Ucraina susţine că forţele sale militare au recucerit 11 localităţi din regiunea Herson. Un depozit de petrol din regiunea rusă Belgorod a fost atacat de ucraineni. Erdogan i-a ceut lui Putin să se vadă cu Zelenski – Război Ucraina – LIVE TEXT ziua 37

ZIUA 37 – Război în Ucraina 

Erdogan i-a cerut lui Putin să se întâlnească cu Zelenski pentru a încorona negocierile de pace

Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan i-a cerut omologului său rus Vladimir Putin să se întâlnească personal cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski pentru a ”încorona” recentele progrese în negocierile ruso-ucrainene, relatează agenţia EFE, citată de Agerpres.

Într-o discuţie telefonică avută vineri, Erdogan a descris drept constructive şi dătătoare de speranţă negocierile dintre Moscova şi Kiev desfăşurate marţi la Istanbul, potrivit unui comunicat difuzat pe Twitter de preşedinţia de la Ankara.

Preşedintele turc a discutat joi de asemenea cu Zelenski şi a propus ca Turcia să fie gazdă a unei întâlniri între liderii celor două ţări aflate în război după agresiunea Rusiei asupra Ucrainei începută pe 24 februarie.

Preşedintele ucrainean insistă la rândul său pentru o întâlnire cu Putin, dar Kremlinul consideră că aceasta se va putea desfăşura numai după ce negociatorii ruşi şi ucraineni vor fi convenit un acord.

La revenirea de la Istanbul, negociatorul-şef rus Vladimir Medinski a spus că ”Ucraina s-a arătat dispusă să îndeplinească principalele cereri asupra cărora Rusia a insistat în ultimii ani”, respectiv renunţarea la intrarea în NATO, la orice intenţie de a dezvolta sau achiziţiona arme de distrugere în masă şi de a găzdui pe teritoriul său baze sau contingente militare străine.

Totuşi, Kremlinul a spus a doua zi că, deşi Ucraina a început să formuleze propuneri concrete, negocierile de la Istanbul nu au dus la „nimic foarte promiţător” şi la „niciun progres”.

Ucraina a propus Rusiei la negocierile din Turcia ca, în schimbul neutralităţii, să primească garanţii de securitate din partea unui grup de ţări, respectiv statele membre permanente ale Consiliului de Securitate (Rusia, SUA, Regatul Unit, China şi Franţa), plus Germania, Canada, Italia, Polonia, Israel şi Turcia. O altă propunere formulată de Kiev către Moscova este negocierea într-un termen de 15 ani a statutului peninsulei Crimeea anexată de Rusia.

Însă Ucraina a cerut Rusiei ca mai întâi să-şi retragă trupele şi abia apoi să fie pus în aplicare un eventual acord, în timp ce Moscova insistă pentru recunoaşterea suveranităţii Rusiei asupra Crimeii anexate şi dreptul la autodeterminare al provinciilor separatiste Doneţk şi Lugansk.

Negocierile ruso-ucrainene s-au reluat vineri prin teleconferinţă, dar Rusia a avertizat că acestea riscă să fie afectate de atacul presupus ucrainean asupra unui depozit de combustibil din oraşul rus Belgorod.

UNESCO susține că cel 53 de situri culturale au fost avariate în Ucraina de la începutul războiului

Cel puţin 53 de situri culturale au fost avariate în Ucraina de la declanşarea invaziei ruse, pe 24 februarie, a anunţat vineri Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură (UNESCO), relatează AFP, citată de Agerpres.

Printre aceste obiective se află 29 de situri religioase, 16 clădiri istorice, patru muzee şi patru monumente. UNESCO a verificat pagubele prin imagini din satelit şi persoane aflate la faţa locului, a explicat un purtător de cuvânt al organizaţiei, potrivit căruia această listă ”nu este exhaustivă”.

”Experţii noştri continuă să investigheze o serie de indicii”, a continuat el. Cinci dintre aceste situri se află în regiunea Cernigov (nord), un oraş bombardat de armata rusă şi care se află pe o listă a UNESCO. Kievul urmează să prezinte candidatura acestor situri pentru a fi incluse în Patrimoniul ONU.

Alte cinci situri sunt situate în regiunea Kiev şi 18 în cea a oraşului Harkov, de asemenea ţinta unui puternic bombardament rus, potrivit listei UNESCO consultate de AFP. Alte situri avariate se află între regiunile Sumy (nord-est), Jitomir (vest de Kiev), Zaporojie (sud), Doneţk şi Lugansk (est).

Această listă nu conţine informaţii despre oraşul Mariupol (sud-est), asediat şi bombardat de forţele ruse, sau Herson (sud), ocupat de aceste forţe.

Rusia este semnatară a unei convenţii ONU semnate în 1954 pentru protecţia bunurilor culturale în caz de conflict armat.

”Orice încălcare a acestor norme va implica responsabilitatea la nivel internaţional a autorilor săi”, a amintit directoarea generală a UNESCO, Audrey Azoulay, într-o scrisoare trimisă pe 17 martie ministrului de Externe rus, Serghei Lavrov.

Crucea Roșie anunță că evacuarea locuitorilor din Mariupol a fost imposibilă vineri

Un convoi al Crucii Roşii care se îndrepta spre oraşul asediat Mariupol din Ucraina pentru a-i evacua pe civili a făcut cale întoarsă, a anunţat vineri Comitetul Internaţional al Crucii Roşii (CICR) cu sediul la Geneva, întrucât desfăşurarea operaţiunii a devenit imposibilă, relatează Reuters şi AFP, citate de Agerpres.

„O echipă a CICR care se îndrepta vineri spre Mariupol pentru a facilita evacuarea în siguranţă a civililor a trebuit să se întoarcă la Zaporojie după ce aranjamentele şi condiţiile au făcut ca derularea operaţiunii să fie imposibilă”, a precizat CICR într-un comunicat.

CICR a anunţat anterior în cursul zilei de vineri că se îndreaptă spre Mariupol, un purtător de cuvânt exprimându-şi speranţa că evacuarea a mii de civili putea începe în aceeaşi zi.

Potrivit AFP, echipa CICR care a fost nevoită să se întoarcă era formată din nouă persoane şi trei vehicule. O nouă tentativă de a-i evacua pe locuitorii din Mariupol va avea loc sâmbătă.

Zelenski i-a cerut lui Macron să-și folosească influența pentru ca Moscova să înceteze focul la Mariupol

Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, i-a solicitat vineri omologului său francez Emmanuel Macron, în cursul unei convorbiri telefonice, să intervină pe lângă Moscova pentru a obţine o încetare a focului la Mariupol, oraş-port la Marea Azov „aflat sub asediu de mult timp”, pentru a înlesni evacuarea locuitorilor rămaşi în oraş şi realizarea unor operaţiuni umanitare, relatează EFE.

Într-o postare pe Twitter, Zelenski subliniază că „iniţiativa franceză privind deschiderea unor coridoare umanitare la Mariupol trebuie să fie pusă în practică”.

Convorbirea telefonică dintre cei doi lideri, potrivit unei surse de la Palatul Elysee, s-a axat pe situaţia de „urgenţă umanitară” pentru locuitorii rămaşi la Mariupol, oraş din sud-estul Ucrainei asediat de la începutul invaziei de armata rusă.

Zelinski, care menţine contacte regulate cu Macron, l-a încurajat să „continue eforturile diplomatice pentru a obţine de la Rusia condiţiile necesare desfăşurării unei operaţiuni umanitare de către organizaţii internaţionale competente”, a menţionat Palatul Elysee.

Pentru aceasta ar fi nevoie, potrivit sursei franceze, de „un armistiţiu destul de lung şi anunţat cu suficient timp înainte”.

Macron „şi-a reafirmat hotărârea de a depune eforturi pentru a se ajunge la o încetare a focului care să permită evacuarea persoanelor care doresc să plece din Mariupol în orice direcţie şi-ar dori şi care să permită intrarea în oraş a unui ajutor umanitar adecvat”.

În acelaşi timp, el a reiterat ajutorul francez pentru instalarea civililor strămutaţi pe teritoriul ucrainean.

Cei doi lideri au discutat de asemenea despre negocierile recente dintre Kiev şi Moscova, Zelenski reiterând importanţa ca ţara sa să primească garanţii de securitate.

Macron, la rândul său, a „reiterat hotărârea Franţei de a apăra suveranitatea şi integritatea teritorială a Ucrainei”, promiţând că va continua în această perspectivă „sprijinul său politic, militar, economic şi umanitar” pentru Ucraina.

Preşedintele francez a discutat marţi cu omologul său rus Vladimir Putin, cu care are convorbiri telefonice regulate, dar fără prea multe rezultate.

Ucraina a deschis vineri nouă coridoare umanitare

Guvernul ucrainean a comunicat vineri că a deschis nouă coridoare umanitare pentru evacuarea civililor din localităţile Mariupol, Energodar, Berdiansk, Melitopol, Rubejnoie, Nijnee, Severodoneţk, Popasna şi Lisiciansk, relatează EFE, citată de Agerpres.

Un anunţ în acest sens a fost făcut de către vicepremierul ucrainean Irina Vereşciuk, ministru responsabil de reintegrarea teritoriilor ocupate ale Ucrainei, într-un mesaj pe Telegram, în care a indicat şi traseele respective.

Astfel, locuitorii din Mariupol, Energodar, Berdiansk şi Melitopol vor fi evacuaţi în Zaporijie, iar locuitorii din Rubejnoie, Nijnee, Severodoneţk, Popasna şi Lisiciansk, la Bahmut.

Referitor la coridoarele spre Zaporojie, ea a subliniat că primele două au fost autorizate pentru autoturisme particulare, în timp ce din Berdiansk şi Melitopol oamenii se pot evacua şi cu autobuze.

Pe de altă parte, agenţia ucraineană de presă Ukrinform a transmis că în total 1.458 de persoane au fost evacuate joi prin trei coridoare umanitare din Mariupol, Melitopol şi Energodar.

Kievul nu confirmă, dar nici nu infirmă implicarea forțelor ucrainene în atacul asupra unui depozit de combustibili din orașul rusesc Belgorod

Autorităţile ucrainene nici nu au confirmat şi nici nu au negat vineri o presupusă implicare a lor într-un atac asupra unui depozit de combustibil în oraşul Belgorod din Rusia, relatează Reuters, citată de Agerpres.

Ministerul Apărării de la Kiev a refuzat să comenteze direct acuzaţiile Rusiei conform cărora forţele ucrainene au atacat depozitul, dar a spus că Ucraina desfăşoară o operaţiune defensivă şi nu poate fi făcută responsabilă pentru „fiecare catastrofă de pe teritoriul Rusiei”.

„Ucraina desfăşoară în prezent o operaţiune defensivă împotriva agresiunii ruse pe teritoriul Ucrainei, iar asta nu înseamnă că Ucraina este responsabilă pentru fiecare catastrofă de pe teritoriul Rusiei. Nici nu confirm şi nici nu neg aceste acuzaţii”, a spus purtătorul de cuvânt al Ministerului Apărării, Oleksandr Motuzianik.

La rândul său, ministrul ucrainean de Externe, Dmitro Kuleba, a declarat tot vineri, în timpul unui briefing în Polonia, că nu poate confirma sau nega o presupusă implicare a Ucrainei în atac, pentru că nu este la curent cu toate informaţiile militare.

El a mai spus că Ucraina aşteaptă răspunsul oficial al Rusiei la propunerile Kievului făcute la negocierile de pace din Turcia şi că puterile străine nu împing Ucraina să facă un compromis în negocieri.

Kremlinul a transmis vineri că ceea ce consideră a fi un atac al elicopterelor ucrainene asupra unui depozit de carburanţi de pe teritoriul rus nu creează condiţii propice pentru continuarea tratativelor de pace cu Ucraina.

Rusia a acuzat vineri Kievul de atacarea unui depozit de carburanţi din oraşul rus Belgorod, situat la 35 de kilometri de graniţa cu Ucraina.

Guvernatorul din Belgorod, Viaceslav Gladkov, a declarat că două elicoptere militare ucrainene au atacat un depozit de combustibil din oraş după ce trecuseră frontiera la altitudine joasă.

Belgorod se află la circa 80 de kilometri nord de Harkov, al doilea oraş ucrainean, ce rezistă ofensivei forţelor ruse încă de la începutul invaziei lansate de Moscova, la 24 februarie.

O nouă rundă de negocieri de pace între Ucraina şi Rusia, de data aceasta în format de videoconferinţă

Delegaţiile ucraineană şi rusă au început vineri o nouă rundă de negocieri, de data aceasta în format de videoconferinţă, pentru a identifica o soluţie la conflictul între cele două ţări în urma deciziei Moscovei de a invada statul vecin, relatează EFE.

Anunţul privind începerea acestei noi runde de discuţii a fost făcut de partea ucraineană, de către Mihailo Podoliak, unul dintre membrii delegaţiei de negociatori a Ucrainei, totodată consilier al preşedintelui Volodimir Zelenski, conform Ukrinform.

„Negocierile continuă prin videoconferinţă cu participarea subgrupurilor de lucru”, a spus el, fără a oferi mai multe detalii despre această nouă rundă de dialog.

De partea rusă, negociatorul şef, Vladimir Medinski, reprezentantul Kremlinului, a confirmat debutul discuţiilor, notează AFP.

„Continuăm negocierile prin videoconferinţă. Poziţiile noastre cu privire la Crimeea şi Donbas nu s-au schimbat”, a indicat Medinski pe canalul Telegram, referindu-se la cele două regiuni ucrainene, dintre care una a fost anexată de Rusia în 2014, iar cealaltă se află parţial sub controlul separatiştilor proruşi.

El a publicat trei fotografii de la aceste discuţii, care de partea rusă se desfăşoară în biroul administraţiei prezidenţiale de la Kremlin.

Ultimele contacte între cele două ţări au avut loc la 29 martie la Istanbul, cu medierea guvernului turc.

La precedenta rundă de negocieri nu s-au înregistrat progrese în ceea ce priveşte convenirea unei încetări a focului în războiul care face ravagii în Ucraina din 24 februarie, dar Moscova a promis să-şi reducă ofensiva asupra Kievului şi a altor oraşe mari din ţară.

Moscova trebuie să răspundă la o serie de propuneri ucrainene în vederea încheierii unui acord.

Kievul a acceptat neutralitatea Ucrainei şi renunţarea la aderarea la NATO, cu condiţia ca securitatea să-i fie garantată de către alte ţări în faţa Rusiei.

În acest scop, Ucraina cere Rusiei, printre altele, să semneze un tratat internaţional, potrivit surselor.

Delegaţia ucraineană a fost de acord ca statutul Donbasului şi al Crimeii să fie negociat mai târziu, conform surselor.

Aceste propuneri, calificate drept un prim progres de către Medinski la începutul acestei săptămâni, au fost făcute în timpul discuţiilor cu prezenţă fizică la Istanbul.

Moscova a dat asigurări că îşi va reduce operaţiunile militare în direcţia Kiev şi Cernigov, dar bombardamentele au continuat, iar retragerea din cele două regiuni seamănă mai degrabă a regrupare.

Pe de altă parte, Rusia intenţionează să-şi consolideze ofensiva în Est pentru a prelua controlul asupra întregului Donbas, notează AFP.

Rusia îşi retrage unele trupe din regiunile Kiev şi Cernigov, potrivit responsabililor locali

Rusia îşi retrage unele din forţele aflate în regiunea capitalei Kiev şi în cea a oraşului Cernigov, situat la circa 130 de kilometri nord-est de capitală, au declarat vineri guvernatorii ucraineni ai celor regiuni, în timp ce un consilier al preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski susţine că trupele ucrainene le forţează pe cele ruse să dea înapoi la nord-est şi nord-vest de Kiev, transmite Reuters.

”Observăm deplasări compacte de coloane de vehicule (militare ruse) de diferite dimensiuni”, unele îndreptându-se către Belarus, a anunţat pe Telegram guvernatorul regiunii Kiev, Oleksandr Pavliuk. De asemenea, adaugă acesta, trupele ruse au părăsit satul Gostomel, unde se află un aerodrom militar ocupat de armata rusă după lupte grele.

Şi guvernatorul regiunii Cernigov, Viaceslav Ceaus, a transmis într-un mesaj video că unele dintre trupele ruse s-au retras din această regiune aflată la graniţa cu Belarus, precizând însă că încă nu se poate vorbi despre o retragere completă.

Rusia declarase de altfel după negocierile cu Ucraina desfăşurate marţi la Istanbul că-şi va diminua operaţiunile militare în cele două regiuni. Însă oficiali ucraineni şi NATO consideră că este vorba mai degrabă despre o regrupare a trupelor ruse pentru concentrarea ulterioară a ofensivei în Donbas, zona estului separatist pro-rus al Ucrainei, mai ales că Moscova însăşi a comunicat că se va axa pe alte zone esenţiale şi pe ”eliberarea” completă a Donbasului.

Potrivit consilierului prezidenţial ucrainean Oleksii Arestovici, în apropierea Kievului continuă luptele, iar forţele ucrainene le împing în retragere pe cele ruse în părţile de nord-est şi nord-vest ale oraşului. Acesta mai spune că forţele ruse încearcă să încercuiască oraşul Cernigov, deşi guvernatorul regiunii omonime a confirmat o retragere parţială a acestora.

Comisia Europeană propune ca refugiaţii ucraineni să îşi poată converti hrivnele în euro

Comisia Europeană a propus vineri ca refugiaţii ucraineni să îşi poată converti hrivnele în euro, până la un plafon maxim de 300 de euro pentru fiecare persoană, în cadrul măsurilor de asistenţă umanitară destinate milioanelor de refugiaţi ucraineni care au fugit din calea războiului, transmite Reuters.

Propunerea Executivului comunitar, care a luat forma unei recomandări către guvernele statelor membre şi care va avea nevoie de sprijinul guvernelor, va permite fiecărui refugiat ucrainean care a fugit în Uniunea Europeană să schimbe, fără comison, suma de 10.000 de hrivne. Pe baza cursului oficial de schimb afişat de Banca Naţională a Ucrainei, care va fi cel utilizat la schimbul valutar, asta ar însemna că fiecare refugiat ar urma să primească 307,91 de euro pentru cele 10.000 de hrivne.

De la debutul invaziei ruseşti în Ucraina, peste 3,8 milioane de ucraineni au trecut graniţa în ţările Uniunii Europene. Blocul comunitar le-a acordat deja statutul de „protecţie temporară”, ceea ce înseamnă că au dreptul să muncească, să beneficieze de asistenţă medicală şi să îşi trimită copiii la şcoală.

Comisia Europeană a precizat că recomandarea sa este destinată să asigure o abordare coordonată în toate statele membre UE adăugând că este necesară pentru că Banca Naţională a Ucrainei a fost nevoită să-şi suspende schimburile valutare pentru a-şi proteja rezervele valutare limitate. Aceasta înseamnă că instituţiile de credit din UE nu erau dispuse se efectueze schimbarea hrivnelor din cauza convertibilităţii limitate a bancnotelor ucrainene şi a expunerii la un risc ridicat al cursului de schimb.

Cea mai mare parte a refugiaţilor ucraineni s-au îndreptat spre Polonia, care susţine că până acum a primit 2,3 milioane de refugiaţi. Alte state membre UE precum România, Slovacia şi Ungaria au primit şi ele un număr important de refugiaţi. Din toate cele patru state doar Slovacia este membră a zonei euro.

Echipele Crucii Roşii sunt în drum spre Mariupol, dar fără ajutoare umanitare

Comitetul Internaţional al Crucii Roşii (CICR) trimite echipe în Mariupol, oraş-port la Marea Azov asediat de forţele ruse, şi speră că evacuarea a mii de civili poate începe vineri, a afirmat un purtător de cuvânt al CICR, potrivit Reuters.

”Avem permisiunea de a ne deplasa astăzi şi suntem pe drum spre Mariupol”, a declarat Ewan Watson.

”Sperăm că (operaţiunea de trecere sigură) va începe astăzi”, a adăugat reprezentatul CICR.

Echipele Crucii Roşii sunt formate din trei vehicule cu nouă membri şi intenţionează să conducă în afara oraşului un convoi de 54 de autobuze ucrainene şi un număr neprecizat de automobile private.

Watson a subliniat că operaţiunea a fost aprobată de ambele părţi, dar că CICR încă lucrează asupra unor detalii esenţiale. Destinaţia precisă nu a fost precizată, dar va fi un loc din interiorul Ucrainei. ”Punerea împreună a pieselor pentru această trecere sigură a fost şi rămâne extrem de complexă”, a spus el.

Totuşi, convoiul CICR nu a primit autorizaţia de a aduce ajutoare umanitare. ”Pentru moment nu avem permisiunea de a aduce cu noi ajutoare umanitare, dar vom continua să facem eforturi pentru a încerca să le aducem în următoarele zile”, a adăugat reprezentantul CICR, fără a da alte detalii.

Pe de altă parte, ministrul de externe al Turciei, Mevlut Cavusoglu, a anunţat vineri că în jur de 30 de cetăţeni turci au rămas în Mariupol, locul celei mai grave situaţii umanitare de la începutul invaziei militare ruse contra Ucrainei, în urmă cu cinci săptămâni.

Într-o conferinţă de presă, Cavusoglu a spus că 87 de cetăţeni turci se află în Ucraina.

ONU crede că mii de persoane au murit în Mariupol în bombardamentele începute de forţele ruse în urmă cu aproximativ o lună asupra acestui port strategic la Marea Azov.

Crucea Roşia internaţională sperase să poată începe evacuările din oraş vineri cu primul convoi de ajutoare umanitare, dar Kievul a precizat că Rusia a împiedicat în ajun autobuzele să ajungă în oraş.

Oraşul Mariupol a fost încercuit în primele zile ale invaziei ruse în Ucraina, începută în 24 februarie.

Primarul din Mariupol a afirmat în această săptămână că până la 170.000 de locuitori sunt blocaţi în interiorul oraşului, fără curent electric şi cu provizii tot mai puţine.

Eforturile agenţiilor umanitare pentru a organiza evacuarea civililor din Mariupol prin coridoare sigure au eşuat până acum, părţile ucraineană şi rusă acuzându-se reciproc. Rusia neagă că acţiunile sale contra Ucrainei au ca ţintă civilii.

Kremlinul afirmă că ceea ce numeşte atac ucrainean de la Belgorod va afecta tratativele de pace

Kremlinul a apreciat vineri că ceea ce consideră a fi un atac al elicopterelor ucrainene contra unui depozit de carburanţi de pe teritoriul rus nu creează condiţii propice pentru continuarea tratativelor de pace cu Ucraina, transmit Reuters şi AFP.

”Este clar că nu putem considera acest lucru ca ceva care va crea condiţii adecvate pentru continuarea negocierilor”, a afirmat Dmitri Peskov, purtător de cuvânt al preşedinţiei ruse.

Rusia a acuzat vineri Kievul de atacarea unui depozit de carburanţi din oraşul rus Belgorod, situat la 35 de kilometri de graniţa cu Ucraina.

Autorităţile ucrainene nu au răspuns deocamdată la acuzaţiile Moscovei.

Guvernatorul din Belgorod, Viaceslav Gladkov, a declarat că două elicoptere militare ucrainene au atacat un depozit de combustibil din oraş după ce trecuseră frontiera la altitudine joasă.

Imagini video ale presupusului atac postate online au arătat ceea ce par a fi câteva rachete trase de la mică altitudine, urmate de o explozie. Reuters nu a putut verifica imaginile respective.

Belgorod se află la circa 80 de kilometri nord de Harkov, al doilea oraş ucrainean, ce rezistă ofensivei forţelor ruse încă de la începutul invaziei lansate de Moscova, în 24 februarie.

Ucraina acuză Belarus că îşi pune la dispoziţie teritoriul pentru amplasarea de rachete de către forţele ruse

Guvernul ucrainean a denunţat vineri faptul că teritoriul Belarusului este folosit de către Rusia pentru a amplasa şi acumula sisteme de rachete, potrivit unor declaraţii ale ministrului adjunct al apărării de la Kiev, Hanna Maliar, într-o intervenţie televizată, citată de agenţia de ştiri Ukrinform, preluată vineri de EFE.

„Forţele ruse folosesc activ teritoriul Belarusului pentru a realiza acţiuni agresive împotriva Ucraina, reamplasându-şi sistemele de rachete în regiunea Homel”, a declarat oficialitatea ucraineană. „Forţele inamice nu renunţă la planurile lor de a captura total regiunile Doneţk şi Lugansk”, a declarat ea, referindu-se la cele două republici autoproclamate din estul Ucrainei, a cărei independenţă a fost recunoscută de Moscova înaintea declanşării invaziei asupra Ucrainei.

Forţele ruse „invadează şi regiunea Harkov şi încearcă să-şi consolideze poziţiile aici şi să-şi regrupeze trupele. Acum am observat că sistemele de rachete sunt trimise în regiunea Homel, iar duşmanul încearcă să le stocheze acolo, aparent în contextul planurilor lor de a lansa atacuri cu rachete şi de a le folosi acolo ca pe un instrument de şantaj şi intimidare”, a mai spus ea.

EFE aminteşte că nu este pentru prima dată când Ucraina denunţă utilizarea teritoriului belarus de către Rusia în sprijinul invaziei sale. La 23 martie, Statul Major al forţelor armate ucrainene a acuzat că echipament militar rus şi belarus este mutat în Belarus de-a lungul frontierei cu Ucraina.

Militari ruşi se află în continuare în „zona de excludere” din jurul centralei nucleare Cernobîl, potrivit Kievului

Militari ruşi se aflau în continuare vineri dimineaţa în „zona de excludere” din jurul centralei nucleare Cernobîl dezafectate, a anunţat şeful Agenţiei pentru managementul acestei zone, informează Reuters.

Şefului Agenţiei de Stat pentru Managementul Zonei de Excludere, Ievhen Kramarenko, a confirmat vineri la televiziunea ucraineană că forţele ruse care ocupau centrala nucleară de la invadarea Ucrainei pe 24 februarie au părăsit centrala, dar că unele efective militare au fost văzute în zona de excludere în afara perimetrului centralei nucleare dezafectate.

Zona de excludere a fost stabilită în jurul centralei la scurt timp după ce un reactor al acesteia a explodat. Reactorul numărul 4 al centralei de la Cernobîl a explodat în 1986, cauzând cea mai gravă catastrofă nucleară civilă din istorie. În prezent reactorul este acoperit cu un sarcofag dublu, unul construit de sovietici şi deja avariat, altul, mai modern, inaugurat în 2019. Celelalte trei reactoare ale centralei au fost închise progresiv după catastrofă, ultimul în anul 2000.

Joi seara, autorităţile ucrainene au anunţat că trupele ruse au părăsit centrala nucleară de la Cernobîl, luând cu ei ostatici. „Părăsind centrala nucleară de la Cernobîl, ocupanţii ruşi au luat cu ei membri ai Gărzii Naţionale pe care îi ţineau ostatici din 24 februarie”, a anunţat pe Telegram agenţia ucraineană de stat Energoatom, citând angajaţi.

De la începutul ofensivei militare ruse, în urmă cu cinci săptămâni, Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică (AIEA) a atenţionat în repetate rânduri asupra pericolelor pe care le presupune acest război, primul care are loc într-o ţară dotată cu un vast parc nuclear cu 15 reactoare în patru centrale active, precum şi cu mai multe depozite de deşeuri nucleare.

Ucraina susţine că forţele sale militare au recucerit 11 localităţi din regiunea Herson

Forţele ucrainene au anunţat că au recucerit 11 localităţi din regiunea Herson din sudul Ucrainei în ultimele câteva zile, informează vineri dpa.

În timpul avansării lor spre nordul acestei regiuni, forţele ucrainene au dat de asemenea peste echipament militar rus abandonat, inclusiv tancuri T-64, a anunţat Ministerul Apărării de la Kiev.

Autorităţile ucrainene au putut livra hrană şi medicamente localnicilor, se mai menţionează în comunicatul ministerului.

La rândul lor, forţele armate ruse susţin că au preluat complet controlul asupra regiunii Herson.

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a atenţionat că Moscova vrea să înfiinţeze o „republică populară” prorusă în regiunea Herson, după modelul regiunilor separatiste Doneţk şi Lugansk din estul Ucrainei.

Ajutorul nu poate ajunge la locuitorii din Mariupol (consilierul primarului)

Oraşul Mariupol din sudul Ucrainei rămâne inaccesibil pentru cei care vor să intre şi „foarte periculos” pentru cei care încearcă să iasă, a declarat vineri un consilier al primarului local, transmite Reuters.

Potrivit acestui consilier, Petro Andriuşcenko, forţele ruse împiedică începând de joi trecerea oricărui ajutor umanitar destinat locuitorilor rămaşi captivi în oraş, ceea ce arată că nu a fost creat un „coridor umanitar” aşa cum era planificat.

„Oraşul rămâne închis la intrare şi foarte periculos la ieşirea cu mijloc de transport personal”, a scris Andriuşcenko pe aplicaţia de mesagerie Telegram.

„În plus, de ieri ocupanţii au blocat categoric intrarea oricărui ajutor umanitar – chiar şi în cantităţi mici – în oraş”, a subliniat acesta.

Un convoi de autobuze care urma să pornească joi spre Mariupol nu a ajuns în oraş, au afirmat joi seara oficiali ucraineni.

Primarul oraşului a indicat mai devreme în această săptămână că până la 170.000 de locuitori erau blocaţi în interiorul oraşului, fără curent electric şi cu provizii tot mai puţine. Potrivit acestuia, cel puţin 5.000 de civili au fost ucişi până acum de bombardamentele ruse.

Mariupol, cu o populaţie înainte de război de 400.000 de locuitori, a fost un punct strategic important încă de la începutul invaziei militare ruse, în urmă cu cinci săptămâni, oraşul fiind bombardat constant.

Încercările repetate de a organiza evacuarea civililor din Mariupol prin coridoare sigure au eşuat până acum, părţile ucraineană şi rusă acuzându-se reciproc. Rusia neagă că acţiunile sale contra Ucrainei au ca ţintă civilii.

În estul Ucrainei, guvernatorul regiunii Lugansk a afirmat că speră ca vineri să fie deschise cinci coridoare sigure către oraşe şi alte localităţi din regiune.

Marele Stat Major ucrainean apreciază că Rusia intenţionează să rămână activă în estul şi sudul Ucrainei

Forţele militare ruse intenţionează să îşi menţină prezenţa în estul şi sudul Ucrainei, apreciază Statul Major ucrainean într-un material informativ preluat vineri de dpa.

Generalii ucraineni se referă la încercările Rusiei de a crea o administraţie în regiunile ocupate Doneţk, Lugansk, Zaporojie şi Herson, unde se aşteaptă ca luptele să continue, scrie Agerpres.

Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, avertizase deja că Rusia are în vedere organizarea unui pseudo-referendum în regiunea Herson din sud, pentru formarea unei „republici populare” similare celor din Donbas, în est.

Conducerea armatei ucrainene a precizat că unităţile ruse nu au mai reuşit să câştige teren. Ruşii continuă bombardamentele la Harkov, în est, însă nu au reuşit o încercare de străpungere în apropiere de Izium. Nu a avut succes nici încercarea forţelor ruse de a avansa în regiunea Nikolaev din sud, iar în nord, unele unităţi invadatoare chiar s-au retras.

Moscova anunţase că se vor reduce atacurile asupra Kievului şi „operaţiunea militară” se va concentra pe ofensiva din Donbas.

Zelenski a reacţionat cu un optimism rezervat: „Sunt sigur că este foarte plăcut pentru fiecare dintre voi să citească ştirile şi să afle că oraşele noastre ucrainene sunt eliberate treptat de sub forţele de ocupaţie”. În acelaşi mesaj video, el a avertizat însă că nu este momentul pentru relaxare. „Cu toţii ne dorim victoria. Dar vor mai fi lupte. Ne aşteaptă un drum greu în continuare pentru a obţine tot ce încercăm”, a adăugat el.

Comandamentul militar ucrainean a afirmat că situaţia la Kiev este „oarecum mai uşoară”. Generalul Mikola Jirnov a adăugat într-un comunicat difuzat joi seara că luptele continuă la periferia capitalei. El a insistat că infrastructura civilă este în curs de refacere şi că ziua a fost calmă. Soldaţii ucraineni şi serviciile de intervenţie „curăţă şi deminează zonele eliberate”.

În ciuda progreselor, Jirnov a făcut apel la kieveni să fie atenţi la alarmele de atacuri aeriene şi precauţi.

Peste 8.200 de cetăţeni ucraineni au intrat joi în România

Peste 8.200 de cetăţeni ucraineni au intrat joi în România, numărul fiind în scădere cu 4,3% faţă de ziua precedentă, informează Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră.

Potrivit unui comunicat, în ultimele 24 de ore, prin punctele de frontieră au intrat în România 59.973 de persoane, dintre care 8.277 cetăţeni ucraineni (în scădere cu 4,3% faţă de ziua precedentă), scrie Agerpres.

Pe la frontiera cu Ucraina au intrat în România 4.537 cetăţeni ucraineni (în scădere cu 7%), iar pe la cea cu Republica Moldova au intrat 1.668 cetăţeni ucraineni (scădere cu 16,3%).

De la declanşarea acestei crize, până joi, ora 24,00, au intrat în România 595.755 cetăţeni ucraineni.

În prezent, controlul la intrarea în România prin punctele de trecere a frontierei se derulează cu operativitate, în conformitate cu prevederile legislaţiei naţionale şi comunitare, arterele de control fiind acoperite cu poliţişti de frontieră români până la capacitate maximă.

Măsuri similare de întărirea controlului şi supraveghere sporită au fost dispuse şi la frontiera terestră, fiind suplimentate echipajele care derulează misiuni în zonele de responsabilitate. Se acţionează în sistem integrat cu celelalte instituţii cu atribuţii în domeniu, în vederea unui schimb operativ de date şi informaţii, precum şi de adoptare în comun a măsurilor necesare pentru gestionarea cazurilor apărute.

Rusia: Incendiu la un depozit de carburanţi din Belgorod, guvernatorul regional susţine că a fost un atac ucrainean

Un incendiu a izbucnit la un depozit de carburanţi din oraşul rus Belgorod, situat în apropiere de frontiera cu Ucraina, a anunţat vineri dimineaţă guvernatorul regional Viaceslav Gladkov, transmite Reuters.

Două persoane au fost rănite în incendiu, a spus Gladkov pe Telegram, iar localnicii de pe trei străzi au fost evacuaţi, scrie Agerpres.

Ulterior, el a declarat că două elicoptere militare ucrainene au atacat depozitul de combustibil din Belgorod după ce trecuseră frontiera la mică altitudine.

Imagini video ale presupusului atac postate online au arătat ceea ce par a fi câteva rachete trase de la mică altitudine, urmate de o explozie. Reuters nu a putut verifica imaginile respective.

În această săptămână, guvernatorul Viaceslav Gladkov a afirmat că exploziile de la un depozit de armament au fost cauzate de un incendiu, deşi autorităţile regionale aşteptau confirmarea de la Ministerul Apărării rus.

Ucraina nu a revendicat responsabilitatea pentru niciunul dintre incidente.

Zelenski: Vor urma lupte grele. Situaţia în sudul Ucrainei şi în Donbas rămâne extrem de dificilă

Preşedintele Volodimir Zelenski a anunţat joi că situaţia din sudul Ucrainei şi din regiunea Donbas rămâne extrem de dificilă şi a reiterat că Rusia îşi consolidează prezenţa militară în apropierea oraşului asediat Mariupol, transmite Reuters.

„Vor urma lupte. Va trebui să străbatem în continuare o cale foarte dificilă pentru a obţine tot ce ne dorim”, a declarat preşedintele Ucrainei într-o înregistrare video noaptea târziu, scrie Agerpres.

 

Rusia anunţă pentru vineri deschiderea unui coridor umanitar la Mariupol

Rusia a declarat joi că un coridor umanitar care să permită evacuarea civililor va fi deschis vineri la Mariupol, oraşul-port din sud-estul Ucrainei pe care forţele ruse încearcă să îl cucerească de săptămâni întregi, transmite AFP.

„Forţele armate ruse vor redeschide un coridor umanitar de la Mariupol la Zaporojie (220 km spre nord-vest) pe 1 aprilie, de la ora 10.00 dimineaţa, ora Moscovei”, a anunţat ministerul rus al apărării într-un comunicat, scrie Agerpres.

Această măsură a fost luată ca urmare a unei solicitări personale a preşedintelui francez (Emmanuel Macron) şi a cancelarului german (Olaf Scholz) adresate preşedintele rus Vladimir Putin”, a adăugat ministerul apărării de la Moscova.

„Pentru a asigura succesul acestei operaţiuni umanitare, se propune realizarea acesteia cu participarea directă a reprezentanţilor Înaltului Comisariat al ONU pentru Refugiaţi şi ai Comitetului Internaţional al Crucii Roşii (CICR)”.

Mai devreme în cursul zilei de joi, CICR s-a declarat pregătit să „conducă” evacuarea civililor din Mariupol începând de vineri, cu condiţia să aibă garanţiile necesare privind situaţia de securitate.

Situaţia umanitară este catastrofală în Mariupol, unde sunt captivi zeci de mii de civili care suferă din cauza frigului şi a lipsei alimentelor.

Guvernul ucrainean a anunţat că a trimis joi 45 de autobuze pentru a evacua civilii din Mariupol în Zaporojie, acuzând forţele ruse că au împiedicat intrarea lor în oraş.

Ambele părţi se acuză reciproc în mod regulat de nereuşita operaţiunilor de evacuare a civililor.

Ucraina: Forţele ruse au părăsit centrala de la Cernobîl

Trupele ruse au părăsit centrala nucleară de la Cernobîl pe care o ocupaseră de la începutul invadării Ucrainei pe 24 februarie, au anunţat autorităţile ucrainene joi seară, transmite AFP.

„Nu mai sunt persoane străine (în serviciu) în interiorul centralei nucleare de la Cernobîl”, a informat pe Facebook agenţia de stat ucraineană care gestionează zona centralei.

Cu puţin timp înainte, agenţia indicase că trupele ruse au început să părăsească centrala situată la o sută de kilometri nord de Kiev, scrie Agerpres.

Agenţia ucraineană a acuzat forţele ruse că, la plecare, s-au dedat la „jefuirea spaţiilor, furt de echipamente şi alte obiecte de valoare”.

Specialiştii ucraineni vor inspecta acum centrala în căutarea unor potenţiale „dispozitive explozive”, potrivit aceleiaşi surse.

Din 9 martie, Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică (AIEA) a încetat să mai primească date în direct de la Cernobîl. Duminică, AIEA şi-a exprimat îngrijorarea faţă de absenţa rotaţiei personalului începând cu 20 martie.

 

Trupele ruse au părăsit cu ostatici centrala de la Cernobîl

Trupele ruse care au părăsit joi centrala de la Cernobîl, ocupată la începutul invaziei Ucrainei pe 24 februarie, au luat cu ele ostatici, au declarat joi seară la Kiev oficiali ucraineni, transmite AFP.

„Părăsind centrala nucleară de la Cernobîl, ocupanţii ruşi au luat cu ei membri ai Gărzii Naţionale pe care îi ţineau ostatici din 24 februarie”, a anunţat pe Telegram agenţia ucraineană de stat Energoatom, citând angajaţi.

Nu este clar câţi soldaţi ucraineni au fost ţinuţi ostatici de forţele ruse, scrie Agerpres.

Ucraina: Pentagonul mizează acum pe un conflict prelungit

Reorientarea efortului de război rus asupra Donbas, în estul Ucrainei, unde forţele ruse se vor confrunta cu o armată ucraineană întărită, lasă să se întrevadă un conflict „prelungit”, a avertizat joi un înalt responsabil al Pentagonului, relatează AFP.

Forţele ruse şi-au început retragerea de la Cernobâl (nord) şi au „abandonat” aeroportul militar de la Gostomel, la nord-vest de Kiev, dar „noi continuăm să credem că este o repoziţionare”, a declarat presei acest responsabil sub protecţia anonimatului, scrie Agerpres.

„Nu avem absolut niciun indiciu că aceşti soldaţi s-au întors acasă, că au fost excluşi definitiv din lupte”, a adăugat el.

„Ceea ce continuăm să credem este că aceste forţe vor fi reechipate şi retrimise în Ucraina (…) pentru a continua lupta în conformitate cu ceea ce noi credem că este obiectivul lor, respectiv Estul”, în special regiunile separatiste Lugansk şi Doneţk, în Donbas, a spus responsabilul citat.

Însă „ucrainenii cunosc foarte foarte bine teritoriul”, a observat el, reamintind că au trecut opt ani de când forţele ucrainene se confruntă cu separatiştii pro-ruşi în această zonă. „Faptul că îi dau prioritate, că îşi întăresc efectivele şi că investesc mai multă energie nu înseamnă că va fi uşor pentru ei”, a avertizat el.

„Asta ar putea lăsa să se întrevadă un conflict mai lung, mai prelungit”, a adăugat el.

Bombardamentele forţelor ruse continuă, în special la Kiev, Cernigov, Izium, Harkov, Mariupol şi Donbas, potrivit acestui responsabil american.

Forţele ruse încearcă practic să învăluie din ambele părţi armata ucraineană desfăşurată din 2014 de-a lungul unei linii a frontului care trece prin apropiere de Doneţk, la sud, şi Lugansk, la est, până la Izium, la nord-vest de Doneţk.

Biden afirmă că Putin pare să se autoizoleze

Preşedintele american Joe Biden a declarat joi că preşedintele rus Vladimir Putin pare să se autoizoleze în Rusia şi că este posibil să-şi fi concediat sau plasat în arest la domiciliu unii dintre consilieri, relatează Reuters şi AFP.

„Pare să se fi autoizolat şi există unele indicii că şi-a concediat sau plasat în arest la domiciliu unii consilieri”, a spus Biden fără a menţiona sursa informaţiilor sale. „Dar nu vreau să acord atât de multă încredere acestor informaţii acum”, a adăugat el, scrie Agerpres.

În acelaşi timp, preşedintele Joe Biden s-a declarat „sceptic” cu privire la anunţurile Rusiei privind o retragere parţială a trupelor sale pentru a-şi concentra ofensiva în Ucraina asupra regiunii Donbas, în estul ţării.

Statele Unite vor scoate o cantitate record de petrol din rezerva strategică, pentru a contracara creșterea prețurilor

Preşedintele Statelor Unite, Joe Biden, a decis să recurgă la cea mai mare eliberare de petrol din rezervele strategice, ca răspuns la creşterea preţurilor la energie în contextul războiului din Ucraina, a anunţat joi Casa Albă, transmite Bloomberg, relatează scrie Agerpres.

O cantitate de 180 de milioane de barili de petrol din rezervele strategice ale SUA ar urma să fie eliberată pe piaţă pe parcursul următoarelor luni.

„Această eliberare record va furniza o cantitate istorică de ofertă pentru a servi drept punte până la finele anului, când producţia internă se va majora”, a informat Casa Albă într-un comunicat de presă în care a subliniat că este vorba de o măsură „fără precedent”.

Chiar dacă SUA au eliberat de mai multe zeci de ori petrol din rezervele strategice, inclusiv pentru a compensa impactul perturbărilor de aprovizionare, a reduce deficitul comercial şi a diminua chetuielile bugetare, amploarea intervenţiilor nu a fost niciodată atât de mare.

„Este greu de subestimat amploarea acestei intervenţii. Ar fi cea mai mare retragere anunţată în istoria de 45 de ani a rezervelor strategice”, a subliniat Kevin Book, director la ClearView Energy Partners.

Datele publicate de Departamentul american al Energiei arată că la data de 25 martie rezervele strategice de petrol ale SUA conţineau o cantitate de 568 de milioane de barili de petrol.

În paralel, administraţia de la Washington va cere Agenţiei Internaţionale a Energiei să coordoneze eliberări de petrol din rezervele strategice ale altor mari state consumatoare. Potrivit unor surse citate de Bloomberg, Agenţia Internaţională a Energiei va organiza o reuniune în zilele următoare, iar Casa Albă se aşteaptă ca şi celelalte state membre ale IEA să scoată petrol din rezervele lor strategice.

Cu toate acestea, eforturile SUA nu vor fi însoţite de o majorare a producţiei statelor OPEC+. Acestea au decis joi să ignore cererile privind o majorare semnificativă a producţiei, pentru a reduce presiunile asupra preţurilor. Reuniţi la Viena, reprezentanţii celor 13 state membre ale Organizaţia Statelor Exportatoare de Petrol (OPEC) şi ai celor 10 state aliate în frunte cu Rusia, reunite toate sub umbrela OPEC+, au convenit să continue strategia de majorare treptată a producţiei de petrol.

OPEC+ a optat pentru menţinerea statu quo-ului în pofida faptului că la data de 7 martie cotaţia barilului de petrol a atins un nivel record, depăşind 130 de dolari. Între timp, cotaţiile au mai scăzut, dar rămân peste pragul de 100 de dolari.

Putin cere plata gazelor rusești în ruble începând de astăzi, dacă nu, oprește gazul! Ce poziții au clienții europeni ai Gazprom

Vladimir Putin a anunțat joi că începând din 1 aprilie Gazprom nu va mai accepta de la clienții săi europeni decât ruble pentru gazele pe care le livrează în UE. Europenii se pregătesc de ce e mai rău, deși miercuri rușii îi liniștiseră pe nemți, spunându-le că pot plăti în continuare gazul în euro.