Zilele următoare vor fi „ultima şansă” pentru civili să evacueze estul Ucrainei. Belarus cere să participe la negocierile asupra „războiului din Ucraina” – autorităţi. Kievul acuză Ungaria că ”îl ajută pe Putin” în războiul împotriva Ucrainei- Război Ucraina ziua 43 – LIVE TEXT

Război în Ucraina – ziua 43

Ucraina a primit din partea SUA și a aliaților săi zeci de mii de rachete antitanc și antiaeriene

Ucraina a primit din partea SUA şi a aliaţilor săi peste 60.000 de rachete antitanc şi peste 25.000 de rachete antiaeriene, a anunţat joi şeful Statului Major al armatei americane, generalul Mark Milley, potrivit Reuters, relatează Agerpres.

Sistemele antiaeriene portabile au permis armatei ucrainene să împiedice Rusia să obţină superioritatea aeriană care ar fi ajutat mult trupele ruse în invazia declanşată pe 24 februarie, a remarcat generalul american la o audiere în Comitetul pentru Servicii Armate din Senatul SUA.

El a mai apreciat că Ucraina foloseşte eficient minele terestre în confruntările cu Rusia, forţând astfel unităţile de tancuri şi blindate ruse să pătrundă în zone unde sunt vulnerabile în faţa numeroaselor arme antitanc moderne furnizate Ucrainei de statele occidentale. ”Acesta este unul din motivele pentru care vedeţi coloană după coloană de vehicule ruse care sunt distruse”, a explicat responsabilul Pentagonului.

Vorbind în faţa aceleiaşi comisii, secretarul american al apărării, Lloyd Austin, a recunoscut pentru prima dată public că SUA ajută Ucraina de asemenea cu informaţii despre mişcările trupelor ruse, relatează CNN.

Ministrul de externe ucrainean Dmitro Kuleba a cerut mai devreme la o reuniune a NATO desfăşurată la Bruxelles şi mai mult arme occidentale, insistând că Ucraina are nevoie de acestea pentru a face faţă unei ofensive majore a trupelor ruse aşteptată în Donbas, regiune pe care Moscova se concentrează acum după ce şi-a retras trupele din nordul Ucrainei.

Secretarul general al Alianţei, Jens Stoltenberg, a declarat după această reuniune că ”aliaţii NATO sunt pregătiţi pentru a oferi mai mult sprijin Ucrainei” şi ”recunosc urgenţa sporirii ajutorului” militar pentru aceasta.

Potrivit estimărilor Kievului, care nu pot fi verificate de surse independente, de la începutul invaziei Rusia a pierdut în Ucraina circa 18.900 de militari (morţi, răniţi şi prizonieri), 698 de tancuri, 1.891 de vehicule blindate, 198 de lansatoare de rachete, 159 de avioane, 135 de elicoptere şi 111 drone.

Adunarea Generala a ONU a votat pentru suspendarea Rusiei din Consiliul pentru Drepturile Omului

Adunarea Generală a Naţiunilor Unite, formată din 193 de membri, a suspendat joi Rusia din funcţia de membru al Consiliului ONU pentru Drepturile Omului ca răspuns la presupusele abuzuri pe care le comite în Ucraina, relatează Agerpres.

La iniţiativa Statelor Unite şi a aliaţilor săi, Adunarea Generală a ONU a aprobat această măsură cu 93 de voturi pentru, 24 împotrivă şi 58 de abţineri. O majoritate de două treimi din membrii cu drept de vot – exceptând abţinerile, care nu contează – a fost necesară pentru a suspenda Rusia din consiliul format din 47 de ţări, alese pentru mandate de trei ani.

Votul a reflectat o destrămare a unităţii internaţionale împotriva Moscovei, observă AFP.

Pe lângă Statele Unite şi Ucraina însăşi, ţările Uniunii Europene, naţiuni din America Latină precum Argentina, Chile, Columbia, Peru şi Uruguay, precum şi alte state precum Australia, Canada, Turcia şi Norvegia au susţinut măsura.

Printre cele 24 care au votat împotrivă se numără Rusia, China, Cuba, Iran, Nicaragua, Siria şi Kazahstan. China a denunţat un „demers pripit”, o „turnare de gaz pe foc” şi un „precedent periculos”, potrivit AFP.

În pofida presiunilor exercitate în ultimele zile de Moscova pentru ca ţările să voteze împotrivă, mai multe state africane, printre care Africa de Sud şi Senegal, au ales să se abţină, apreciind că rezoluţia de suspendare a Moscovei ”prejudiciază rezultatul comisiei de anchetă” create la începutul lunii martie de către Consiliul pentru Drepturile Omului.

Brazilia, ca şi Mexicul şi India, toţi trei actuali membri nepermanenţi ai Consiliului de Securitate al ONU, au adoptat aceeaşi poziţie de abţinere.

Potrivit Washingtonului, suspendarea Rusiei din Consiliul pentru Drepturile Omului, cu sediul la Geneva, este mai mult decât simbolică şi sporeşte „izolarea” Moscovei pe scena internaţională de la invazia Ucrainei, la 24 februarie.

Kuleba l-a acuzat pe Lavrov de complicitate la crimele făcute de armata rusă în Ucraina

Ministrul afacerilor Externe al Ucrainei, Dmitro Kuleba, l-a acuzat joi pe omologul său rus Serghei Lavrov că este „complice la crimele” comise de armata rusă de la începutul invaziei în Ucraina, informează AFP. citată de Agerpres.

„Faptul că el justifică bombardamentele asupra unui spital din Mariupol şi crimele de război comise la Bucea şi în alte oraşe şi sate din Ucraina (…) îl face complice la aceste crime”, a declarat Kuleba în timpul unei conferinţe de presă, după o întâlnire cu miniştrii de externe ai ţărilor membre ale NATO, la Bruxelles.

Cu toate acestea, Kuleba s-a declarat gata să se întâlnească din nou cu Lavrov, „dacă acest lucru poate pune capăt acestui război”. „Însă eu nu sunt optimist atunci când îl aud, pentru că tot ce spune el vizează blocarea negocierilor”, a spus ministrul de externe ucrainean.

La sfârşitul lui martie, şeful diplomaţiei turce Mevlut Cavusoglu a declarat că miniştrii afacerilor externe rus şi ucrainean, Serghei Lavrov şi Dmitro Kuleba, ar putea avea o nouă întrevedere „în următoarele două săptămâni” şi că Turcia doreşte să găzduiască o astfel de întâlnire „în calitate de mediator sincer”.

Turcia a găzduit pe 10 martie în Antalya (sud) prima întrevedere între miniştrii Lavrov şi Kuleba de la începutul conflictului, fără rezultate concrete.

Ucraina cere Occidentului să accelereze livrarea de arme pentru a putea apăra Donbasul

Ucraina are nevoie ca ţările NATO să-i trimită arme ”acum” pentru a respinge ofensiva rusă, altfel ”va fi prea târziu”, a declarat joi ministrul de externe ucrainean Dmitro Kuleba la o reuniune a Alianţei desfăşurată la Bruxelles, transmite AFP, relatează Agerpres.

”Nu mă îndoiesc că Ucraina va avea armele necesare pentru a lupta. Întrebarea este ”când””, a subliniat Kuleba, insistând pe de altă parte ca statele occidentale să nu mai cumpere petrol şi gaz natural din Rusia.

”Fie ne ajutaţi acum – şi vorbesc de zile, nu de săptămâni -, fie ajutorul vostru va veni prea târziu. Şi mulţi oameni vor muri, mulţi civili îşi vor pierde casele, multe sate vor fi distruse dacă acest ajutor soseşte prea târziu”, a susţinut ministrul ucrainean în faţa presei.

Trupele ruse care după declanşarea invaziei pe 24 februarie au pătruns în partea de nord a Ucrainei s-au retras şi se repliază pentru o ofensivă majoră în zona Donbas, estul separatist prorus al Ucrainei.

”În momentul la care vorbim, bătălia pentru Donbas este în desfăşurare, (dar) nu şi-a atins apogeul. În fiecare zi, cele mai grele lupte au loc în această parte a Ucrainei şi multe altele vor urma, din păcate”, a spus Kuleba.

”Bătălia pentru Donbas vă va aduce aminte de al Doilea Război Mondial, cu operaţiuni extinse, mişcări de trupe, angajarea a mii de tancuri, vehicule blindate, avioane, artilerie. Aceasta nu va fi doar o operaţiune locală cum am văzut în pregătirile Rusiei”, a explicat ministrul ucrainean.

”Rusia are planul său, noi îl avem pe al nostru, iar câmpul de luptă va decide rezultatul”, a conchis el, potrivit CNN.

De la începutul invaziei ruse statele occidentale au oferit armatei ucrainene un sprijin substanţial în echipamente militare, livrându-i în prima lună de război, printre altele, circa 17.000 de rachete antitanc şi sisteme antiaeriene portabile ce au provocat pierderi considerabile armatei ruse. Potrivit ambasadorului american la NATO, două treimi dintre statele Alianţei au livrat Ucrainei arme sau muniţii.

Belarus cere să participe la negocierile asupra „războiului din Ucraina”

Preşedintele Republicii Belarus, principalul aliat al Rusiei, a cerut joi ca ţara sa să participe la negocierile asupra „războiului din Ucraina”, utilizând termenul a cărui utilizare a fost interzisă de Moscova, informează AFP.

Rusia denumeşte ofensiva sa „operaţiune militară specială” şi a interzis, în special mass-media, să utilizeze termenii de „război” sau „invazie”, sub ameninţarea unor grele pedepse cu închisoarea.

Vizibil agasat că nu participă la negocierile în curs între Moscova şi Kiev, preşedintele belarus Aleksandr Lukaşenko, ce a permis utilizarea teritoriului ţării sale de către armata rusă, a declarat că trebuie să fie asociat acestui proces.

„Considerăm acesta un război care e chiar la uşa ţării noastre. Şi el (războiul) are efecte serioase asupra situaţiei din Belarus. De aceea, nu trebuie să existe acorduri pe la spatele Republicii Belarus”, a insistat Lukaşenko în timpul unei reuniuni a consiliului său de securitate.

Potrivit lui Lukaşenko, Moscova „înţelege” această poziţie, însă nu şi Occidentul, care nu întreţine aproape nicio relaţie cu Minskul, din cauza reprimării interne masive a opoziţiei şi a alianţei sale cu Rusia.

Ucraina nu doreşte Minskul la masa negocierilor, pentru că acesta a lăsat armata rusă să-şi lanseze ofensiva asupra Kievului de pe teritoriul belarus.

Moscova nu a spus niciodată că vrea să includă Minskul în negocieri, în timp ce Lukaşenko ţine să fie tratat pe picior de egalitate de Rusia, pendulând de peste două decenii între Occident şi Kremlin.

Potrivit lui Lukaşenko, „după război va veni timpul renaşterii şi reconstrucţiei” şi, în opinia lui, Occidentul va lua atunci Ucrainei bogăţiile sale.

„Fericirea trebuie căutată printre ai tăi. O spun demult, cele trei popoare slave (ruşii, belaruşii şi ucrainenii) trebuie, având în vedere ceea ce se întâmplă în lume, să ia loc la masă şi să se înţeleagă. De la egal la egal”, a declarat Lukaşenko.

Împotriva Republicii Belarus au fost aplicate sancţiuni economice grele pentru rolul său în ofensiva rusă, sancţiuni care lovesc o economie deja ultra-dependentă de Rusia şi sufocată de precedentele valuri de represalii economice occidentale.

Rusia acuză Ucraina că revine asupra unor propuneri iniţiale şi tărăgănează negocierile

Ministrul de externe rus Serghei Lavrov a acuzat joi Ucraina că a revenit asupra unor propuneri făcute în timpul rundei de negocieri desfăşurate la sfârşitul lunii trecute la Istanbul, ceea ce potrivit Moscovei ar fi un indiciu că preşedintele Volodimir Zelenski este ”controlat” de Washington şi de aliaţii săi, care-l determină să continue luptele, acuzaţii la care Kievul a răspuns cerând Moscovei să-şi ”reducă gradul de ostilitate”.

Miercuri, ”partea ucraineană a prezentat grupului de negociatori un proiect de acord în care este evident că ea revine asupra celor mai importante dispoziţii stabilite pe 29 martie la Istanbul”, a spus Lavrov într-un mesaj video, potrivit AFP.

”În acest document ucrainenii au formulat clar că viitoarele garanţii de securitate pentru Ucraina nu se vor extinde asupra Crimeii şi Sevastopolului. În proiectul de ieri, această afirmaţie clară lipseşte”, a exemplificat ministrul rus.

Potrivit acestuia, Kievul a revenit şi asupra unei propuneri ce prevedea că Ucraina nu va desfăşura manevre militare fără acordul statelor garante.

De asemenea, în noul document Kievul cere ca preşedinţii rus şi ucrainean, Vladimir Putin şi Volodimir Zelenski, să negocieze direct asupra Crimeii şi Donbasului, estul separatist prorus al Ucrainei.

Kievul urmăreşte aşadar să ”lungească la nesfârşit sau chiar să facă să eşueze negocierile, respingând înţelegeri deja găsite”, crede ministrul rus de externe.

”Noi vedem în asta că regimul de la Kiev este controlat de Washington şi de aliaţii săi, care-l împing pe preşedintele Zelenski să continue luptele”, a concluzionat şeful diplomaţiei ruse.

Cu toate acestea, a adăugat el, Rusia ”continuă procesul de negociere” şi a formulat o propunere de proiect de acord, despre care nu a dat detalii.

”Dacă Moscova doreşte să arate că este pregătită pentru dialog, atunci trebuie să-şi reducă gradul de ostilitate”, a reacţionat pe Twitter după acuzaţiile lui Lavrov negociatorul ucrainean Mihailo Podoliak, care este şi consilier al preşedintelui Zelenski.

La negocierile desfăşurate pe 29 martie la Istanbul pentru găsirea unui acord pentru a pune capăt războiului provocat de invazia declanşată de Rusia pe 24 februarie, Ucraina a propus Rusiei ca, în schimbul neutralităţii, să primească garanţii de securitate din partea unui grup de ţări. O altă propunere formulată de Kiev către Moscova este negocierea într-un termen de 15 ani a statutului peninsulei Crimeea anexată de Rusia.

Însă Ucraina a cerut Rusiei ca mai întâi să-şi retragă trupele şi abia apoi să fie pus în aplicare un eventual acord, în timp ce Moscova insistă pentru recunoaşterea suveranităţii Rusiei asupra Crimeii anexate şi dreptul la autodeterminare al provinciilor separatiste Doneţk şi Lugansk.

Între timp, Rusia şi-a retras trupele din zona capitalei Kiev şi din tot nordul Ucrainei şi negocierile continuă online, dar retragerea trupelor ruse din acele zone pare să fie o acţiune de regrupare înaintea unei intensificări a ofensivei în estul Ucrainei.

Organizaţia Mondială a Sănătăţii afirmă că se pregăteşte pentru posibile ”atacuri chimice” în Ucraina

Directorul biroului regional pentru Europa al OMS, Hans Kluge, a declarat joi că Organizaţia Mondială a Sănătăţii se pregăteşte pentru posibile „atacuri chimice” în Ucraina, relatează Reuters.

„Având în vedere incertitudinile situaţiei actuale, nu există asigurări că războiul nu se va înrăutăţi”, a afirmat Hans Kluge, într-un comunicat transmis jurnaliştilor din Liov, Ucraina.

„OMS ia în considerare toate scenariile şi îşi face planuri pentru diferite situaţii care ar putea afecta oamenii din Ucraina, de la continuarea acţiunilor soldate cu victime în masă, până la atacuri chimice”, a afirmat el, fără a oferi alte detalii.

Oficiali occidentali şi-au exprimat în mod repetat temerile că Rusia ar putea folosi arme chimice şi biologice în Ucraina, existând riscul ca efectele să fie resimţite şi în afara graniţelor ţării.

Ministerul rus al Apărării a acuzat Kievul, fără a oferi dovezi, că ar planifica un atac chimic împotriva propriilor cetăţeni pentru a acuza Moscova că foloseşte arme chimice în invazia din Ucraina, lansată pe 24 februarie.

În acelaşi discurs, care a fost amânat din cauza unei alerte de raid aerian la Liov, Kluge a afirmat că Organizaţia Mondială a Sănătăţii îşi coordonează eforturile cu Uniunea Europeană pentru a tria pacienţii care sosesc din Ucraina şi pentru a aranja ca aceştia să fie trimişi pentru tratament în Europa.

El a afirmat că OMS a livrat deja peste 185 de tone de echipament medical în Ucraina şi că alte 125 de tone sunt pe drum.

O bază de date a OMS a arătat că de la începerea invaziei au avut loc 91 de atacuri asupra infrastructurii sanitare din Ucraina care s-au soldat cu 73 de morţi, fără a menţiona cine este responsabil pentru aceste atacuri.

NATO: Războiul din Ucraina a „zdruncinat întreaga ordine internaţională”

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a subliniat joi că invazia rusă în Ucraina nu doar că a afectat securitatea în Europa, ci şi a „zdruncinat întreaga ordine internaţională”, transmite EFE.

„Invazia rusă în Ucraina are implicaţii profunde pentru securitatea europeană, dar a zdruncinat şi întreaga ordine internaţională”, a spus Stoltenberg în a doua zi a reuniunii miniştrilor de externe din ţările NATO, care se desfăşoară la Bruxelles.

Într-o primă sesiune joi, membrii Alianţei se întâlnesc cu omologii lor din Ucraina, Georgia, Suedia, Finlanda, Australia, Noua Zeelandă, Coreea de Sud şi Japonia. În plus, participă şi Înaltul reprezentant al Uniunii Europene pentru afaceri externe şi securitate europeană, Josep Borrell.

Potrivit lui Stoltenberg, prezenţa acestor parteneri este „un semn al unităţii noastre de a sprijini Ucraina, de a condamna agresiunea Rusiei şi de a apăra ordinea internaţională bazată pe reguli”.

La sosirea sa la reuniune, ministrul grec de externe, Nikos Dendias, a asigurat că ţara sa va cere Curţii Penale Internaţionale să investigheze „crimele de război comise la Mariupol”.

Titulara portofoliului Externelor din Marea Britanie, Liz Truss, a subliniat că ţara ei pledează pentru interzicerea „tuturor importurile de energie rusească, sancţionarea cât mai multor bănci (ruseşti) şi intensificarea livrărilor de arme către Ucraina”.

Referitor la sancţiunile Uniunii Europene împotriva Rusiei, ministrul ceh de externe, Jan Lipavsky, afirmat că principiul „de bază” care ar trebui să „ghideze” blocul comunitar este „să se limiteze suma de bani pe care Europa o trimite Rusiei”, pentru că acei bani sunt apoi folosiţi pentru „războiul barbar şi oribil împotriva Ucrainei”.

„Orice sancţiune care reduce suma de bani pe care Europa şi lumea o trimit Rusiei este binevenită”, a spus el.

Şefa diplomaţiei germane, Annalena Baerbock, a subliniat că ţara sa a „sprijinit Ucraina cu diferite arme militare şi căutăm împreună cu aliaţii noştri cum putem să sprijinim Ucraina în viitor, într-un mod mai intens şi mai coordonat, pentru că are dreptul să se apere”, a spus ea.

Baerbock a precizat, însă, că această coordonare nu va fi realizată de NATO, iar armele trebuie trimise de fiecare ţară în mod individual.

„Având în vedere activitatea comună a G7, este important să dăm clar de înţeles că rămânem uniţi în faţa crimelor de război la care am fost martori în ultimele zile”, a spus Baerbock, a cărei ţară prezidează acest Grup al celor mai dezvoltate şapte economii ale lumii, referindu-se la masacrul civililor din Bucea.

Şefa diplomaţiei canadiene, Melanie Joly, a declarat că „oamenii erau foarte sceptici privind posibilitatea de a-l sancţiona pe preşedintele rus Vladimir Putin şi am făcut-o. Oamenii erau sceptici că vom ajunge la familia lui şi o vom face”.

Suedia nu face parte din NATO, dar, la fel ca Finlanda, dezbate dacă să adere la Alianţă.

Ministrul suedez de externe, Ann Linde, a declarat că ţara sa nu va lua nicio decizie cu privire la NATO „fără o analiză exhaustivă”.

Şeful diplomaţiei finlandeze, Pekka Haavisto, a menţionat că opinia publică din ţara sa s-a schimbat „destul de repede” după invazia în Ucraina şi că o „majoritate clară a populaţiei” susţine acum aderarea la NATO.

El a explicat că guvernul său pregăteşte un document cu privire aderarea la Alianţa Nord-Atlantică, care va fi prezentat parlamentului săptămâna viitoare, iar apoi textul va face obiectul unei dezbateri în cameră.

„În acelaşi timp, sunt sigur că o ţară candidată la NATO va primi o anumita protecţie din partea ţărilor Alianţei”, a spus ministrul finlandez.

La rândul său, şefa diplomaţiei australiene Marise Payne a declarat că ţara sa va impune „alte 67 de sancţiuni împotriva elitelor şi oligarhilor ruşi”.

Zilele următoare vor fi „ultima şansă” pentru civili să evacueze estul Ucrainei, afirmă autorităţile locale

Zilele viitoare vor fi „ultima şansă” pentru civili să evacueze estul Ucrainei, au avertizat joi autorităţile locale, pe fondul temerii privind o ofensivă majoră a armatei ruse în regiune, relatează AFP.

„Zilele următoare vor fi probabil ultima şansă de a pleca. Toate oraşele libere din regiunea Lugansk sunt sub focul inamic”, a atras atenţia pe Facebook guvernatorul acesteia, Serghei Gaidai, indicând că ruşii „sunt pe cale să taie toate căile posibile de ieşire”.

„Nu ezitaţi să plecaţi”, a spus el, după ce anterior a dat asigurări pe Telegram că autorităţile „nu vor permite un al doilea Mariupol”, cu referire la oraşul portuar din sudul Ucrainei asediat şi devastat de armata rusă de la sfârşitul lunii februarie.

Situaţia din Rubijne şi Popasna, două oraşe din regiunea Lugansk, „se deteriorează”, a adăugat el.

„Evacuările sunt complicate” şi „nu mai există niciun spital intact în regiune”, a mai spus guvernatorul.

„Vom scoate oameni cu autocare până în ultima zi, până când ruşii vor lansa un atac”, a adăugat el.

O persoană a fost ucisă într-un bombardament joi dimineaţă la Kreminna, un oraş de 20.000 de locuitori situat la 25 de kilometri nord-vest de Severodoneţk, a mai anunţat Gaidai.

Autorităţile ucrainene fac apel de mai multe zile la locuitorii din estul ţării să evacueze regiunea cât mai repede posibil, insistând că, în cazul unei ofensive ruseşti, civilii încă aflaţi acolo „riscă să moară”.

Moscova susţine, în schimb, că vrea să îşi repoziţioneze forţele pentru a-şi concentra eforturile pe „eliberarea” Donbasului, în estul Ucrainei, unde separatiştii proruşi se luptă cu armata ucraineană începând din 2014.,

Anterior joi, vicepremierul ucrainean Irina Vereşciuk a spus că guvernul a făcut apel la civilii din zonele contestate din est să părăsească regiunea, şi a anunţat zece coridoare umanitare pentru evacuări, potrivit DPA.

Kievul acuză Ungaria că ”îl ajută pe Putin” în războiul împotriva Ucrainei

Kievul a acuzat joi Ungaria că „îl ajută pe Putin” în războiul împotriva Ucrainei, la o zi după ce premierul ungar Viktor Orban s-a declarat dispus să plătească în ruble pentru gazul rusesc, spre deosebire de celelalte ţări din UE, relatează AFP.

„Budapesta a trecut la etapa următoare: îl ajută pe Putin să-şi continue agresiunea împotriva Ucrainei”, a transmis într-un comunicat purtătorul de cuvânt al Ministerului ucrainean al Afacerilor Externe, Oleg Nikolenko, spunând că Ucraina „distruge unitatea” UE prin această poziţie.

Kievul „consideră declaraţiile prin care Ungaria se declară pregătită să achiziţioneze gaz rusesc în ruble drept o poziţie inamicală împotriva statului nostru”, a spus el, precizând că propunerea ungară de a organiza discuţii de pace ruso-ucrainene la Budapesta este „cinică”.

„Dacă Ungaria vrea cu adevărat să pună capăt războiului, iată ce trebuie să facă: să înceteze să mai distrugă unitatea UE, să susţină noile sancţiuni împotriva Rusiei, să ajute militar Ucraina”, a adăugat el.

„Şi nu să creeze surse suplimentare de finanţare pentru maşina militară rusă”, a mai declarat purtătorul de cuvânt.

Nikolenko a denunţat de asemenea „reticenţa liderilor ungari de a recunoaşte responsabilitatea Rusiei în atrocităţile armatei ruse la Bucea, Irpin şi Gostomel”, unde sute de cadavre în haine civile au fost descoperite în ultimele zile.

Acest lucru „ar putea întări sentimentul de impunitate al Rusiei şi ar putea să o încurajeze să comită noi atrocităţi”, a atras el atenţia.

Rusia a respins „categoric” aceste acuzaţii, denunţând în schimb o „înscenare” din partea Ucrainei.

Uniunea Europeană analizează joi o a cincea serie de sancţiuni care, pentru prima dată, ar putea include măsuri în sectorul energic, printr-un embargou asupra achiziţiilor de cărbune din Rusia şi prin închiderea porturilor din UE pentru navele ruseşti.

Cele două fiice ale preşedintelui Vladimir Putin şi mai mulţi oligarhi ruşi urmează să fie adăugaţi pe lista neagră a UE, conform documentului consultat de AFP.

Principalele lupte la Mariupol s-au terminat, susţin forţele separatiste proruse din Doneţk

Principalele lupte din centrul oraşului Mariupol, port strategic ucrainean la Marea Azov, s-au încheiat, a declarat joi purtătorul de cuvânt al miliţiilor autoproclamatei republici populare Doneţk, Eduard Basurin, citat de EFE.

„Se poate spune că în zona centrală a oraşului, principalele lupte s-au terminat”, a declarat Basurin la postul de televiziune de stat Rossia-24.

Acţiunile de luptă s-au mutat în portul Mariupol şi la oţelăria Azovstal, situată la marginea oraşului, a adăugat el.

„Am intrat deja în port. Încetul cu încetul, curăţăm acest teritoriu şi alungăm trupele ucrainene din zona industrială Azovstal”, a spus purtătorul de cuvânt citat.

Basurin a adăugat că la Mariupol, oraş aflat sub asediu de mai multe săptămâni de către trupele ruse şi miliţiile proruse din Doneţk, mai sunt vreo 3.000 de soldaţi ucraineni.

„Dar nu ştim câţi colaboranţi au ei printre locuitorii din Mariupol, pentru că sunt şi dintre aceştia”, a declarat el la televiziunea rusă.

După retragerea trupelor ruse din nord-vestul şi nordul Ucrainei, Rusia îşi concentrează acum efortul militar asupra regiunilor de est ale ţării vecine.

Marţi, după expirarea ultimatumului dat forţelor ucrainene de a depune armele şi de a părăsi Mariupol, Ministerul rus al Apărării a anunţat lansarea unei ofensive pentru capturarea oraşului.

„Luând în considerare lipsa de interes a Kievului de a păstra vieţile soldaţilor săi, Mariupol va fi eliberat de unităţile naţionaliste de către forţele armate ruse şi cele ale Republicii Populare Doneţk”, a declarat purtătorul de cuvânt al Ministerului rus al Apărării, general-maiorul Igor Konaşenkov.

Potrivit autorităţilor ucrainene, în oraş, cu 90% din infrastructură distrusă, au mai rămas aproximativ 130.000 de oameni, un sfert din populaţia sa înainte de intrarea trupelor ruse în Ucraina.

Primarul oraşului, Vadim Boicenko, a afirmat miercuri pe contul său Telegram că „acum o săptămână, estimări prudente evaluau numărul morţilor la 5.000”, între care 210 copii.

„Dar având în vedere dimensiunea oraşului, distrugerile catastrofale, durata blocadei şi rezistenţa acerbă, zeci de mii de civili din Mariupol ar putea fi victime ale ocupanţilor”, a avertizat el.

Războiul din Ucraina şi minele plutitoare, în centrul discuţiilor dintre ţări riverane Mării Negre (Ankara)

Miniştrii apărării din ţări riverane Mării Negre au discutat despre războiul din Ucraina, minele care plutesc în derivă şi securitatea regională, într-o videoconferinţă organizată joi, a declarat Ministerul turc al Apărării într-un comunicat, citat de Reuters.

Cu această ocazie, miniştrii care au participat la reuniune au cerut o încetare imediată a focului în Ucraina, se menţionează în comunicat.

Această întâlnire în format de videoconferinţă a miniştrilor apărării din Turcia, Bulgaria, Georgia, Polonia, România şi Ucraina a avut loc la iniţiativa Ankarei, se afirmă în textul în care Ministerul turc al Apărării apreciază că discuţiile au fost „foarte eficiente”.

„În afară de problema minelor, a fost subliniată importanţa cooperării la Marea Neagră pentru pace, calm şi stabilitate”, a spus ministrul turc al apărării, Hulusi Akar, după această reuniune.

De asemenea, miniştrii au discutat paşii posibil de făcut pentru atenuarea crizei umanitare şi despre ajutorul care ar urma să fie acordat Ucrainei, conform ministerului turc.

Echipe militare de scafandri din Turcia au detonat până în prezent trei mine plutitoare în Marea Neagră în trei cazuri distincte, în timp ce România a dezamorsat şi ea o mină rătăcită în apele sale în contextul războiului din Ucraina.

Convorbiri interceptate ale unor soldaţi ruşi care evocă uciderea de civili în Ucraina – Spiegel

Spionajul german a interceptat conversaţii între soldaţii ruşi aflaţi în Ucraina care se presupune că ar putea constitui o dovadă că împuşcarea de civili ar face parte din strategia de război a Rusiei în această ţară, a informat joi săptămânalul Der Spiegel, citat de EFE.

BND (acronimul german al serviciului de spionaj german) a interceptat conversaţii radio între militari ruşi în care se menţionează moartea unor civili, iar Spiegel afirmă că unele dintre acestea ar putea avea legătură cu cazuri de civili găsiţi morţi pe străzile din Bucea, de lângă Kiev.

Un soldat povesteşte altuia, într-una dintre aceste interceptări, cum el şi alţi soldaţi au împuşcat o persoană pe o bicicletă; într-o altă conversaţie interceptată de BND se aude un bărbat afirmând că „mai întâi civilii sunt interogaţi, apoi sunt împuşcaţi”.

Potrivit Der Spiegel, respectivele înregistrări au fost prezentate miercuri în parlamentul german, iar din materialul BND se deduce că membri ai „Grupului Wagner” – care „s-au remarcat deja în intervenţia din Siria pentru cruzimea lor deosebită” – ar fi implicaţi în moartea unor civili în Ucraina.

Spiegel mai relatează că interceptările telefonice ale BND arată că împuşcarea civililor nu a fost o acţiune izolată a unor soldaţi, ci dovedesc că trupele ruse vorbeau despre fapte comise zilnic.

„Aceasta indică faptul că uciderile de civili făceau parte din acţiunea armatei ruse, posibil parte dintr-o strategie clară. Este vorba despre propagarea fricii şi a terorii în rândul populaţiei civile pentru a elimina rezistenţa acesteia”, notează publicaţia germană.

Rusia continuă pregătirile pentru ofensiva sa asupra Donbas, susţine Ucraina

Rusia continuă pregătirile pentru ofensiva sa în estul Ucrainei cu scopul de a prelua controlul asupra întregului Donbas, potrivit ultimului raport privind situaţia de război al Înaltului comandament al armatei ucrainene, făcut public joi dimineaţă, în cea de-a 43-a zi a invaziei ruse în Ucraina, potrivit EFE.

„Eforturile principale ale ocupanţilor se concentrează în prezent pe pregătirea operaţiunii ofensive în estul Ucrainei, cu scopul de a stabili un control total asupra teritoriilor regiunilor Doneţk şi Lugansk„, se menţionează în raportul armatei ucrainene, care precizează, între altele, că trupele ruse continuă să fie active în direcţia Slobojanski (la sud de Zaporojie), Doneţk şi Tavria (tot în Zaporojie, dar mai la sud, aproape de Marea Azov), scrie Agerpres.

Rusia a continuat să blocheze oraşul Harkov (nord-estul ţării) şi să efectueze bombardamente de artilerie, în timp ce în direcţia Doneţk şi în apropierea acestui oraş „ocupanţii au încercat, fără succes, să spargă apărarea trupelor noastre în zona localităţii Novotoşovskoe”.

La sud, Rusia „ia măsuri pentru restabilirea capacităţii de luptă a unităţilor sale”, în timp ce este acuzată de „utilizarea violenţei împotriva civililor în teritoriile temporar ocupate”, conform aceluiaşi raport.

„Populaţia din Mariupol este deportată cu forţa în districtele ocupate temporar din regiunea Doneţk”, potrivit acestui document.

Institutul pentru studiul războiului din SUA afirmă, în ultimul său buletin privind evoluţiile de pe frontul ucrainean, că Rusia a continuat să redistribuie forţe pe axa spre Sloviansk, în estul ţării, în ultimele 24 de ore şi că „niciun progres decisiv nu este asigurat”.

Acest oraş este considerat un obiectiv-cheie în ofensiva rusă care se prefigurează împotriva regiunilor de est ale Ucrainei.

În ultimele 24 de ore – potrivit institutului american – forţele ruse şi-au încheiat retragerea din regiunea Sumî, în nord-est, iar acestea au fost transferate în oraşul rusesc Belgorod, în apropiere de frontiera dintre cele două ţări, pentru a fi „ulterior desfăşurate în Donbas”.

„Forţele ruse s-ar putea pregăti pentru o ofensivă pe scară largă în regiunile Doneţk şi Lugansk în zilele următoare, dar se pare că nu pot genera suficientă putere de luptă pentru a sparge apărarea ucraineană într-un atac frontal”, apreciază experţii institutului citat.

Referitor la oraşul Mariupol, aflat sub asediu, acelaşi institut american afirmă că „este imposibil de confirmat dacă au existat schimbări concrete pe teren” în ultimele 24 de ore.

Ministrul de externe din Ucraina cere NATO ”arme, arme şi iar arme”

Şeful diplomaţiei ucrainene, Dmitro Kuleba, a cerut joi ţărilor membre NATO să furnizeze mai multe arme Ucrainei pentru combaterea forţelor ruse, indicând că, în cadrul reuniunii pe care o va avea joi cu aliaţii NATO la Bruxelles, are trei puncte pe ordinea de zi: „arme, arme şi iar arme”, relatează AFP şi EFE.

„Agenda mea este foarte simplă. Am venit să cer trei lucruri: arme, arme şi arme. Cu cât mai repede vor fi livrate, cu atât mai multe vieţi vor fi salvate, iar distrugerea va fi evitată”, a pledat ministrul ucrainean de externe la sosirea sa la sediul NATO din Bruxelles pentru o reuniune cu omologi ai săi din ţările Alianţei Nord-Atlantice, scrie Agerpres.

„În ultimele săptămâni, armata ucraineană şi întreaga naţiune ucraineană am demonstrat că ştim cum să luptăm, ştim cum să câştigăm, dar fără o aprovizionare durabilă şi suficientă cu armele cerute de Ucraina, aceste victorii vor fi însoţite de sacrificii enorme”, a spus Kuleba.

Aflat în turneu în Europa, şeful diplomaţiei ucrainene a afirmat că „cel mai bun mod de a ajuta Ucraina acum este să i se ofere tot ceea ce este necesar pentru a-l descuraja pe (preşedintele rus Vladimir) Putin şi a învinge armata rusă în Ucraina, pentru ca războiul să nu escaladeze şi mai mult”.

Mai exact, el a spus că Ucraina are nevoie, în special, de avioane, rachete antinavă, transportoare blindate şi sisteme grele de apărare aeriană.

„Cred că învoiala propusă de Ucraina este corectă: voi ne daţi arme, noi ne sacrificăm vieţile, iar războiul se limitează la Ucraina”, a subliniat Dmitro Kuleba.

Kuleba consideră că nu ar trebui să existe nicio diferenţă între armele defensive şi cele ofensive, „deoarece orice armă folosită pe teritoriul Ucrainei de armata ucraineană împotriva unui agresor străin este defensivă prin definiţie”.

„Deci, orice distincţie între ofensivă şi defensivă nu are niciun sens când vine vorba de situaţia din ţara mea. Acele ţări care spun că putem oferi Ucrainei arme defensive, dar nu suntem în măsură să-i dăm arme ofensive, sunt ipocrite. Este pur şi simplu o abordare nedreaptă şi nejustificată”, a spus el.

Referitor la Germania, ministrul ucrainean a recunoscut că aceasta a făcut „un pas revoluţionar, schimbându-şi poziţia de la a nu furniza deloc arme la a permite anumite livrări şi a furniza Ucrainei în special arme antitanc”.

„Cu toate acestea, este clar că Germania poate face mai mult, având în vedere rezervele şi capacităţile sale şi lucrăm cu guvernul german pentru a ne furniza arme suplimentare”, a adăugat şeful diplomaţiei ucrainene.

Cât priveşte sancţiunile împotriva Rusiei, el a apreciat că s-a făcut un pas înainte şi că în urmă cu doar o săptămână măsurile restrictive propuse erau mult mai slabe.

Totuşi, Kuleba a insistat asupra unui embargo complet asupra petrolului şi gazelor ruseşti, excluderea tuturor băncilor ruseşti din sistemul internaţional Swift şi închiderea tuturor porturilor pentru navele şi mărfurile ruse, cu cât mai puţine excepţii posibile, doar pentru motive umanitare.

El a insistat ca ucrainenii să nu fie nevoiţi să plătească cu „viaţa, sănătatea şi suferinţa lor” pentru aplicarea de noi sancţiuni împotriva Rusiei.

Ţările NATO furnizează arme Ucrainei, dar Alianţa încearcă, de asemenea, să fie atentă să nu se angajeze într-un război pe scară largă cu Rusia, notează EFE.

„Ucraina are dreptul să se apere. Vom asculta necesităţile care ne vor fi prezentate de Dmitro Kuleba şi vom discuta despre cum să răspundem”, a declarat secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, citat de AFP.

„Vom continua să sprijinim Ucraina pentru a o ajuta în capacitatea sa de a se apăra, dar este important pentru noi să ne coordonăm împreună, să acţionăm împreună şi nu să acţionăm individual”, a reacţionat ministrul german de externe Annalena Baerbock la sosirea sa la Bruxelles. Ea a propus organizarea unei reuniuni informale a miniştrilor de externe din NATO în luna mai la Berlin.

Comisia Europeană spune că Ucraina are nevoie de un Plan Marshall actualizat după invazia rusă

Ucraina va avea nevoie, după războiul cu Rusia, de un plan de reconstrucţie similar cu cel oferit de SUA după Al Doilea Război Mondial, a declarat miercuri comisarul european pentru Buget, Johannes Hahn, potrivit Reuters.

În cadrul Planului Marshall de după Al Doilea Război Mondial, SUA au oferit Europei ca asistenţă economică şi tehnică pentru o perioadă de patru ani o sumă echivalentă astăzi cu circa 200 de miliarde de dolari, scrie Agerpres.

„Cred că ceea ce avem nevoie pentru Ucraina, la capătul zilei, este un model actualizat al Planului Marshall”, a spus Hahn într-un briefing de presă.

Comisarul european pentru Buget a precizat că un astfel de plan ar ajuta Ucraina să se recupereze rapid, şi nu în decenii, de pe urma distrugerilor masive produse de armata rusă, şi ar duce la o convergenţă mai rapidă a Kievului cu Uniunea Europeană.

Ucraina a aplicat să devină candidat oficial la aderarea la UE. Însă acest proces este lung chiar şi în vremuri de pace, iar războiul l-a făcut aproape imposibil.

Hahn nu a făcut o estimare legată de câţi bani ar fi nevoie, însă a spus că eforturile pentru reconstrucţia Ucrainei nu vor putea fi susţinute doar de UE şi că cel mai probabil va fi nevoie şi de implicarea ţărilor din G20, printre care se numără şi Rusia.

El a reiterat că, pentru moment, UE nu intenţionează să înceapă o nouă schemă de împrumut în comun pentru a face faţă consecinţelor economice şi sociale pentru blocul comunitar ale războiului din Ucraina.

Hahn a explicat că există suficiente împrumuturi ieftine nefolosite în planul de recuperare al UE pe care guvernele le pot solicita. El a mai spus că, din totalul de 380 de miliarde de euro de împrumuturi ieftine disponibile în fond, guvernele au solicitat până acum numai 166 de miliarde, astfel că încă sunt disponibile 214 miliarde.

El a mai spus că, pentru a acoperi unele dintre cheltuielile legate de gestionarea milioanelor de refugiaţi ucraineni care au ajuns în ţări din UE de la începutul războiului la 24 februarie, ţările membre pot folosi o parte din fondurile alocate lor în cadrul bugetului UE pentru perioada 2021-2027.

Militari ucraineni, antrenaţi în SUA pentru a opera drone Switchblade

Un număr mic de militari ucraineni sunt antrenaţi în SUA în privinţa modului de operare a dronelor kamikaze ‘Switchblade’, o dronă de unică folosinţă, care, dirijată spre ţinta sa, detonează la impact, a dezvăluit miercuri un înalt oficial al apărării american, citat de Reuters.

În jur de 12 militari ucraineni sunt instruiţi cum să opereze drone de tipul Switchblade şi alte tipuri de arme. Ei au sosit în SUA în cadrul unor programe obişnuite de educaţie militară înainte de invazia Rusiei în Ucraina în 24 februarie, scrie Agerpres.

„Este un număr mic de oameni, mai puţin de 12”, a adăugat acesta, afirmând că „ei ar trebui să se întoarcă în curând în Ucraina”, potrivit AFP.

„Am profitat de ocazie pentru a-i instrui timp de câteva zile în operarea UAV Switchblades”, a declarat jurnaliştilor un responsabil american de top din domeniul apărării, sub rezerva anonimatului. ‘UAV’ este un vehicul aerian fără pilot.

Oficialul Pentagonului fusese întrebat în legătură cu afirmaţiile făcute în ajun, în cursul unei audieri în Congres a ministrului apărări Lloyd Austin, care indicase că SUA antrenează în afara Ucrainei soldaţi ucraineni în a mânui armele pe care le furnizează Washingtonul.

„Unii sunt instruiţi aici, în Statele Unite”, a adăugat şeful Statului Major american, generalul Mark Milley, fără a oferi alte detalii.

Statele Unite şi-au retras consilierii militari din Ucraina înaintea invaziei ruse, încercând să evite o confruntare militară directă între forţele americane şi ruse care ar fi putut escalada într-un război mai amplu.

În urma retragerii acestor instructori, SUA şi NATO şi-au limitat livrările de arme şi echipamente Ucrainei la sisteme pe care forţele ucrainene ştiau să le opereze înaintea invaziei ruse.

Pachetul de ajutor militar include arme americane care au conferit Ucrainei un avantaj asupra forţelor ruse, cum ar fi rachete antitanc Javelin şi rachete sol-aer portabile Stinger care pot ţinti avioane ruseşti. De asemenea, ajutorul include sisteme din perioada sovietică, aflate încă în dotarea unor naţiuni NATO.

Dar dronele de tip Switchblades, care sunt relativ uşor de utilizat şi ar putea fi extrem de eficiente în atacarea forţelor terestre ruse, nu au făcut parte din programele de antrenament înainte de invazia Rusiei.

Secretarul adjunct al apărării pentru afaceri internaţionale de securitate, Celeste Wallander, a declarat recent că SUA s-au angajat să trimită Ucrainei 100 de sisteme Switchblade, fabricate de AeroVironment Inc.

Ministrul apărării american Lloyd Austin afirmase marţi că Pentagonul va trimite Ucrainei două variante ale Switchblade, inclusiv una cu focos antiblindate.

Se aşteaptă ca ucrainenii să folosească rapid primele 100 de sisteme trimise.

„Sunt convins că atunci când vor primi primul set de Switchblade va exista o cerere imediată din partea ucrainenilor pentru mai multe” astfel de drone, a declarat la 30 martie într-o audiere în Congres comandantul suprem al Forţelor aliate în Europa (SACEUR), generalul Tod Wolters.

Responsabilul american de top a refuzat să precizeze miercuri unde a avut loc antrenamentul ucrainenilor în SUA sau să ofere mai multe informaţii despre alte sisteme de arme pentru care ei sunt antrenaţi.

Pe teren, toate forţele ruse care fuseseră dislocate în regiunea Kiev au părăsit Ucraina, a mai spus miercuri acelaşi înalt oficial american, citat de AFP. „Apreciem că s-au retras complet de lângă Kiev şi Cernigău”, a indicat el.

Bombardamentele ruse s-au intensificat în sudul şi estul Ucrainei, unde Rusia a anunţat că intenţionează să-şi focalizeze eforturile, dar „nu am constatat un aflux tangibil de forţe sau de resurse în Donbas”, a mai spus acesta.

8.894 de ucraineni au intrat miercuri în România

Numărul cetăţenilor ucraineni care au intrat miercuri în România a crescut cu 18% faţă de ziua precedentă, scrie Agerpres.

Potrivit unui comunicat al Inspectoratului General al Poliţiei de Frontieră, miercuri, în interval de 24 de ore, la nivel naţional, prin punctele de frontieră au intrat în România 63.635 de persoane, dintre care 8.894 de cetăţeni ucraineni (în creştere cu 18% faţă de ziua precedentă).

Pe la frontiera cu Ucraina au intrat în România 5.317 cetăţeni ucraineni (în creştere cu 23%), iar pe la cea cu Republica Moldova au intrat 1.955 cetăţeni ucraineni (creştere cu 22%).

De la declanşarea crizei din ţara vecină şi până miercuri, la ora 24,00, la nivel naţional, au intrat în România 641.276 de cetăţeni ucraineni.

Rusia blochează accesul umanitar la Mariupol (Ucraina) pentru a ascunde ”mii” de victime (Zelenski)

Rusia blochează accesul umanitar la Mariupol pentru a ascunde „miile” de victime din acest oraş asediat din sud-estul Ucrainei asupra căruia continuă atacurile şi bombardamentele, a afirmat miercuri preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, citat de AFP.

„Cred că unul dintre motivele principale pentru care nu putem face să intre ajutor umanitar în Mariupol este că, până când totul va fi +curăţat+ de soldaţii ruşi, le este teamă că lumea va vedea ce se întâmplă acolo”, a declarat Volodimir Zelenski într-un interviu pentru Canalul turc de televiziune Habertürk, postat online de preşedinţie, scrie Agerpres.

Este vorba „nu despre zeci, ci despre mii de persoane ucise şi mii de răniţi”, a adăugat el. „Ştim câţi soldaţi (ucraineni) au murit acolo şi câţi au fost răniţi, dar nu ştim câţi civili”, a continuat şeful statului ucrainean.

„În orice caz, ei (ruşii) nu vor putea ascunde totul (…). Un astfel de număr, este imposibil de ascuns. Şi cred că o să vedem cu toţii când vom intra” în Mariupol, a mai declarat el.

„La Bucea, de exemplu, au încercat să facă asta, au ars o mulţi oameni în această regiune: Bucea, Irpin, Gostomel. Au ars familii. Marţi, am găsit din nou o familie: tatăl, mama, cei doi copii. Copii foarte mici. De aceea spun: sunt nazişti”, a acuzat preşedintele ucrainean.

Întrebat despre posibilitatea de a continua discuţiile cu Rusia, Volodimir Zelenski consideră că aceste negocieri „vor trebui oricum să aibă loc”.

„Nu prea vrem să negociem cu Rusia după ce am văzut, nu prea, trebuie să vă spun, pentru că înţelegem cu cine avem de-a face”, a adăugat el. Dar „trebuie să găsim chiar şi cea mai mică posibilitate de a negocia. Cred că este greu să opreşti războiul altfel”, a ţinut să adauge preşedintele Ucrainei.

Ucraina: Macron denunţă criticile ”scandaloase” ale premierului polonez

Preşedintele francez, Emmanuel Macron, a calificat miercuri, la postul de televiziune TF1, drept „nefondate” şi „scandaloase” criticile premierului polonez, Mateusz Morawiecki, cu privire la convorbirile sale telefonice cu Vladimir Putin legate de războiul din Ucraina, scrie AFP citat de Agerpres.

„Aceste remarci sunt atât nefondate, cât şi scandaloase, dar nu mă surprind”, deoarece Mateusz Morawiecki, care este „dintr-un partid de extremă-dreaptă”, „intervine în campania politică din Franţa” după ce „a primit-o de mai multe ori pe doamna (Marine) Le Pen”, candidata formaţiunii Rassemblement National pe care o „susţine”, a declarat preşedintele-candidat.

„Domnule preşedinte Macron, de câte ori aţi negociat cu Putin, ce aţi obţinut? Nu dezbatem, nu negociem cu criminalii, criminalii trebuie combătuţi”, a declarat luni premierul polonez, membru al partidului Lege şi Justiţie (PiS) la putere la Varşovia. „Nimeni nu a negociat cu Hitler. Aţi negocia cu Hitler, cu Stalin, cu Pol Pot?”, a adăugat el, acuzând anumiţi lideri europeni de „tergiversare” şi „limbaj de lemn”.

„Îmi asum complet că am vorbit constant, în numele Franţei, cu preşedintele Rusiei pentru a evita războiul şi a construi o nouă arhitectură a păcii în Europa în urmă cu câţiva ani”, a răspuns Emmanuel Macron care a discutat cu preşedintele rus în numeroase ocazii de la începutul invaziei Ucrainei de către armata rusă la 24 februarie.

„Am făcut-o de la începutul mandatului meu” şi „nu am fost niciodată naiv, spre deosebire de alţii, nu am fost niciodată complice, spre deosebire de alţii”, a adăugat el, în timp ce numeroşi responsabili ai majorităţii s-au referit la legăturile lui Marine Le Pen cu liderul de la Kremlin.

„Întotdeauna am acţionat pentru a vorbi cu Rusia” şi „am discutat constant pentru a obţine o încetare a focului, un armistiţiu umanitar, aşa cum face şi cancelarul (Olaf) Scholz din Germania sau alţi şefi de stat şi de guvern din Europa. Cred că este de datoria mea, este fără complezenţă şi fără naivitate”, a continuat el, insistând, de asemenea, asupra sancţiunilor luate împotriva Moscovei.

Primarul din Mariupol îi acuză pe ruşi că au ars cadavre pentru a ascunde crime de război

Soldaţii ruşi speră să acopere dovezile de crime de război prin folosirea unor crematorii mobile pentru a arde cadavrele civililor ucraineni pe care i-au ucis, a afirmat miercuri primarul oraşului ucrainean Mariupol, Vadim Boicenko, relatează dpa.

Mariupol a fost unul dintre cele mai afectate oraşe de invazia rusă a Ucrainei. Potrivit analiştilor, Rusia intenţionează să controleze oraşul port pentru a lega Crimeea, pe care a anexat-o în 2014, de enclave etnice ruse din estul Ucrainei. Forţele ruse controlează deja mari părţi ale oraşului, scrie Agerpres.

”Este un nou Auschwitz şi Majdanek”, a scris Vadim Boicenko într-o postare pe Telegram, referindu-se la lagărele de concentrare din epoca nazistă.

Responsabili ai oraşului Mariupol care s-au refugiat au estimat săptămâna trecută numărul civililor ucişi la 5.000 şi acum vorbesc de zeci de mii. Oraşul avea o populaţie de 440.000 de locuitori înainte de invazie, numărul celor rămaşi în prezent fiind estimat la aproximativ 100.000.

Prin invadarea Ucrainei, Putin ”şi-a scurtat clar zilele la putere” (opozant)

Cu decizia de a intra în război cu Ucraina, Vladimir Putin „şi-a scurtat clar zilele la putere”, a declarat Leonid Volkov, un apropiat al lui Aleksei Navalnîi, principalul opozant al preşedintelui rus, notează AFP.

Prin invadarea Ucrainei, „Putin a făcut să scadă în mod clar probabilitatea scenariului potrivit căruia să rămână la Kremlin până moare, aşa cum a intenţionat”, a afirmat Leonid Volkov într-un interviu pentru AFP, cu prilejul Summitului de la Geneva pentru drepturile omului şi democraţie, scrie Agerpres.

Pentru opozant, preşedintele rus „a făcut o greşeală de calcul” lansând trupele sale împotriva ţării vecine la 24 februarie, iar această invazie este sortită eşecului.

Leonid Volkov a recunoscut că „Putin se descurcă bine pentru a-şi vinde propaganda” şi a justifica invazia în ochii acelei părţi a populaţiei ruse care nu are altă sursă de informare decât televiziunea de stat.

Dar, a insistat Volkov, elitele ruse „trăiesc foarte rău cu dezastrul economic, cu pierderile (umane), cu restricţiile şi cu sancţiunile. Vor începe să se gândească la o schimbare a regimului sau la o schimbare de sistem”.

Comunitatea internaţională „ar trebui să ajungă la cei apropiaţi de Putin şi să le ofere garanţii de securitate dacă decid să-l abandoneze”, a ţinut să menţioneze acest specialist în informatică, nevoit să părăsească Rusia când Aleksei Navalnîi tocmai fusese condamnat la nouă ani într-o colonie penitenciară cu condiţii drastice.

„Sunt convins că odată ce Putin va pleca, indiferent de motiv, Aleksei va fi eliberat din închisoare”, a explicat Volkov.

Pentru el, ultimul verdict împotriva lui Aleksei Navalnîi „nu înseamnă nimic”.

„Navalnîi este prizonierul politic personal al lui Putin şi toate aceste subtilităţi juridice nu au nicio semnificaţie. Doar Putin poate decide să-l ţină în închisoare sau să-l elibereze, a estimat cel care se vede fiind şi el „una din principalele ţinte” ale Kremlinului.

Volkov locuieşte în afara Rusiei pentru a scăpa de urmăririle penale şi pentru a continua să conducă organizaţia înfiinţată de Navalnîi.

„Încerc să duc o viaţă normală, pentru că nu te poţi proteja cu adevărat de lucruri precum Noviciok”, a spus el, arătând spre ceaşca lui de ceai. „A trăi în frică ar fi contraproductiv”, a continuat Volkov.

Moscova, care neagă în bloc, este acuzată că a folosit acest agent nervos pentru a încerca să-i elimine pe criticii regimului în Marea Britanie în 2018, dar şi pe Aleksei Navalnîi în Rusia.

Embargo asupra gazelor ruseşti: Italia ”va urma deciziile UE”, promite Mario Draghi

Italia „va urma deciziile Uniunii Europene” cu privire la noi sancţiuni împotriva Rusiei, în special un posibil embargo asupra gazelor naturale, care însă „nu este pe masă deocamdată”, a afirmat miercuri premierul Mario Draghi, notează AFP.

„Nu este o ipoteză discutată în acest moment, dar situaţia este în continuă schimbare”, a declarat el presei după o şedinţă de guvern, scrie Agerpres.

Italia este foarte dependentă de gazul rusesc, deoarece importă 95% din gazul pe care îl consumă, din care aproximativ 40% provine din Rusia.

„Astăzi, embargoul asupra gazelor nu este încă (…) pe masă”, a insistat Mario Draghi.

„Masacrele” din Ucraina „incită la adoptarea unor sancţiuni şi mai dure”, a spus el. „Toate ţările aliate se întreabă ce se poate face pentru a opri Rusia (…) Urmăm ceea ce decide Uniunea Europeană”, a subliniat premierul italian.

„Dacă ni se propune un embargo asupra gazelor, vom urma UE pe această cale, ne dorim cel mai eficient instrument pentru a ajunge la pace”, a explicat el.

De asemenea, Mario Draghi a dorit să fie liniştitor: „Dacă livrările de gaze (ruseşti) s-ar opri astăzi, am fi acoperiţi până la sfârşitul lunii octombrie cu rezervele noastre, nu ar exista consecinţe”.

Fostul preşedinte al Băncii Centrale Europene (BCE) a lansat şi un apel la introducerea unui plafon al preţului gazelor. „Cer de câtăva vreme să introducă un plafon la preţul gazelor, ar fi cel mai raţional lucru la nivel colectiv, european”, a declarat el.

„UE are o putere extraordinară pe piaţă, este de fapt singurul cumpărător”, a argumentat el. Iar această putere „poate fi exercitată prin stabilirea unui preţ care să fie remunerator, dar nu extravagant precum cel pe care îl avem în prezent”, a mai spus premierul Italiei, citat de AFP.