Război Ucraina, ziua 19 – Centrala de la Cernobîl a rămas din nou fără alimentare de la reţeaua electrică. Forţele ruse au bombardat fabrica de avioane Antonov din Kiev. Zelenski cere o zonă de excludere aeriană, altfel ”rachete ruseşti vor cădea” asupra NATO – LIVE TEXT

ZIUA 19 – Război în Ucraina

Aproximativ 150.000 de ucraineni au fost evacuați prin coridoarele umanitare

Aproape 150.000 de persoane au putut să părăsească regiunile bombardate datorită coridoarelor umanitare de la începutul invaziei Rusiei în Ucraina, a afirmat luni un înalt responsabil ucrainean, citat de AFP.

„Am stabilit 26 de coridoare umanitare. Datorită acestora, un număr foarte mare de persoane au putut fi evacuate cu autobuzele. Putem spune că este vorba de aproximativ 150.000 de persoane”, a declarat şeful adjunct al administraţiei prezidenţiale ucrainene Kirilo Timoşenko, citat de agenţia de presă Interfax-Ukraina.

Coridoare umanitare au fost instituite în regiunea Kiev, la Sumî (350 km nord-est de capitală), Harkov, în nord-estul ţării, şi Zaporojie (est), a detaliat Timoşenko.

Într-un mod similar, în regiunile Doneţk şi Lugansk, două regiuni separatiste proruse din estul Ucrainei, astfel de coridoare le-au permis civililor să fugă din calea luptelor, a asigurat el.

La Mariupol, port strategic asediat de trupele ruse, un convoi de circa 160 de maşini a putut părăsi oraşul luni printr-un coridor umanitar spre Zaporojie, potrivit municipalităţi acestui oraş din sud-estul Ucrainei.

Timoşenko a confirmat că oamenii au putut să plece din Mariupol cu propriile autoturisme.

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski estimase vineri că în jur de 100.000 de persoane au părăsit de miercuri alte oraşe ucrainene, afectate de confruntări, prin coridoare umanitare.

Armata rusă a lansat de pe teritoriul săi atacul cu rachete asupra bazei militare din Iavoriv – oficial american

Rusia a efectuat duminică atacul său împotriva bazei militare ucrainene din regiunea Lviv utilizând rachete de croazieră ce au fost lansate din spaţiul aerian rusesc de bombardiere cu rază lungă de acţiune, a declarat luni un înalt oficial american din domeniul apărării, citat de Reuters, relatează Agerpres.

„A fost un atac aerian cu rachete de croazieră – şi aş spune că peste 20 de rachete de croazieră – care a avariat cel puţin şapte structuri”, a declarat responsabilul american, sub rezerva anonimatului, potrivit AFP.

„Noi considerăm că toate aceste rachete de croazieră aer-sol au fost lansate de bombardiere ruseşti cu rază lungă de acţiune din spaţiul aerian rus, nu din spaţiul aerian ucrainean”, a spus el, văzând în aceasta o dovadă că instituirea unei zone de excludere aeriană nu este un panaceu.

„Pentru cei care susţin necesitatea instituirii unei zone de excludere aeriană, acesta este un exemplu de ce aşa ceva nu ar avea niciun efect”, a adăugat oficialul american, în timp ce preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a cerut luni din nou NATO să stabilească o zonă de excludere aeriană deasupra ţării sale.

Responsabilul citat, care s-a exprimat sub rezerva anonimatului, a afirmat că atacul asupra Centrului internaţional pentru menţinerea păcii şi securităţii din Iavoriv, la numai 20-25 km distanţă de frontiera cu Polonia, ţară membră NATO, nu va afecta efortul Occidentului de aprovizionare cu arme şi muniţii a Ucrainei.

Acelaşi oficial de la Washington a declarat că nu există trupe americane, contractori sau personal civil al guvernului american la această bază, situată la circa 40 km nord-vest de Lviv.

Această bază a servit în ultimi ani ca teren de antrenament pentru forţele ucrainene sub supravegherea instructorilor străini, în special americani şi canadieni.

Baza Iavoriv a fost unul dintre principalele centre utilizate pentru exerciţiile militare comune între forţele ucrainene şi cele ale NATO.

Înaltul responsabil de la Pentagon a dezminţit că la această bază soseşte o parte din ajutorul militar livrat Ucrainei de către ţările occidentale. „Iavoriv nu a fost utilizată pentru asistenţa militară” livrată de Occident Ucrainei, a asigurat el.

Rusia susține că a primit 250.000 de refugiați din Ucraina

Aproape 250.000 de refugiaţi au sosit în Rusia după ce au fugit din Ucraina pe fondul invaziei ruse, a anunţat luni Ministerul Apărării de la Moscova, citat de agenţii de presă ruse preluate de DPA şi Reuters, citate de Agerpres.

Această cifră include 55.000 de copii, a declarat generalul Mihail Mizinţev, în comentarii raportate de agenţia de presă TASS. El a precizat că 8.575 de civili, inclusiv 1.292 de copii, au fugit în Rusia doar în ultimele două zile. Refugiaţii au venit atât din partea principală a Ucrainei, precum şi din regiunile separatiste din est sprijinite de Rusia.

El a mai spus că Rusia a trimis peste 2.100 de tone de ajutoare. Niciuna dintre cifre nu a putut fi verificată în mod independent, notează DPA.

Rusia a invadat Ucraina pe 24 februarie, declarând că trebuie demilitarizat şi „denazificat” vecinul său sudic în ceea ce ea numeşte o operaţiune militară specială, aminteşte Reuters. Ucraina şi aliaţii ei occidentali denunţă însă un pretext al Rusiei pentru război.

Ucraina acuză Rusia că blochează intrarea unui convoi umanitar în Mariupol

Un înalt responsabil al preşedinţiei ucrainene Kirilo Timoşenko a acuzat luni Rusia că blochează accesul în oraşul port Mariupol, aflat de mai mult timp sub asediul forţelor ruse şi separatiştilor proruşi, a unui convoi cu ajutor umanitar, relatează Reuters. citată de Agerpres.

Civilii, care nu pot să plece din Mariupol, se confruntă zilnic cu bombardamente ruseşti de peste două săptămâni. Ei au rămas fără electricitate, agent termică şi apă curentă în cea mai mare parte a acestui interval de timp, susţin autorităţile ucrainene.

Cu toate acestea, un convoi de circa 160 de maşini a părăsit oraşul luni, într-o primă tentativă de evacuare reuşită printr-un coridor umanitar, după mai bine de o săptămână de tentative eşuate în acest sens.

În jur de 150.000 de persoane au fost evacuate prin 26 de coridoare umanitare până acum din mai multe oraşe ucrainene, a spus Timoşenko într-o intervenţie la postul de televiziune Ukraina-24.

Nouă morți în urma unui atac asupra unui turn de televiziune

Nouă persoane au fost ucise şi alte nouă rănite, luni, într-un atac al armatei ruse asupra unui turn de televiziune, în apropierea oraşului Rivne, în vestul Ucrainei, au declarat autorităţile locale, relatează AFP, citată de Agerpres.

”La 16:00 GMT, putem declara că sunt nouă morţi şi nouă răniţi”, a declarat presei Vitali Kobal, şeful administraţiei locale, adăugând că ”două rachete” au lovit turnul de televiziune din Antopil, la 15 kilometri est de Rivne, şi o clădire administrativă aflată în apropiere.

”În acest moment, operaţiunile de salvare sunt încă în desfăşurare şi vor continua până când resturile din clădiri vor fi complet îndepărtate”, a adăugat el.

Potrivit serviciilor de salvare, bombardamentul a avut loc luni în jurul orei 03:25 GMT.

Potrivit lui Vitali Kobal, accesul la televiziune a fost deja restabilit la sfârşitul zilei în partea de nord a regiunii Rivne, prin intermediul reţelei de cablu.

Rusia avertizează ca va ataca fabricile ucrainene de armament

Rusia a avertizat luni că intenţionează să atace fabricile ucrainene de armament, ca represalii după un atac ucrainean asupra unui oraş controlat de separatiştii proruşi în Doneţk, şi le-a cerut localnicilor aflaţi în proximitatea respectivelor fabrici să se îndepărteze de acele locuri, transmite Reuters, relatează Agerpres.

Ministerul rus al Apărării a menţionat într-o declaraţie că Rusia estimează că Ucraina a folosit muniţii cu fragmentaţie în atacul asupra unei zone dens populate în Doneţk.

Forţele ruse vor acţiona pentru a ”scoate din funcţiune întreprinderile complexului militaro-industrial al Ucrainei care fabrică şi repară arme pe care naţionaliştii le folosesc pentru a comite crime de război”, se arată în declaraţia ministerului rus.

”Îndemnăm cetăţenii ucraineni care lucrează în aceste întreprinderi, precum şi rezidenţii din clădirile rezidenţiale situate în apropiere, să părăsească zonele de potenţial pericol”, a mai transmis acelaşi minister.

Patru veterani portughezi care luptă în Ucraina au supraviețuit atacului rusesc împotriva bazei de la Iavoriv

Cel puţin patru foşti militari portughezi, veniţi în Ucraina pentru a intra în ”legiunea internaţională” alcătuită din combatanţi străini care luptă alături de armata ucraineană împotriva invaziei ruse, se aflau la baza de la Iavoriv atacată duminică de Rusia cu rachete, dar toţi sunt teferi, relatează luni agenţia EFE, citată de Agerpres.

Prezenţa lor acolo a fost semnalată iniţial de presa portugheză, conform căreia respectivii militari au sosit în Ucraina săptămâna trecută. Baza, denumită Centrul Internaţional pentru Securitate şi Menţinerea Păcii, a fost în ultimii ani tabără de instrucţie pentru trupele ucrainene antrenate de instructori străini şi a fost folosită recent drept centru de antrenament pentru combatanţii străini veniţi să lupte în Ucraina împotriva trupelor ruse.

Unul dintre membrii grupului portughez ar fi Nuno Machado, fost membru al forţelor speciale portugheze şi foarte cunoscut în ţara sa pentru participarea la un reality show. El a postat săptămâna trecută pe Instagram imagini despre călătoria sa în Ucraina, iar luni a confirmat pe reţeaua de socializare că ”totul este în regulă”.

Baza de la Iavoriv, situată la 25 de kilometri de graniţa cu Polonia, a fost duminică bombardată cu rachete de către Rusia, atacul soldându-se cu 35 de morţi şi 134 de răniţi.

Rusia caută să înroleze mercenari din Orientul Apropiat, pentru 200 – 300 de dolari pe lună

Rusia intenţionează să-şi completeze forţele în Ucraina prin racolarea de combatanţi ceceni şi sirieni, cu ajutorul cărora să preia controlul asupra centrelor urbane ucrainene, relatează luni France Presse, citată de Agerpres.

În acest sens, Moscova încheie contracte cu astfel de combatanţi racolaţi în ţări din Orientul Mijlociu pe o durată de şase luni, cu o remuneraţie de 200-300 de dolari pe lună, potrivit Meduza.io.

La aproape trei săptămâni de la declanşarea invaziei ruse în Ucraina, toţi cei circa 150.000 de soldaţi care fuseseră comasaţi anterior de Rusia în apropiere de frontierele ucrainene sunt desfăşuraţi deja pe teritoriul ucrainean. Potrivit Statului Major francez, „ruşii nu mai au rezerve în zonă”.

Or, „fără o întărire materială şi umană masive, Rusia nu va captura Ucraina”, după ce a „ratat prima etapă a războiului”, nereuşind să câştige rapid victorii decisive pe fondul unei rezistenţe ucrainene din ce în ce mai puternice decât se aştepta, apreciază Mathieu Boulegue, specialist în probleme ruseşti de la think tank-ul britanic Chatham House.

În acest context, Rusia a afirmat vineri că 16.000 de voluntari sirieni sunt pregătiţi să se alăture frontului ucrainean, un scenariu aprobat de preşedintele Vladimir Putin, care a oferit un sprijin militar considerabil regimului sirian începând cu toamna anului 2015, salvând de facto regimul lui Bashar al-Assad.

Dacă întăririle străine respective s-ar concretiza pe teren, aceasta ar permite, între altele, Moscovei să rupă izolarea sa pe scena internaţională, apreciază AFP.

Rusia racolează „asasini sirieni” pentru a „distruge Ucraina”, denunţă preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski.

Nu ar fi prima oară când miliţiile siriene ar fi mobilizate pe o scenă de război din străinătate: sirienii au fost desfăşuraţi de Rusia şi Turcia în Libia şi de către Turcia în regiunea Nagorno-Karabah, notează AFP.

Potrivit mărturiilor unor voluntari sirieni, culese sub rezerva anonimatului de către organizaţia neguvernamentală Syrians for truth an Justice (STJ), Moscova a cerut serviciilor siriene să iniţieze o campanie de racolare – în provinciile aflate sub controlul regimului sirian – de combatanţi cu experienţă în lupta urbană.

Armata rusă „nu exclude posibilitatea preluării sub controlul său total a marilor oraşe care au fost deja încercuite”, a avertizat luni purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, în timp ce mai multe oraşe ucrainene sunt supuse unor bombardamente intense, iar lupte grele se dau în suburbiile capitalei Kiev, pe care trupele ruse vor să o încercuiască.

Or, ocuparea în totalitate a unui oraş este în general o operaţiune sângeroasă, distructivă, când luptele se dau la distanţe foarte scurte, între ruine, dezvăluind o imagine de o mare brutalitate.

În 2016, oraşul sirian Alep, controlat de rebeli, a fost scena unei ofensive şi a unui asediu nemiloase din partea armatei siriene, cu ajutorul aviaţiei ruse.

Un raport de forţe favorabil într-un mediu urban ar trebui să fie de zece la unu, potrivit unei surse militare franceze, căci avantajul este întotdeauna de partea celui care se apără, care cunoaşte mai bine terenul, se poate deplasa rapid dintr-un punct în altul şi beneficiază de controlul punctelor înalte, cum ar fi clădirile.

Vladimir Putin „are nevoie de efective mai multe decât credea. Şi de forţe neregulate, întrucât acest război devine unul insurecţional”, cu o armată şi o populaţie ucrainene foarte mobilizate împotriva agresorului rus, comentează o sursă de securitate occidentală.

În afară de combatanţi sirieni, Moscova a recurs deja la ajutorul trupelor cecene în Ucraina.

Liderul republicii ruse Cecenia, Ramzan Kadârov, un protejat al preşedintelui Vladimir Putin, a asigurat luni că se află în apropiere de Kiev, alături de forţele Moscovei.

Kadârov, criticat de către organizaţiile neguvernamentale internaţionale pentru grave încălcări ale dreptului omului în Cecenia, a publicat pe Telegram o înregistrare video în care apare în uniformă militară, studiind hărţi în jurul unei mese cu soldaţi într-o sală.

Forţele aflate sub controlul lui Kadârov sunt acuzate de numeroase abuzuri în Cecenia, mai adaugă AFP.

Moscova acuză trupele ucrainene că au ucis cel puțin 23 de civili în Donețk

Autorităţile ruse au afirmat luni că 23 de persoane au fost ucise de o rachetă ucraineană în oraşul prorus Doneţk, acuzând Kievul de „crimă de război”, relatează AFP.

Conform unui comunicat al puternicului Comitet de Anchetă rus, „cel puţin 23 de civili, între care şi copii, au fost ucişi şi nu mai puţin de 18 persoane au fost rănite”.

Purtătorul de cuvânt al Ministerului rus al Apărării, Igor Konaşenkov, a anunţat, în schimb, moartea a „20 de locuitori paşnici”, adăugând că „28 de persoane, inclusiv copii, au fost grav rănite şi sunt spitalizate”.

Potrivit lui Konaşenkov, armata ucraineană a lansat o rachetă Tocika-U asupra unei zone rezidenţiale din Doneţk, mare oraş industrial şi „capitala” autoproclamatei republici separatiste proruse cu acelaşi nume.

„Utilizarea acestui tip de arme împotriva unui oraş unde nu există o poziţie de tragere a forţelor armate (…) este o crimă de război”, a precizat Konaşenkov într-un comunicat.

Armata ucraineană a dezminţit ferm că a lansat o rachetă asupra Doneţkului. „Cu siguranţă este vorba de o rachetă rusă sau de un alt tip de muniţie”, a declarat purtătorul de cuvânt al armatei ucrainene, Leonid Matiukin, într-o conferinţă de presă.

Precedentul bilanţ, oferit în cursul dimineţii de ‘Ministerul local al Sănătăţii’, vorbea de 16 morţi şi 23 de răniţi. Niciun bilanţ nu a putut fi verificat de AFP din surse independente.

Pe contul său de Telegram, apărarea teritorială a Doneţkului a publicat fotografii care arată mai multe cadavre însângerate întinse pe o stradă, în mijlocul unor dărâmături. În fotografii se vedea de asemenea un microbuz cu geamurile sparte.

Aceeaşi sursă a afirmat că victimele au fost ucise de resturile de la o rachetă ucraineană Tocika, ce ar fi fost interceptată de apărarea antiaeriană a separatiştilor.

Liderul separatiştilor din Doneţk, Denis Puşilin, a afirmat la televiziunea rusă că este vorba de o rachetă cu submuniţii, interzise de peste o sută de ţări în lume, dar nu şi de Rusia şi Ucraina.

„Dacă (racheta) nu ar fi fost distrusă, ar fi existat şi mai multe victime”, a spus el.

Potrivit lui Puşilin, persoanele lovite aşteptau într-o staţie de autobuz sau în faţa unui bancomat.

Televiziunea rusă a arătat imagini cu un autobuz portocaliu avariat şi cu mai multe maşini arzând.

Separatiştii din Doneţk, susţinuţi militar de Moscova, sunt în război din 2014 împotriva Kievului, iar trupele lor participă în prezent la ofensiva militară din Ucraina.

Centrul oraşului Doneţk a fost în bună măsură ferit de lupte, în special de la începutul conflictului la 24 februarie.

160 de mașini au părăsit orașul Mariupol printr-un cordon umanitar

Municipalitatea din Mariupol, port din sud-estul Ucrainei, a declarat luni că 160 de vehicule au reuşit să părăsească printr-un coridor umanitar oraşul asediat de forţele ruse şi separatişti proruşi, coloana de vehicule particulare îndreptându-se spre spre Berdiansk, un oraş ucrainean ocupat de trupele ruse în regiunea Zaporojie, potrivit Reuters, relatează Agerpres.

Agenţia de presă AFP, care citează contul Telegram al primăriei Mariupol – port strategic de la Marea Azov-, relatează că această coloana de vehicule a putut să plece începând cu 13:00 (11:00 GMT) pe o rută ce leagă Mariupol de oraşul Zaporojie.

Săptămâna trecută, eforturile repetate de evacuare a civililor din Mariupol – un oraş cu 400.000 de locuitori înainte de declanşarea conflictului – au eşuat.

„La ora actuală, încetarea focului este respectată pe coridorul umanitar”, potrivit aceleiaşi surse.

În postarea de pe Telegram, consiliul municipal din Mariupol nu precizează câţi oameni au putut să fugă din oraşul în care condiţiile sunt catastrofale după zile în şir de bombardamente şi asediu.

Duminică, municipalitatea din Mariupol a raportat că 2.187 de locuitori au fost ucişi în atacurile ruseşti după invazia declanşată de Rusia la 24 februarie.

Un convoi însoţit de preoţi ortodocşi, cu 100 de tone de apă, alimente şi medicamente, a fost nevoit să se întoarcă duminică din drum din cauza tirurilor neîncetate ruseşti. O nouă tentativă era prevăzută pentru luni.

Comitetul Internaţional al Crucii Roşii a avertizat duminică cu privire la „cel mai rău scenariu” la Mariupol dacă părţile beligerante „nu convin de urgenţă asupra unui acord umanitar’.

„Timpul se scurge pentru sutele de mii de oameni prinşi în capcana luptelor. Istoria va judeca cu oroare ceea ce se întâmplă la Mariupol dacă nu se ajunge la un acord între părţi cât mai curând posibil”, sublinia CICR într-un comunicat.

Centrala nucleară de la Cernobîl a rămas din nou fără alimentare de la reţeaua electrică

Centrala nucleară dezafectată de la Cernobîl a rămas din nouă fără alimentare de la reţeaua electrică, a anunţat luni operatorul sistemului energetic ucrainean, Ukrenergo, într-un comunicat preluat de Reuters.

Forţele ruse au deteriorat o linie de înaltă tensiune la scurt timp după ce se refăcuse alimentarea centralei, afirmă Ukrenergo, fără a prezenta dovezi ale distrugerilor sau ale acţiunilor Rusiei. Reuters nu a reuşit să confirme informaţiile respective în mod independent.

Compania ucraineană nu a precizat dacă alimentarea s-a întrerupt complet, însă a cerut acces în zonă pentru a efectua reparaţiile necesare.

Militarii ruşi au ocupat centrala de la Cernobîl la scurt timp după începutul invaziei în Ucraina.

Forţele ruse au bombardat fabrica de avioane Antonov din Kiev, Ucraina

Autorităţile municipale din Kiev au anunţat luni că forţele ruse au bombardat fabrica de avioane Antonov din oraş, transmit dpa şi AFP.

Echipele de intervenţie se află la faţa locului, a comunicat printr-un mesaj pe Telegram municipalitatea capitalei ucrainene.

Potrivit primăriei kievene, bombardamentul a ucis doi oameni, iar alţi şapte sunt răniţi.

Portalul de ştiri strana.news a publicat fotografii şi înregistrări video în care se vede un nor uriaş de fum. Nu se cunosc alte detalii.

Antonov producea în fabrica din nord-vestul Kievului aeronave de transport şi de pasageri.

În urma unei alte lovituri ruseşti, asupra unui bloc de locuinţe din oraş, primăria a raportat luni dimineaţa că sunt 13 victime – un mort şi 12 răniţi.

Separatiştii proruşi din Doneţk susţin că un atac aerian ucrainean a cauzat moartea a cel puţin 16 persoane

Separatiştii proruşi din Doneţk au afirmat luni că un atac ucrainean a cauzat moartea a cel puţin 16 persoane şi rănirea altor circa 20, în centrul acestui mare oraş industrial din estul Ucrainei, informează AFP.

Pe contul său de Telegram, apărarea teritorială din Doneţk a publicat fotografii cu mai multe trupuri însângerate zăcând pe o stradă, în mijlocul unor dărâmături. Un microbuz cu geamurile sparte poate fi de asemenea văzut în fotografii.

Iniţial, această sursă a anunţat că 20 de persoane a fost ucise, însă câteva minute mai târziu Ministerul local al Sănătăţii a informat pe Telegram că a înregistrat 16 morţi şi 23 de răniţi, în jurul orelor locale 12:50 (09:50 GMT).

Acest bilanţ nu a putut fi verificat dintr-o sursă independentă.

Potrivit apărării teritoriale din Doneţk, forţele de apărare antiaeriană separatiste au interceptat o rachetă ucraineană „Tocika”, ale cărei „rămăşiţe” au lovit apoi victimele.

Liderul separatiştilor din Doneţk, Denis Puşilin, a afirmat la televiziunea rusă că aceasta este o rachetă cu submuniţii, interzisă în peste o sută de ţări din lume, însă nu de Rusia şi nici de Ucraina. „Dacă (racheta) nu ar fi fost doborâtă, ar fi fost şi mai multe victime”, a estimat Puşilin.

Televiziunea rusă a difuzat la rândul său imagini cu un autobuz portocaliu distrus şi cu mai multe vehicule în flăcări.

Separatiştii din Doneţk, susţinuţi militar de Moscova, sunt din 2014 în război împotriva Kievului şi trupele lor participă în prezent la ofensiva militară rusă în Ucraina.

Ucraina afirmă că negocierile cu Rusia au ca obiective principale armistiţiul, retragerea trupelor şi garanţiile de securitate

A patra rundă de negocieri ruso-ucrainene, programată luni dimineaţa, prin videoconferinţă, are ca obiective principale încetarea focului, retragerea trupelor şi garanţiile de securitate, declară oficialităţi de la Kiev citate de Reuters.

Anton Gheraşcenko, consilier al ministrului ucrainean de interne, a anunţat că ora prevăzută pentru începerea dialogului era 10:30 (8:30 GMT), scrie Agerpres.

Potrivit unuia din negociatorii din partea Ucrainei, Mihailo Podoliak, poziţia guvernului de la Kiev a rămas neschimbată: înainte de orice dialog privind relaţiile viitoare cu Rusia, trebuie încheiat un armistiţiu. Consilierul preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski a difuzat un mesaj în acest sens în reţelele sociale, cu o înregistrare video ataşată.

„Negocieri. Runda a 4-a. Despre pace, încetarea focului, retragerea imediată a trupelor & garanţii de securitate. Discuţie grea”, a scris el, adăugând că crede că Rusia „încă are iluzia că 19 zile de violenţe împotriva oraşelor (ucrainene) paşnice este strategia corectă”.

Rusia neagă loviturile împotriva civililor, iar Kremlinul descrie invazia rusă în Ucraina ca o „operaţiune specială” pentru demilitarizarea şi „denazificarea” acestei ţări.

Kievul şi Occidentul acuză Moscova că foloseşte pretextul nefondat respectiv pentru un război pe care îl poartă fiindcă aşa doreşte, notează dpa.

Forţele ruse încearcă să-şi consolideze poziţiile ocupate şi pregătesc noi atacuri

Armata ucraineană a anunţat luni la primele ore că trupele ruse încearcă să-şi consolideze poziţiile ocupate şi să menţină ritmul ofensivei şi pregătesc noi atacuri, la două săptămâni şi jumătate după începerea invadării Ucrainei, transmite DPA.

”Inamicul formează şi deplasează rezerve strategice la frontierele noastre”, a declarat Statul Major al armatei ucrainene în buletinul său informativ cotidian. Acesta precizează că sunt aşteptate noi atacuri la Harkov, Sumî şi în suburbia Brovari a capitalei Kiev, scrie Agerpres.

Potrivit Reuters, televiziunea ucraineană de stat a relatat că cel puţin o persoană a fost ucisă şi trei au fost rănite când un obuz a lovit o clădire rezidenţială luni dimineaţa în Kiev. La rândul său, consilierul Ministerului de Interne ucrainean, Anton Gheraşcenko, doi oameni au fost ucişi şi trei au fost spitalizaţi.

Ucrainenii au acuzat că forţele ruse distrug infrastructura fixă civilă şi militară din ţară, încălcând dreptul umanitar internaţional.

În regiunea Lugansk, din estul Ucrainei, trupele ruse se concentrau în special pe avansarea către Severodoneţk, potrivit Statului Major al armatei ucrainene.

În oraşele Topolske şi Şpakivka, din regiunea Harkov, forţele ruse au înregistrat pierderi.

În paralel, continuă eforturile diplomatice. Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că un obiectiv esenţial al negocierilor este să se ajungă la o întâlnire cu omologul său rus Vladimir Putin.

”Delegaţia noastră are o sarcină clară – să facă totul pentru a avea loc o întâlnire între preşedinţi”, a spus Zelenski într-un mesaj video dat difuzat luni.

Duminică, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, nu a exclus posibilitatea unei întâlniri Putin-Zelenski.

Negociatorii ucraineni şi ruşi ar urma să aibă luni o rundă de discuţii online.

Noi negocieri Ucraina-Rusia, luni

O sesiune de negocieri prin videoconferinţă între Rusia şi Ucraina va avea loc luni, a confirmat duminică seara Mihailo Podoliak, consilier al preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski, notează AFP.

„Luni va avea loc o sesiune de negocieri pentru a face un rezumat al rezultatelor preliminare” ale discuţiilor, a scris el pe contul său de Twitter.

Mai devreme, purtătorul de cuvânt al preşedinţiei ruse, Dmitri Peskov, anunţase că acest schimb de opinii va avea loc luni prin videoconferinţă, scrie Agerpres.

„Negocierile continuă fără întrerupere prin videoconferinţă. Grupurile de lucru lucrează în mod constant. Un număr mare de probleme necesită o atenţie constantă”, a precizat Mihailo Podoliak.

Un negociator rus a apreciat duminica aceasta că, în general, discuţiile progresează.

„Dacă comparăm poziţia celor două delegaţii între începutul negocierilor şi acum, atunci vedem progrese semnificative”, a spus Leonid Sluţki, un deputat care făcea parte din delegaţia rusă care s-a întâlnit recent cu negociatorii ucraineni în Belarus.

„Aşteptarea mea personală este ca acest progres va duce foarte curând la o poziţie comună între cele două delegaţii şi la semnarea unor documente”, a adăugat el, citat de agenţiile ruse de presă.

De la începutul ofensivei militare a Moscovei la 24 februarie, în Belarus au avut loc trei runde de discuţii. Acestea s-au concentrat în principal pe crearea de coridoare umanitare pentru civili.

Joi, miniştrii de externe rus, Serghei Lavrov, şi ucrainean, Dmitro Kuleba, au părăsit discuţiile din Turcia fără a anunţa progrese tangibile, dar au afirmat că cele două ţări sunt dispuse să continue dialogul în ciuda divergenţelor.

Duminică, negociatorul ucrainean Mihailo Podoliak a repetat pe Twitter că Moscova a încetat să mai lanseze „ultimatumuri” Kievului şi a început „să asculte cu atenţie” propunerile ucrainene.

Preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a estimat sâmbătă că Moscova a adoptat o abordare „fundamental diferită” în aceste negocieri. Omologul său rus, Vladimir Putin, a evocat „progrese” în convorbirile ruso-ucrainene, fără alte detalii.

Zelenski reclamă o zonă de excludere aeriană, altfel ”rachete ruseşti vor cădea” asupra NATO

Preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a îndemnat luni din nou NATO să stabilească o zonă de excludere aeriană deasupra ţării sale, avertizând că, în caz contrar, Alianţa Nord-Atlantică ar putea să vadă „rachete ruseşti” căzând asupra statelor sale membre, notează AFP.

„Dacă nu ne închideţi cerul, este doar o chestiune de timp, rachete ruseşti vor cădea pe teritoriul vostru, pe teritoriul NATO, peste casele cetăţenilor din NATO”, a declarat Volodimir Zelenski într-un mesaj video difuzat puţin după miezul nopţii, scrie Agerpres.

El s-a exprimat la o zi după atacurile aeriene ruse asupra unei baze de antrenament ucrainene situată la aproximativ 20 de kilometri de Polonia, membră a NATO şi UE, în apropierea oraşului ucrainean Lviv (vest).

Potrivit ucrainenilor, aceste bombardamente au făcut 35 de morţi şi 134 de răniţi.

„Numai în regiunea Lviv, au căzut 30 de rachete”, a spus şeful statului ucrainean. „Nu se întâmpla nimic care să poată ameninţa teritoriul Federaţiei Ruse. Şi la doar 20 de kilometri de frontierele NATO”, a insistat el.

„Anul trecut, i-am avertizat clar pe liderii NATO că, dacă nu se iau măsuri preventive severe împotriva Federaţiei Ruse, aceasta va începe războiul”, a adăugat el.

Generalul polonez Waldemar Skrzypczak, un fost comandant al forţelor aeriene, afirmase mai devreme că această bază este folosită pentru pregătirea unităţilor legiunii străine, voluntari sosind în Ucraina pentru a lupta împotriva ruşilor. Tot acolo a ajuns şi o parte din ajutorul militar oferit Ucrainei de ţările occidentale după invazia acesteia de către Rusia la 24 februarie.

În ce îl priveşte pe jurnalistul american Brent Renaud, ucis duminică lângă Kiev, „a fost un atac deliberat al armatei ruse”, a subliniat preşedintele ucrainean. Un alt jurnalist american aflat în acelaşi vehicul cu decedatul a fost rănit, precum şi un civil ucrainean.

Liderul cecen Ramzan Kadîrov spune că se află în Ucraina, lângă Kiev

Liderul republicii ruse Cecenia, Ramzan Kadîrov, un protejat al preşedintelui Vladimir Putin, a afirmat luni că se află în Ucraina alături de forţele Moscovei care desfăşoară o ofensivă în ţară, notează AFP.

Ramzan Kadîrov, denunţat de ONG-urile internaţionale pentru încălcările grave ale drepturilor omului care au loc în republica sa caucaziană, a publicat un videoclip pe Telegram care îl arată în uniformă militară studiind planuri în jurul unei mese cu soldaţi într-o cameră.

El a subliniat apoi într-un mesaj că acest videoclip a fost filmat la Gostomel, un aeroport situat în apropiere de Kiev, capitala Ucrainei, capturat de forţele ruse în primele zile ale ofensivei lor.

Aceste informaţii nu au putut fi verificate în mod independent.

„Zilele trecute eram la aproximativ 20 de kilometri de voi, naziştilor de la Kiev, iar acum suntem şi mai aproape”, a scris Ramzan Kadîrov, îndemnând forţele ucrainene să se predea, „sau veţi fi terminaţi”.

„Vă vom arăta concret că practica rusă învaţă războiul mai bine decât teoria străină şi recomandările consilierilor militari”, a adăugat el.

Ramzan Kadîrov, care conduce Cecenia cu o mână de fier, este loial Kremlinului şi dispune de o miliţie paramilitară la ordinele sale.

La începutul ofensivei ruse, pe reţelele sociale au circulat imagini cu o piaţă din Groznîi, capitala cecenă, plină de soldaţi care pretindeau că sunt pe punctul de a pleca spre Ucraina.

Forţele aflate sub controlul lui Kadîrov sunt acuzate de numeroase abuzuri în Cecenia, reaminteşte AFP.

Ucraina: Alimentarea electrică a centralei nucleare de la Cernobîl a fost restabilită

Sursa de alimentare a centralei nucleare de la Cernobîl a fost restabilită duminică, a anunţat agenţia nucleară ucraineană Energoatom, citându-l pe ministrul ucrainean al Energiei, relatează AFP.

”Astăzi, datorită eforturilor incredibile ale specialiştilor de la Ukrenergo (operatorul ucrainean al şantierului), inginerii noştri nucleari şi electricienii noştri au reuşit să restabilească alimentarea cu energie electrică a centralei de la Cernobîl, confiscată de ocupanţii ruşi”, a indicat ministrul Guerman Galuşcenko, într-un comunicat publicat de Energoatom şi citat de Agerpres.

”De acum înainte, sistemele de răcire a ansamblului de combustibil vor funcţiona din nou normal şi mai mult datorită generatoarelor de rezervă”, a adăugat el.

Miercuri, Ukrenergo a anunţat că centrala, care a provocat cel mai grav dezastru nuclear civil în 1986, ”a fost complet deconectată de la reţeaua electrică din cauza acţiunilor militare ale ocupantului rus”.

Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică a declarat însă că incidentul nu a avut ”un impact major asupra siguranţei”, în timp ce ministrul de externe ucrainean Dmitro Kuleba a avertizat că centrala are generatoare de rezervă, cu o capacitate de doar 48 de ore.

O familie din Ucraina a încercat să intre în România cu 1,6 milioane de dolari

O familie din Ucraina a încercat să intre în România cu 1,6 milioane de dolari, a anunţat, duminică, printr-un comunicat de presă, Inspectoratul Teritorial al Poliţiei de Frontieră (ITPF) Iaşi.

Potrivit sursei citate, cei doi ucraineni, soţi şi soţie, s-au prezentat în Punctul de Trecere a Frontierei Albiţa cu un autoturism înmatriculat în Ucraina, iar în maşină au fost descoperiţi banii nedeclaraţi, dar şi alte bunuri de valoare.

„În baza analizei de risc, poliţiştii de frontieră şi lucrătorii vamali au efectuat un control amănunţit asupra vehiculului. În urma verificărilor, au fost descoperite în bagajele din autoturism mai multe bunuri, nouă ceasuri diferite mărci, bijuterii, 24 genţi inscripţionate cu denumiri ale unor firme recunoscute şi sume în valută nedeclarate, peste 1,6 milioane dolari şi peste 50.000 euro”, se arată în comunicatul de presă transmis de ITPF.

Poliţiştii de frontieră au sesizat procurorii vasluieni cu privire la acest caz, bunurile şi sumele în valută fiind ridicate în vederea continuării cercetărilor.

100.000 de refugiaţi din Ucraina, în 24 de ore – ONU

Aproximativ 100.000 de persoane în 24 de ore au mărit rândurile refugiaţilor din cauza luptelor din Ucraina, la peste două săptămâni de la invazia ordonată de preşedintele rus Vladimir Putin, potrivit unui ultim bilanţ al ONU publicat duminică, relatează AFP.

Înaltul Comisariat al ONU pentru Refugiaţi (UNHCR) a înregistrat exact 2.698.280 de refugiaţi din Ucraina pe site-ul său, în jurul orei 11:00 GMT. Sunt cu 100.733 mai mulţi refugiaţi decât indica bilanţul anterior.

Europa nu a mai avut un aflux atât de rapid de refugiaţi de la cel de-al Doilea Război Mondial, potrivit Înaltului Comisar pentru Refugiaţi, Filippo Grandi.

Patru milioane de persoane ar putea dori să părăsească ţara pentru a scăpa de război, conform primelor estimări ale ONU, cifră care, cu siguranţă, ar urma să fie revizuită în creştere, potrivit UNHCR.

Înainte de acest conflict, Ucraina avea peste 37 de milioane de locuitori în teritoriile controlate de Kiev – care nu includ Crimeea anexată de Rusia, nici zonele aflate sub controlul separatiştilor pro-ruşi.

UNHCR notează de asemenea că între 18 şi 23 februarie, 96.000 de oameni au traversat din teritoriile separatiste pro-ruse Doneţk şi Lugansk în Rusia.

După sosirea lor în Moldova, o ţară mică de 2,6 milioane de locuitori şi una dintre cele mai sărace din Europa, unii dintre refugiaţi îşi continuă călătoria în România sau Ungaria, adesea pentru a-şi regăsi familia.

Potrivit UNHCR, 104.929 de refugiaţi veniţi din Ucraina erau înregistraţi în ţară la 10 martie.

UNHCR nu şi-a actualizat statisticile privind România. Agenţia ONU pentru Refugiaţi a înregistrat aproape 85.000 de refugiaţi la 8 martie. Ca şi în cazul Moldovei, mulţi refugiaţi decid să meargă mai departe odată ce sunt în siguranţă.

Ministrul rus de Finanţe: Jumătate din rezervele valutare şi de aur ale Rusiei sunt îngheţate: „Parteneriatul cu China va ajuta Rusia să diminueze impactul sancţiunilor occidentale”. China va suporta ”cu siguranţă” consecinţe dacă va ajuta Rusia să evite sancţiunile drastice impuse, a declarat consilierul americand pentru securitate naţională.

Rusia a anunţat, duminică, că se bazează pe ajutorul oferit de China pentru a face faţă consecinţelor economice generate de sancţiunile occidentale, care se pare că ar fi îngheţat aproape jumătate din rezervele Rusiei de aur şi valută străină, conform declaraţiilor ministrului rus de Finanţe, Anton Siluanov. De asemenea, oficialul rus a precizat că Rusia va consolida cooperarea în ceea ce priveşte schimburile comerciale cu China, conform Reuters, scrie News.ro.

Beijingul va suporta ”cu siguranţă” consecinţe dacă va ajuta Moscova să evite sancţiunile drastice impuse din cauza invaziei în Ucraina, a avertizat consilierul american pentru securitate naţională, Jake Sullivan, care urmează să se întâlnească luni la Roma cu un diplomat de rang înalt al Chinei, Yang Jiechi, conform Reuters, scrie News.ro.

Sullivan a declarat pentru CNN că Statele Unite sunt de părere că Beijingul era înştiinţat de planul Rusiei de a invada Ucraina înainte ca invazia să aibă loc, deşi este posibil ca statul chinez să nu fi înţeles întreaga amploare a planului.

În prezent, Washingtonul urmăreşte îndeaproape în ce măsură Beijingul a oferit sprijin economic sau material Rusiei şi ar impune consecinţe dacă ar face acest lucru.

”Îi comunicăm în mod direct, în privat, Beijingului că vor exista cu siguranţă consecinţe pentru sancţiunile ample, eforturile de sustragere de la acestea sau sprijinul acordat Rusiei de a le echiliba”, a spus Sullivan.

”Nu vom permite ca acest lucru să meargă mai departe şi să existe un colac de salvare pentru Rusia împotriva acestor sancţiuni economice din orice ţară şi oriunde în lume”, a mai precizat el.

Un înalt oficial al SUA a spus că războiul din Ucraina va fi o ”temă importantă” în timpul întâlnirii lui Sullivan cu Yang, care face parte dintr-un efort mai amplu al Washingtonului şi Beijingului de a menţine canale deschise de comunicare şi de a gestiona concurenţa dintre cele două mari economii ale lumii.

”Această întâlnire are loc în contextul războiului nejustificat şi brutal al Rusiei împotriva Ucrainei şi, deoarece China s-a alăturat Rusiei pentru a-şi promova propria viziune asupra ordinii mondiale, aşadar, mă aştept… ca cei doi să discute despre impactul războiul Rusiei în Ucrainei din perspectiva securităţii regionale şi globale”, potrivit oficialului american.

SUA au anunţat, sâmbătă, că vor furniza armament suplimentar în valoare de până la 200 de milioane de dolari forţelor ucrainene.

SUA şi aliaţii săi au impus sancţiuni ample, fără precedent, Rusiei, precum interdicţia importului de energie.

Beijingul, un partener comercial-cheie al Rusiei, a refuzat să califice acţiunile Rusiei drept invazie, deşi preşedintele chinez, Xi Jinping, a făcut apel la ”reţinere maximă” cu privire la situaţia din Ucraina săptămâna trecută, după o întâlnire virtuală cu cancelarul german, Olaf Scholz, şi preşedintele francez, Emmanuel Macron.

Xi şi-a exprimat, de asemenea, îngrijorarea cu privire la impactul sancţiunilor asupra finanţelor la nivel mondial, aprovizionării cu energie, transporturilor şi lanţurilor de aprovizionare, pe fondul semnelor tot mai mari că sancţiunile occidentale limitează capacitatea Chinei de a cumpăra petrol rusesc.

”Dacă Sullivan crede că poate convinge China să participe la sancţiuni împotriva Rusiei, va fi dezamăgit”, a afirmat Hu Xijin, fost redactor-şef al cotidianului de stat Chinese Global Times, pe Twitter.

Sullivan se va întâlni la Roma şi cu Luigi Mattiolo, consilier diplomatic al premierului italian, Mario Draghi, pentru a continua coordonarea răspunsului comunităţii internaţionale puternic la ”războiul ales” preşedintelui Vladimir Putin, conform sursei citate.

Fondul Monetar Internaţional a anunţat că Beijingul riscă să nu atingă ţinta de creştere economică de 5.5% pentru 2022 din cauza războiului declanşat de Rusia în Ucraina. Preşedintele FMI a precizat că a discutat cu banca centrală a Chinei pentru a convinge Rusia să încheie războiul.

Rusia a anunţat, duminică, că se bazează pe ajutorul oferit de China pentru a face faţă consecinţelor economice generate de sancţiunile occidentale, care se pare că ar fi îngheţat aproape jumătate din rezervele Rusiei de aur şi valută străină, conform declaraţiilor ministrului rus de Finanţe, Anton Siluanov. De asemenea, oficialul rus a precizat că Rusia va consolida cooperarea în ceea ce priveşte schimburile comerciale cu China, conform Reuters.

„Avem o parte din rezervele noastre de aur şi de schimb valutar în moneda chineză, în yuani. Şi vedem ce presiune exercită ţările occidentale asupra Chinei pentru a limita schimburile comerciale reciproce cu China. Desigur, există presiune pentru a limita accesul la aceste rezerve”, a afirmat ministrul rus de Finanţe, Anton Siluanov.

”Dar cred că parteneriatul nostru cu China ne va permite în continuare să menţinem cooperarea pe care am realizat-o şi nu numai să o menţinem, ci şi să o creştem într-un mediu în care pieţele occidentale se închid”, a subliniat el.

Statele occidentale au impus sancţiuni fără precedent asupra sistemului financiar şi corporativ al Rusiei ca urmare a invaziei în Ucraina, pe 24 februarie, acţiune pe care statul rus o numeşte ”operaţiune militară specială”.

Afirmaţiile lui Siluanov oferite într-un interviu televizat constituie cea mai clară declaraţie de până acum a Moscovei că va căuta ajutor din partea Chinei pentru a amortiza impactul sancţiunilor.

Cele două ţări şi-au consolidat cooperarea în ultima vreme, deoarece ambele au fost supuse unei presiuni puternice din partea Occidentului din cauza acţiunilor de încălcare a drepturilor omului şi a altor chestiuni.

Preşedintele rus, Vladimir Putin, şi preşedintele chinez, Xi Jinping, s-au întâlnit la Beijing pe 4 februarie şi au anunţat un parteneriat strategic, despre care au spus că are rolul de a contracara influenţa Statelor Unite. Cei doi lideri au descris parteneriatul drept o prietenie fără limite.

Sancţiunile asupra rezervelor ruseşti reprezintă una cele mai drastice măsuri aplicate economiei Rusiei.

În urmă cu o lună, Siluanov a spus că Rusia va putea rezista sancţiunilor impuse datorită rezervelor abundente şi chiar se gândeşte să ofere euroobligaţiuni investitorilor străini odată ce volatilitatea pieţei se va diminua.

Oficialul rus a precizat, duminică, că sancţiunile au îngheţat aproximativ 300 de miliarde de dolari din cele 640 de miliarde de dolari pe care Rusia le avea în rezervele sale de aur şi valută.

Siluanov a mai afirmat că Rusia îşi va îndeplini obligaţiunile de stat şi va plăti ruble titularilor de creanţe până când rezervele de stat vor fi dezgheţate.