun în arsenalul lor de silozuri de rachete Iars, capabile să distrugă obiective aflate la 11.000 de kilometri distanţă, precum şi de sisteme de rachete Voievoda, Stilet, Topol-M şi noile Avangard.

Manevrele, care se desfăşoară la circa 1.500 de kilometri est de frontiera cu Ucraina, vor fi coordonate de Forţele de Rachete Strategice ale Rusiei şi de Districtul Militar Central al Forţelor Armate ale Rusiei.

La exerciţii va participa primul regiment de rachete strategice Avangard, care dispun de o ogivă hipersonică de croazieră, capabilă să dezvolte viteze de până la 27 Mach (de 27 de ori mai rapidă decât sunetul), integrată în sistemul de apărare rus din decembrie 2019.

”În conformitate cu planul de pregătire al Forţelor de Rachete Strategice pentru 2022, comisia de comandă a acestor trupe efectuează o inspecţie integrală a unităţii de rachete de la Orenburg”, a anunţat Ministerul Apărării rus.

În timpul exerciţiilor, vor fi efectuate manevre de evitare de către unităţile atacate şi va fi analizat răspunsul mijloacelor moderne aeriene şi al sistemelor de alertă în cazul unui atac cu acest tip de arme, potrivit sursei citate.

”Principalul obiectiv al manevrelor îl reprezintă perfecţionarea muncii în echipă a organelor de conducere militară, evaluarea pregătirii practice a comandanţilor şi oficialilor de la unitatea de rachete (…) şi capacitatea de luptă, organizaţională şi de aprovizionare generală a trupelor”, a mai menţionat ministerul.

La 27 februarie, la trei zile după intrarea trupelor ruse în Ucraina, preşedintele Vladimir Putin a ordonat punerea forţelor de descurajare ruse ”în regim special de serviciu” după ”declaraţiile agresive” ale principalelor ţări ale NATO, care au condamnat ”operaţiunea militară specială” declanşată de Kremlin. Putin a transmis aceste instrucţiuni în cadrul unei reuniuni pe care a avut-o cu ministrul apărării Serghei Şoigu şi cu şeful Statului Major al forţelor armate ruse, Valeri Gherasimov.

Vladimir Putin a semnat decretul privind încorporarea a 134.500 de recruţi

Preşedintele rus Vladimir Putin a semnat joi un decret privind încorporarea a 134.500 de recruţi noi, în cadrul campaniei anuale de recrutare de primăvară, dar Ministerul rus al apărării a asigurat că decretul nu are nicio legătură cu actualul război din Ucraina, relatează Reuters.

Potrivit decretului, campania de recrutare de primăvară – ce are loc între 1 aprilie şi 15 iulie – are în vedere bărbaţi între 18 şi 27 de ani, scrie Agerpres.

Marţi, ministrul rus al apărării Serghei Şoigu a afirmat că noii recruţi nu vor fi trimişi în „zone fierbinţi” şi vor fi repartizaţi în cazărmi la finele lui mai, urmând să participe la un antrenament profesionist care va dura între trei şi cinci luni.

Totuşi, Mihail Beniaş, un avocat reprezentând mai mulţi membri ai Gărzii naţionale ruse care au refuzat să meargă în Ucraina, a afirmat că, potrivit legislaţiei ruse, recruţii pot fi trimişi la luptă după câteva luni de pregătire, notează Reuters.

Problema implicării recruţilor în război este una extrem de sensibilă. Pe 9 martie, Ministerul Apărării a recunoscut că au fost trimişi şi recruţi în Ucraina, după ce Putin a negat acest lucru în repetate rânduri, susţinând că au fost trimişi la război doar soldaţi şi ofiţeri profesionişti. Purtătorul de cuvânt al preşedinţiei a menţionat atunci că şeful statului a ordonat procuraturii militare să ancheteze şi să-i sancţioneze pe cei responsabili de nerespectarea instrucţiunilor sale de a-i exclude pe recruţi.

Putin i-a comunicat premierului Italiei că un armistiţiu în Ucraina este prematur

Preşedintele rus Vladimir Putin i-a comunicat premierului italian Mario Draghi că deocamdată nu sunt întrunite condiţiile pentru un armistiţiu în Ucraina, transmite Reuters.

Draghi a declarat joi, într-o conferinţă de presă, că Putin i-a mai spus că contractele de livrare a gazelor ruseşti către Europa rămân în vigoare, iar firmele europene vor putea plăti în continuare în euro sau dolari, scrie Agerpres.

Întrebat despre convorbirea telefonică de miercuri cu liderul de la Kremlin, prim-ministrul Italiei a răspuns: „Ce am înţeles, dar s-ar putea să mă înşel, este că conversia plăţilor (…) este o problemă internă a Federaţiei Ruse”.

Şi premierul norvegian Jonas Gahr Stoere a discutat cu preşedintele rus prin telefon, joi, timp de o oră.

Ulterior, el a afirmat că subiectul a fost invazia din Ucraina şi că i-a cerut lui Putin „să pună capăt urgent războiului”, „să retragă trupele şi să asigure accesul umanitar”.

Norvegia, membră a NATO, are o frontieră cu Rusia în zona arctică.

AIEA va monitoriza centralele nucleare Cernobîl şi Zaporojie

Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică (AIEA) va crea misiuni de monitorizare online pentru centralele nucleare ucrainene de la Cernobîl şi Zaporojie, ocupate de Rusia, a anunţat şeful companiei nucleare ucrainene (Energoatom), Petro Kotin, informează Reuters.

Kotin a spus că AIEA ar trebui să-şi folosească influenţa pentru a se asigura că oficialităţile ruse din domeniul nuclear nu interferează în operaţiunea centralelor nucleare ocupate de forţele ruse care au invadat Ucraina începând din 24 februarie, scrie Agerpres.

”AIEA poate influenţa acest lucru şi trebuie să o facă, iar această chestiune va fi discutată”, a adăugat şeful Energoatom. Acesta a avut miercuri o întrevedere cu directorul general al AIEA, Rafael Grossi, aflat în vizită în Ucraina.

Grossi a vizitat miercuri centrala nucleară de la Konstantinovka, din sudul Ucrainei, pentru a pune la punct acordarea de „asistenţă tehnică”, pe fondul temerilor privind un accident.

De la începutul ofensivei militare ruse, în urmă cu cinci săptămâni, Rafael Grossi a atenţionat în repetate rânduri asupra pericolelor pe care le presupune acest război, primul care are loc într-o ţară dotată cu un vast parc nuclear cu 15 reactoare în patru centrale active, precum şi cu mai multe depozite de deşeuri nucleare.

Centrala dezafectată de la Cernobîl a fost preluată de armata rusă pe 24 februarie, în prima zi a invaziei militare asupra Ucrainei. Duminică, AIEA a anunţat că situaţia securităţii la centralele nucleare din Ucraina a rămas neschimbată, după ce săptămâna trecută apreciase că incendiile forestiere din jurul centralei de la Cernobîl nu prezentau un risc radiologic major.

AIEA a încetat, din 9 martie, să mai primească date în direct de la Cernobîl şi recent şi-a exprimat îngrijorarea în legătură cu lipsa de rotaţie a personalului din 20 martie.

Crucea Roşie afirmă că este pregătită să coordoneze vineri evacuarea civililor din Mariupol

Echipele Comitetului Internaţional al Crucii Roşii (ICRC) se îndreaptă către oraşul ucrainean Mariupol cu ajutoare umanitare şi sunt pregătite să evacueze civilii, a declarat joi ICRC, potrivit Reuters.

Ewan Watson, purtător de cuvânt al ICRC, a afirmat că Ucraina şi Rusia trebuie să cadă de acord asupra termenilor exacţi ai operaţiunii, care este prevăzută pentru vineri, adăugând că ”zeci de mii” de vieţi depind de succesul operaţiunii, scrie Agerpres.

”Din raţiuni logistice şi de securitate, vom fi pregătiţi să conducem operaţiunea de trecere sigură mâine, vineri, cu condiţia ca toate părţile să cadă de acord asupra termenilor exacţi, printre care traseul, momentul începerii şi durata”, a explicat Watson pentru agenţia de presă britanică.

Mariupol, cu o populaţie înainte de război de 400.000 de locuitori, a fost un punct strategic important încă de la începutul invaziei militare ruse, în urmă cu cinci săptămâni, oraşul fiind bombardat constant.

Încercările repetate de a organiza evacuarea civililor din Mariupol prin coridoare sigure au eşuat până acum, părţile ucraineană şi rusă acuzându-se reciproc. Rusia neagă că acţiunile sale contra Ucrainei au ca ţintă civilii.

Zelenski: Alte ţări s-ar putea simţi încurajate să-şi atace vecinii dacă Rusia nu va fi pedepsită

Rusia trebuie să fie trasă la răspundere pentru greşelile făcute, a declarat joi preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, într-o intervenţie video în parlamentul Australiei, avertizând că dacă Moscova nu va fi pedepsită atunci alte ţări s-ar putea simţi încurajate să declanşeze războaie contra ţărilor vecine, relatează Reuters.

Zelenski a cerut adoptarea de noi sancţiuni, mai dure, împotriva Rusiei şi a sugerat că ani întregi în care Moscova nu a reuşit să deţină puterea la nivel global au determinat-o să atace Ucraina, scrie Agerpres.

”Dacă nu oprim Rusia acum, dacă nu tragem la răspundere Rusia, atunci alte ţări din lume care aşteaptă cu nerăbdare un război similar contra vecinilor lor vor decide că astfel de lucruri sunt posibile şi pentru ele”, a afirmat şeful statului ucrainean în intervenţia video în faţa parlamentarilor australieni.

El nu a precizat la ce ţări face referire.

În ultima perioadă, Australia şi aliaţii săi occidentali s-au declarat îngrijoraţi de limbajul tot mai agresiv adoptat de China faţă de Taiwan.

”Soarta securităţii globale este decisă acum. Nimeni nu poate reuşi să câştige – nimeni nu poate salva vreo parte a lumii de distrugerea radioactivă care ar urma dacă ar fi utilizate armele nucleare”, a spus preşedintele Ucrainei.

Australia a furnizat echipament defensiv şi ajutoare umanitare Ucrainei. De asemenea, guvernul de la Canberra a adoptat o interdicţie asupra exporturilor de bauxită şi de oxid de aluminiu către Rusia.

Australia a impus în total 476 de sancţiuni împotriva a 443 de indivizi, printre care oameni de afaceri apropiaţi ai preşedintelui Vladimir Putin, şi a 33 de entităţi, mai ales din sectorul bancar rusesc. Joi, Canberra a anunţat că sporeşte cu 35% tarifele aplicate importurilor din Rusia şi Belarus.

Un convoi de 45 de autobuze încearcă să evacueze civilii din Mariupol

Un convoi de autobuze ucrainene se îndrepta joi dimineaţă spre Mariupol, port la Marea Azov, pentru a încerca să furnizeze ajutoare umanitare şi a evacua civilii rămaşi în acest oraş asediat de forţele ruse, a anunţat vicepremierul ucrainean Irina Vereşciuk, transmite Reuters.

Vereşciuk a menţionat că 45 de autobuze vor ajunge la Mariupol, după ce Comitetul Internaţional al Crucii Roşii a confirmat că Rusia a fost de acord să deschidă un coridor umanitar sigur, scrie Agerpres.

Primarul oraşului a spus în această săptămână că până la 170.000 de locuitori erau blocaţi în interiorul oraşului, fără curent electric şi cu provizii tot mai puţine. El a adăugat că cel puţin 5.000 de civili au fost ucişi până acum de bombardamentele ruse.

Negocierile ruso-ucrainene continuă vineri în format online

Tratativele ruso-ucrainene urmează să continue vineri, în format online, a anunţat şeful negociatorilor din partea Ucrainei, David Arahamia, într-un mesaj difuzat miercuri seara pe Telegram şi preluat de dpa.

La negocierile recente din Turcia, partea ucraineană a propus din nou o întâlnire a preşedinţilor Ucrainei şi Rusiei, Volodimir Zelenski, respectiv Vladimir Putin, a adăugat Arahamia. Kievul insistă că o astfel de reuniune nu poate avea loc nici în Rusia, nici în Belarus.

Delegaţia rusă a răspuns că înaintea oricărei întrevederi la vârf trebuie ajuns la un proiect de acord acceptat de ambele părţi.

Arahamia a salutat prezenţa la runda de dialog de marţi, de la Istanbul, a miliardarului rus Roman Abramovici. Negociatorul ucrainean a apreciat că oligarhul a jucat un rol pozitiv, oferind „un canal de comunicare neoficial” care a permis discuţii în limbaj normal, nu diplomatic.

Potrivit reprezentantului Kievului, Abramovici încearcă să fie neutru, „deşi noi nu îl considerăm o parte neutră”. „Putem spune însă că este cu siguranţă mai neutru decât partea oficială de la negocieri”, a adăugat conducătorul delegaţiei ucrainene.

Negocierile de pace dintre Ucraina şi Rusia nu au dus până acum la rezultate concrete, spune Zelenski

Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat că negocierile de pace cu Rusia nu au dus până acum la niciun fel de rezultate concrete, informează joi dpa.

„Da, există un proces de negocieri care va continua. Însă până acum sunt doar cuvinte. Nimic concret”, a spus Zelenski într-un mesaj video postat joi dimineaţa.

Zelenski a subliniat că trupele ruse nu s-au retras de bună voie din zonele de lângă Kiev şi Cernigău, ci au fost respinse de acolo de armata ucraineană. În acelaşi timp, Kievul constată o desfăşurare de trupe ruse pentru noi atacuri în regiunea Donbas, a spus Zelenski. „Iar noi suntem pregătiţi pentru asta”, a declarat el.

Conducerea ucraineană nu are încredere în cuvinte frumoase, a explicat Zelenski, adăugând că situaţia de pe câmpul de luptă arată cum stau de fapt lucrurile.

„Şi acesta este cel mai important lucru la ora actuală. Noi nu vom renunţa la nimic. Şi vom lupta pentru fiecare metru din pământul nostru, pentru fiecare om din poporul nostru”, a spus preşedintele Ucrainei.

Zelenski a reiterat că Ucraina luptă pentru libertate şi pentru a apăra democraţia, şi are dreptul de a cere ajutor de la partenerii săi, ajutor precum tancuri, avioane de luptă şi sisteme de artilerie.

Aceasta este o luptă pentru supravieţuirea naţiunii ucrainene, într-un „război patriotic împotriva Rusiei”, a subliniat Zelenski.

Separatiştii din Osetia de Sud au în vedere un referendum pentru unirea cu Rusia. Abhazia vrea să rămână independentă

Liderul Osetiei de Sud, un teritoriu prorus din Caucaz care s-a separat de Georgia, a făcut cunoscută miercuri intenţia de a organiza o consultare populară pentru a se uni cu Rusia, notează AFP. Abhazia, regiunea separatistă prorusă din Georgia, nu intenţionează să se alipească Rusiei, au declarat oficiali ai acestei republici, scrie Agerpres.

Creşte numărul cetăţenilor ucraineni care vin în România

Peste 8.600 de cetăţeni ucraineni au intrat miercuri în România, numărul fiind în creştere cu 4,7% faţă de ziua precedentă, informează Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră.

Potrivit unui comunicat transmis joi Agerpres, în 24 de ore, prin punctele de frontieră au intrat în România 59.829 de persoane, dintre care 8.650 de cetăţeni ucraineni (în creştere cu 4,7% faţă de ziua precedentă).

Pe la frontiera cu Ucraina au intrat în România 4.883 de cetăţeni ucraineni (în creştere cu 7,9%), iar pe la cea cu Republica Moldova au intrat 1.993 de cetăţeni ucraineni (creştere cu 2,1%).

De la declanşarea acestei crize, până la data de 30 martie, ora 24,00, la nivel naţional, au intrat în România 587.478 cetăţeni ucraineni.

În prezent, controlul la intrarea în România prin punctele de trecere a frontierei se derulează cu operativitate, în conformitate cu prevederile legislaţiei naţionale şi comunitare, arterele de control fiind acoperite cu poliţişti de frontieră români până la capacitate maximă.

Măsuri similare de întărirea controlului şi supraveghere sporită au fost dispuse şi la frontiera terestră, fiind suplimentate echipajele care derulează misiuni în zonele de responsabilitate. Se acţionează în sistem integrat cu celelalte instituţii cu atribuţii în domeniu, în vederea unui schimb operativ de date şi informaţii, precum şi de adoptare în comun a măsurilor necesare pentru gestionarea cazurilor apărute.

Ucraina: Rusia anunţă un armistiţiu la Mariupol, joi, pentru evacuarea civililor (minister)

Ministerul rus al Apărării a anunţat miercuri seară un „regim al tăcerii”, sau o încetare locală a focului, cu începere de joi de la orele 10.00 (07.00 GMT) în portul ucrainean asediat Mariupol, pentru a evacua civilii, notează AFP.

Această măsură ar urma să permită deschiderea unui coridor umanitar spre oraşul ucrainean Zaporojie cu escală prin portul Berdiansk, sub control rus, scrie Agerpres.

„Pentru ca această operaţiune umanitară să reuşească, ne propunem să o desfăşurăm cu participarea directă a reprezentanţilor Înaltului Comisariat al Naţiunilor Unite pentru Refugiaţi (UNHCR) şi ai Comitetului Internaţional al Crucii Roşii (CICR)”, a adăugat ministerul într-un comunicat.

Ministerul rus cere Kievului să garanteze „respectarea necondiţionată” a acestui armistiţiu local printr-o notificare scrisă trimisă părţii ruse, UNCHR şi CICR înainte de joi, orele 06.00 (03.00 GMT).

De asemenea, Moscova cere ca armata ucraineană să se angajeze să asigure securitatea convoaielor de autobuze care vor călători pe traseul convenit pentru acest coridor.

Invazia în Ucraina are legătură cu vârsta şi eficienţa lui Putin, declară generalul Tod Wolters

Decizia preşedintelui rus Vladimir Putin de a invada Ucraina „are legătură cu vârsta lui şi eficienţa” sa, printre alţi factori, a declarat miercuri comandantul forţelor SUA în Europa (EUCOM), generalul Tod Wolters, totodată comandant suprem al Forţelor aliate în Europa (SACEUR), citat de EFE.

Wolters a fost audiat miercuri în Comisia pentru servicii armate a Camerei Reprezentanţilor, la o zi după o audiere similară în faţa unei comisii de acelaşi profil din Senat, pentru a discuta măsurile adoptate împotriva invaziei ruse în Ucraina, care a început la 24 februarie, scrie Agerpres..

În cadrul sesiunii, generalul a fost întrebat de congresmanul Jim Banks, care reprezintă al treilea district din Indiana, despre motivele deciziei lui Putin, în vârstă de 69 de ani, de a invada ţara vecină.

„Cred că Putin simte că are sprijinul popular al cetăţenilor Rusiei şi am impresia că a încercat să profite de fisurile care ar fi putut apărea în NATO ca urmare a situaţiei” generate de retragerea din Afganistan, a indicat Wolters.

De asemenea „cred că are de-a face cu vârsta şi eficienţa lui, iar toate acestea combinate l-au pus într-o poziţie care l-a făcut să meargă mai departe”, a adăugat el.

Chiar dacă la mijloc sunt o mulţime de factori, comandantul NATO a remarcat că „variabila principală” este că Putin crede că are sprijinul ruşilor.

Pe de altă parte, Wolters a subliniat că „acţiunea fără sens a Rusiei” în Ucraina reprezintă o oportunitate de a revizui „arhitectura militară permanentă” pe care SUA o au în Europa de Est.

Wolters a afirmat că naţiunile NATO sunt dispuse ca prezenţa SUA pe continentul european să treacă de la un caracter eminamente rotativ la o permanentizare a acesteia.

„Cred că această schimbare va continua să sporească şi lucrăm foarte mult cu Consiliul Atlanticului de Nord pentru a face exact asta”, a spus el.

Zelenski despre reducerea anunţată a dispozitvului rus în Ucraina: „Nu credem pe nimeni! Nu vom ceda nimic. Vom lupta pentru fiecare metru din teritoriul nostru”

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a afirmat miercuri că nu crede în promisiunile Rusiei de a-şi reduce activitatea militară şi că armata sa se pregăteşte pentru noi lupte în estul ţării, notează AFP citat de Agerpres.

„Nu credem pe nimeni, nicio frază frumoasă”, a declarat Volodimir Zelenski într-un mesaj video adresat naţiunii, adăugând că forţele ruse se regrupează pentru a ataca regiunea Donbas. „Nu vom ceda nimic. Vom lupta pentru fiecare metru din teritoriul nostru”, a spus el.

Ruşii încep să se retragă de la Cernobîl (Pentagon)

Forţele ruse încep să se retragă de la centrala nucleară dezafectată de la Cernobîl, asupra căreia au preluat controlul în prima zi a invaziei Ucrainei la 24 februarie, a indicat miercuri un înalt responsabil al Pentagonului, notează AFP.

Armata rusă a început să se retragă de pe aeroportul Gostomel, la nord-vest de Kiev, iar „Cernobîl este o altă zonă în care încep să se repoziţioneze, părăsind Cernobîl şi mergând în Belarus”, a declarat presei acestui înalt responsabil care a solicitat anonimatul, scrie Agerpres.

„Credem că sunt pe punctul de a pleca, nu vă pot spune dacă au plecat cu toţii”, a adăugat el.

Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică (AIEA) a încetat, din 9 martie, să mai primească date în direct de la Cernobîl şi şi-a exprimat îngrijorarea duminică în legătură cu lipsa de rotaţie a personalului din 20 martie.

Reactorul numărul 4 al centralei de la Cernobîl a explodat în 1986, cauzând cea mai gravă catastrofă nucleară civilă din istorie. În prezent reactorul este acoperit cu un sarcofag dublu, unul construit de sovietici şi deja avariat, altul, mai modern, inaugurat în 2019.

Celelalte trei reactoare ale centralei au fost închise progresiv după catastrofă, ultimul în anul 2000.

Aeroportul militar Antonov din Gostomel a fost atacat de forţele ruse la 25 februarie, a doua zi după declanşarea invaziei Ucrainei.

Purtătorul de cuvânt al Pentagonului, John Kirby, a mai spus că „mai puţin de 20%” din forţele ruse a căror înaintare asupra Kievului a fost blocată de rezistenţa ucraineană „încep să se repoziţioneze” în direcţia Belarusului.

„Considerăm că se repoziţionează în Belarus. Nu avem un număr exact, dar aceasta este estimarea noastră preliminară”, a spus John Kirby într-un briefing de presă, subliniind că niciuna dintre unităţi nu pare să părăsească vecinătatea Ucrainei.

„Nu este un detaliu”, a insistat el. „Dacă ruşii ar fi serioşi în privinţa unei detensionări, pentru că asta afirmă, i-ar trimite acasă. Dar nu asta fac”, a mai spus purtătorul de cuvânt.

Moscova, care susţine că doreşte să se concentreze asupra regiunii Donbas, unde sunt situate zonele separatiste Doneţk şi Lugansk, s-a angajat „să-şi reducă radical activitatea militară în direcţia Kiev şi Cernigău”, în nordul ţării.

Cu toate acestea, bombardamentele nu au încetat, mai ales în estul ţării şi în jurul Kievului, a ţinut să adauge John Kirby.

Ucraina acuză forţele ruse că au tras obuze cu fosfor asupra unui oraş

Autorităţile ucrainene au acuzat forţele ruse că au tras miercuri cu obuze cu fosfor în micul oraş Marinka din estul Ucrainei, scrie AFP.

„Ruşii au folosit din nou obuze cu fosfor la Marinka” (10.000 de locuitori înainte de începerea invaziei ruse de la 24 februarie), a afirmat pe Telegram şeful administraţiei militare a regiunii Doneţk, Pavel Kirilenko.

„Au fost localizate peste zece incendii (provocate de aceste obuze) şi au fost ţinute sub control de către personalul Serviciului naţional pentru situaţii de urgenţă”, a continuat el, scrie Agerpres.

Armele cu fosfor sunt arme incendiare a căror utilizare este interzisă împotriva civililor, dar nu împotriva ţintelor militare, în baza unei Convenţii semnate în 1980 la Geneva.

Rusia a dezminţit la 25 martie orice încălcare a dreptului internaţional după ce a fost acuzată în mod repetat de Ucraina că a folosit astfel de muniţii în cadrul ofensivei sale.

„Au fost bombardate şi oraşele Georgievka, Novokalinovo şi Oceretino”, a adăugat Pavel Kirilenko, fără a oferi detalii despre muniţia folosită.

„Nu s-au înregistrat victime în rândul civililor, dar mai multe case au fost avariate”, a subliniat el.

Un atac aerian rusesc a fost efectuat şi asupra satului Slobojanske, din nord-est, provocând moartea unei femei şi a fiului ei de 11 ani, a anunţat serviciul de presă al Parchetului regional Harkov.

De asemenea, au fost trase rachete asupra unei uzine din Novomoskovsk şi a unui depozit de petrol din Dnipropetrovsk, în est, a declarat şeful administraţiei militare din regiune, Valentin Reznicenko, potrivit căruia nu există victime.

Ucraina – Oraşul Irpin, distrus pe jumătate, afirmă primarul

O jumătate din oraşul ucrainean Irpin a fost distrusă, potrivit primarului Oleksandr Markuşin, citat de CNN.

Markuşin a făcut această evaluare într-o conferinţă de presă, miercuri, spunând: „Putem vedea că 50% din oraş şi infrastructura critică a fost distrusă, iar molozul nu a fost îndepărtat încă”.

Recent, forţele ruse au atacat oraşul Irpin, dar acum acesta se află sub controlul ucrainenilor, întrucât forţele ucrainene au ripostat, a afirmat primarul într-un interviu pentru CNN, tot miercuri, scrie News.ro.

El a arătat că, în ciuda luptelor, multe persoane rămân în oraş.

„Cât despre reluarea alimentării cu apă şi energie, acest lucru nu s-a întâmplat şi este prea periculos din cauză că oraşul este bombardat constant”, a adăugat Markuşin.

Jumătate din teritoriul ucrainean ”poluat” de tirurile ruse, afirmă Kievul

Autorităţile ucrainene au afirmat miercuri că aproximativ jumătate din teritoriul ucrainean a fost deja „poluat” de muniţiile folosite de forţele ruse de la începutul invaziei, la 24 februarie, notează AFP.

„Suprafaţa totală a zonelor poluate cu dispozitive explozive în cadrul agresiunii ruse se ridică la 300.000 de kilometri pătraţi”, a declarat un înalt responsabil al Ministerului de Interne ucrainean, Evgheni Ienin, care nu a oferit alte detalii.

Cifra pe care a dat-o este imposibil de verificat independent, scrie Agerpres.

„În plus, specialiştii ucraineni în deminare au dezactivat peste 300 de dispozitive explozive” de la începutul războiului, a adăugat Evgheni Ienin, citat de agenţia de presă Interfax Ucraina.

Putin este prost informat de anturajul său despre situaţia din Ucraina, potrivit serviciilor secrete americane

Preşedintele rus Vladimir Putin este prost informat despre desfăşurarea războiului în Ucraina, pentru că consilierii săi se tem să-i dezvăluie pierderile militare şi economice suferite de Rusia, a declarat miercuri un înalt responsabil american, citat de AFP şi Reuters.

„Putin nu ştia nici măcar că armata sa recruta şi pierdea recruţi în Ucraina, ceea ce demonstrează o ruptură clară în fluxul de informaţii fiabile care îi parvin preşedintelui rus”, a indicat acest responsabil sub rezerva anonimatului, asigurând că se bazează în aceste afirmaţii pe informaţii americane declasificate, scrie Agerpres.

„După părerea noastră, Putin este indus în eroare de consilierii săi asupra slabelor performanţe ale armatei ruse şi asupra severităţii impactului sancţiunilor asupra economiei ruse, pentru că cei mai înalţi consilieri ai săi se tem să-i spună adevărul”, potrivit aceluiaşi oficial.

Înaltul responsabil american asigură de altfel că există „de acum o tensiune constantă între Putin şi Ministerul Apărării”.

„Avem informaţii potrivit cărora (Vladimir) Putin a avut impresia că a fost indus în eroare de armata rusă”, ceea ce l-a determinat să nu mai aibă încredere în comandamentul militar, a declarat el.

Niciun comentariu cu privire la aceste declaraţii nu a putut fi obţinut pentru moment nici de la Kremlin, nici de la Ambasada Rusiei la Washington.

Invazia în Ucraina, lansată în 24 februarie, de Rusia s-a ciocnit pe numeroase fronturi de o rezistenţă tenace a forţelor ucrainene care au recâştigat poziţii în jurul Kievului, în nordul ţării, chiar dacă numeroşi civili sunt prinşi în capcană în oraşele asediat din sudul ţării.

Pe teren, armata rusă a bombardat miercuri suburbiile Kievului şi oraşul Cernigov, în nordul Ucrainei, a doua zi după promisiunea unei reduceri drastice a operaţiunilor sale militare în aceste regiuni. Aceasta afirmase că şi-a încheiat prima etapă a operaţiunii sale.

Analişti militari estimează că Rusia a modificat modul de a-şi prezenta obiectivele de război cu scopul de a-i permite lui Vladimir Putin să-şi salveze obrazul datorită unei victorii de faţadă, în pofida înfrângerilor umilitoare suferite de armata rusă în cursul acestei campanii, notează Reuters.

Moscova numeşte această ofensivă drept „operaţiune militară specială” care urmăreşte să „demilitarizeze” şi „denazifice” Ucraina.

Parisul nu vede niciun ”progres” în negocierile Rusia-Ucraina

Franţa nu vede „niciun progres” în negocierile ruso-ucrainene şi nicio „noutate” în situaţia din Ucraina după anunţurile ruse de reducere a activităţii militare în jurul Kievului şi în nordul Ucrainei, a declarat miercuri seară şeful diplomaţiei franceze, Jean-Yves Le Drian, citat de AFP.

„Războiul continuă. Deocamdată, din câte ştiu, nu există nici progres, nici noutate”, a declarat Jean-Yves Le Drian la postul de informaţii non-stop France 24.

„Încrederea sunt acţiunile (…), deocamdată, nu sunt acolo”, a spus el, menţionând că bombardamentele ruse au continuat asupra Kievului şi că preşedintele rus Vladimir Putin încă nu a acceptat un armistiţiu, mai ales în oraşul asediat Mariupol (sud), scrie Agerpres..

În ceea ce priveşte negocierile ruso-ucrainene care au avut loc marţi la Istanbul, „deocamdată nimic nu a avansat pe niciun subiect”, a insistat ministrul francez de externe.

Şeful delegaţiei ruse, Vladimir Medinski, a raportat „discuţii substanţiale” şi a salutat propunerile „clare” ale Kievului pentru un acord.

Viceministrul rus al apărării, Aleksandr Fomin, a mai spus că Moscova „îşi va reduce radical activitatea militară în direcţia Kiev şi Cernigău”, în nordul ţării.

„Este posibil ca, având în vedere dificultăţile pe care le are armata rusă în Ucraina, planurile să fie reevaluate, dar este posibil şi ca această perioadă în care se anunţă discuţii mai aprofundate să fie folosită de Rusia pentru a-şi reconstitui forţele”, a subliniat Jean-Yves Le Drian.

La rândul său, Ucraina a acceptat principiul neutralităţii sale cu condiţia să obţină un „acord internaţional” pentru a-i garanta securitatea, la care să fie semnatare mai multe ţări acţionând ca garanţi, precum Statele Unite, China, Franţa şi Marea Britanie, membri ale Consiliului de Securitate al ONU.

„Suntem pe deplin disponibili să lucrăm cu preşedintele (ucrainean) Volodimir Zelenski asupra manierei de a oferi garanţii”, a declarat Jean-Yves Le Drian.

„Dar problema este că trebuie să existe o negociere reală. De asemenea, poate ar fi oportun ca preşedintele Zelenski să se întâlnească cu preşedintele Putin. Deocamdată, nu este posibil, deoarece preşedintele Putin refuză”, a menţionat şeful diplomaţiei de la Paris.

Articole recomandate