Slovacia a furnizat Ucrainei sistemul de apărare antiaeriană S-300. Kremlinul anunţă că operaţiunea rusă din Ucraina s-ar putea încheia în „viitorul previzibil”. Sustinerea lui Vladimir Putin în rândul rușilor a crescut după atacarea Ucrainei – Război Ucraina – ziua 44 LIVE TEXT

Război în Ucraina – ziua 44

Autoritățile din Borodianka au început operațiunea de căutare a supraviețuitorilor de sub zecile de ruine lăsate în urmă de bombardamentele armatei ruse

Autorităţile locale din oraşul ucrainean Borodianka au început, vineri, o operaţiune de căutare intensivă a posibililor supravieţuitori sub dărâmăturile a zeci de imobile bombardate de armata rusă, a declarat, pentru Agerpres, primarul Gheorghi Ierko, relatează Agerpres.

Acesta şi-a exprimat speranţa că la subsolurile blocurilor prăbuşite în urma bombardamentelor, dar şi în beciurile caselor vor fi găsite cât mai multe persoane în viaţă.

„Noi astăzi am început să curăţăm blocurile bombardate. Toată Ucraina ne ajută. Veţi vedea pe străzi sute de voluntari. Noi primim ajutoare şi susţinere de la toată Europa. Nimeni nu rămâne impasibil în faţa durerii localităţii noastre. (…) Noi am avut o populaţie de 14.000 de locuitori în Borodianka, iar acum, după ocupaţie, cred că au mai rămas 1.000 – 1.200 de oameni. Plecarea produce o mare suferinţă pentru oameni. În beciurile locuinţelor, la subsolurile blocurilor se află trupurile oamenilor. O să aflăm cu siguranţă câţi mai sunt vii. Unii zic că vom găsi zeci de oameni în viaţă, eu sper să găsim sute de oameni vii în adăposturile subterane ale clădirilor distruse. Credeţi-mă, cu adevărat cred că cei mai mulţi sunt vii, dar nu pot lua legătura cu noi de acolo de unde sunt ei”, a afirmat Gheorghi Ierko.

El a arătat că, în prima zi de căutări, la subsolul unui bloc, au fost găsite decedate o femeie şi fetiţa acesteia, corpurile neînsufleţite ale acestora fiind scoase de sub ruine de către voluntari.

Oraşul Borodianka, aflat la aproximativ 40 de kilometri nord-vest de Kiev, este lipsit de orice utilitate publică, precum energia electrică, gazul sau apa, iar populaţia este nevoită să supravieţuiască în aceste condiţii, a spus primarul.

„Dacă vreţi să mă credeţi, de o lună populaţia nu are gaz, curent electric, apă. Nimic nu funcţionează la noi. Ei stau în frig şi fără mâncare de o lună de zile şi luptă să supravieţuiască”, a adăugat primarul din Borodianka.

Oraşul s-a aflat sub ocupaţia armatei ruse o lună, timp în care circulaţia persoanelor în localitate era interzisă. Pe timpul ocupaţiei, zeci de blocuri, dar şi sute de case din oraş au fost bombardate, iar populaţia a fost supusă unor torturi inimaginabile sau a fost ucisă. Autorităţile estimează că atacul armatei ruse s-ar fi soldat cu zeci sau chiar sute de morţi, însă numărul exact va fi stabilit ulterior. Forţele ruse s-au retras din nord-vestul Kievului în această săptămână.

Primarul din Makariv acuză forțele ruse că au ucis 132 de localnici

Primarul din Makariv (Makarov) spune că 132 de civili au fost găsiţi împuşcaţi în satul aflat la mai mult de 50 de kilometri vest de Kiev, relatează DPA vineri.

Cei mai mulţi dintre morţi au fost găsiţi în gropi comune, a declarat primarul Vadim Tokar pentru televiziunea ucraineană. El a dat vina pe soldaţii ruşi, care au ocupat recent mai multe zone.

Informaţia nu a putut fi verificată în mod independent.

Aproximativ 40% din sat a fost distrus, a declarat primarul, adăugând că oamenii nu au electricitate sau gaz.

Rusia închide birourile locale ale Amnesty International şi Human Rights Watch

Rusia a închis birourile locale ale ONG-urilor pentru drepturile omului Amnesty International şi Human Rights Watch, potrivit unui comunicat publicat vineri de Ministerul rus al Justiţiei, informează France Presse.

Reprezentanţele locale ale Amnesty International (Marea Britanie) şi Human Rights Watch (SUA) au fost ”excluse din registrul oficial al organizaţiilor neguvernamentale străine” din Rusia, din cauza ”încălcării legislaţiei ruse”, se arată în comunicat. Acest lucru înseamnă închiderea de facto a acestora, a declarat Amnesty într-un comunicat.

Autoritățile din Odessa impun starea de urgență de sâmbătă seara până luni dimineața

O stare de asediu va fi în vigoare începând de sâmbătă seara până luni dimineaţa la Odesa, principalul port ucrainean de la Marea Neagră, în faţa ”ameninţării” unor atacuri cu rachete, au anunţat autorităţile locale, informează France Presse, relatează Agerpres.

După atentatul cu bombă de la gara Kramatorsk din estul Ucrainei, care a făcut cel puţin 50 de morţi, o ameninţare de atac cu rachete planează asupra Odesei pe 10 aprilie 2022. Acesta este motivul pentru care în Odesa şi în regiunea sa este impusă starea de asediu din 9 aprilie de la ora 21.00 până pe 11 aprilie la ora 6.00, a anunţat vineri administraţia militară regională.

Biden acuză Rusia că a comis o atrocitate oribilă în Kramatorsk

Preşedintele american Joe Biden a acuzat vineri Rusia că a comis o ”atrocitate oribilă”, după uciderea a cel puţin 50 de persoane, între care cinci copii, vineri într-un bombardament asupra gării din Kramatorsk, în estul Ucrainei, relatează AFP, citată de Agerpres.

”Atacul asupra unei gări ucrainene este încă o atrocitate oribilă a Rusiei, ce loveşte civili care încercau să evacueze şi să ajungă în locuri sigure”, a afirmat el într-un tweet.

Moscova a negat responsabilitatea pentru bombardament, afirmând că nu deţine tipul de rachetă care a fost folosit şi denunţând o „provocare” ucraineană.

Kramatorsk se află în partea din Donbas controlată de Ucraina. Restul acestei regiuni este controlat din 2014 de separatiştii pro-ruşi, iar Moscova a făcut din cucerirea acestei zone obiectivul său prioritar după ce şi-a retras trupele din regiunea Kiev şi din nordul Ucrainei.

Kievul va beneficia pentru această nouă fază a conflictului de un sistem de apărare antiaeriană S-300 furnizat de guvernul slovac, căruia Joe Biden i-a mulţumit vineri într-o declaraţie. Donaţia a fost posibilă datorită faptului că NATO a trimis patru baterii de apărare antirachetă Patriot în Slovacia.

”Pe măsură ce forţele ruseşti se repoziţionează pentru următoarea fază a acestui război, am cerut administraţiei mele să continue să depună toate eforturile pentru a identifica şi furniza armatei ucrainene armele moderne de care are nevoie pentru a-şi apăra ţara”, a adăugat Biden.

Marea Britanie va oferi un nou ajutor militar Ucrainei

Premierul britanic Boris Johnson a anunţat vineri sporirea ajutorului militar destinat Ucrainei, căreia Marea Britanie îi va trimite în special noi rachete antitanc şi antiaeriene, transmite AFP.

Valoarea noului ajutor militar este de circa 100 de milioane de lire sterline (circa 120 de milioane de euro) şi cuprinde rachete antiaeriene Starstreak şi 800 de rachete antitanc, a precizat Johnson la o conferinţă de presă comună cu cancelarul german Olaf Scholz desfăşurată la Londra.

”Crimele Rusiei în Ucraina nu vor rămâne nepedepsite”, a indicat Johnson, în timp ce Scholz a vorbit despre bombardamente ”îngrozitoare” ale Rusiei asupra Ucrainei.

Pe de altă parte, cei doi au convenit să coopereze mai strâns în vederea diminuării dependenţei energetice a Europei faţă de Rusia, admiţând însă că este un demers care necesită timp.

De la începerea invaziei ruse asupra Ucrainei, aceasta din urmă a primit din partea SUA şi a aliaţilor săi peste 60.000 de rachete antitanc şi peste 25.000 de rachete antiaeriene, a anunţat joi şeful Statului Major al armatei americane, generalul Mark Milley.

Moscova neagă că ar fi răspunzătoare de atacul cu rachete de la Kramatorsk, în urma căruia au murit 50 de civili

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a susţinut vineri că Rusia nu este răspunzătoare de atacul cu rachete de la Kramatorsk, în urma căruia şi-au pierdut viaţa peste 50 de civili, transmite dpa, relatează Agerpres.

El a afirmat că gara din estul Ucrainei a fost de fapt lovită de o rachetă ucraineană Toşka-U şi a precizat că „forţele noastre armate nu folosesc acest tip de rachetă, iar astăzi nu au avut loc şi nu erau planificate niciun fel de misiuni la Kramatorsk”.

În oraşul din regiunea Doneţk, aflat sub control ucrainean, mii de refugiaţi aşteptau să fie evacuaţi după ce guvernul de la Kiev a cerut populaţiei din estul Ucrainei să plece, deoarece Rusia a anunţat că îşi va concentra acolo operaţiunile militare.

Guvernatorul regiunii, Pavlo Kirilenko, a declarat că în gara din Kramatorsk au fost ucişi cel puţin 50 de oameni, iar aproape 100 au fost răniţi. Ruşii „au vrut să ia ostatici cât mai mulţi oameni paşnici, au vrut să distrugă tot ce e ucrainean”, a scris el pe Telegram.

Ucraina a acuzat Rusia de atacul cu rachete; separatiştii din republica autoproclamată Doneţk şi Kremlinul susţin că vinovate sunt forţele ucrainene.

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a condamnat vehement atacul la începutul unui discurs transmis vineri în parlamentul Finlandei. El le-a declarat deputaţilor de la Helsinki că „aceasta este a 44-a zi a realităţii noastre”, iar tragedia de la Kramatorsk arată ce înţelege Rusia prin protejarea Donbasului şi a populaţiei rusofone.

Sustinerea lui Vladimir Putin în rândul rușilor a crescut după atacarea Ucrainei

Preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, este şi mai apreciat de concetăţenii săi după invadarea Ucrainei: un sondaj de opinie publicat vineri de institutul de stat VTsIOM consemnează o rată de încredere de 81,6%, în creştere de la 67,2% înainte de ordinul de atac, consemnează Reuters, relatează Agerpres.

Războiul din Ucraina a determinat 10 milioane de ucraineni să părăsească ţara sau să fugă în alte regiuni. Mii de oameni au fost ucişi sau răniţi, oraşe întregi au fost transformate în ruine, iar sancţiunile occidentale împotriva Rusiei vor afecta nivelul de trai a milioane de ruşi.

Cu toate acestea, 78,9% din cei care au răspuns la ultimul sondaj al VTsIOM aprobă acţiunile conducătorului de la Kremlin, faţă de 64,3% înainte de începutul invaziei numite oficial de Moscova „operaţiune militară specială”. Procentajul celor care îl dezaprobă pe Putin a scăzut de la 24,4% la 12,9%.

Ucraina şi liderii occidentali au condamnat atacul rusesc, considerând că este o agresiune neprovocată. Rusia susţine însă că a fost obligată să demilitarizeze şi să „de-nazifice” Ucraina pentru a-i proteja pe rusofoni şi pentru a se opune ameninţării NATO.

În 30 martie, centrul independent Levada publicase cifre apropiate de cele ale VTsIOM, indicând un grad de aprobare pentru acţiunile lui Putin de 83%, faţă de 71% în februarie. Aceeaşi sursă consemna o creştere similară a popularităţii preşedintelui în 2014, după anexarea Crimeei şi după ce separatiştii pro-ruşi au preluat controlul în estul regiunii ucrainene Donbas, cu sprijinul Moscovei.

Reuters menţionează că mulţi ruşi nu au acces la informaţii independente despre ţara lor, deoarece aproape toată presa care nu se alinia la politica oficială a guvernului a fost închisă în ultimii ani. După 24 februarie, când a invadat Ucraina, Rusia a incriminat penal publicarea de ştiri neconforme cu comunicatele oficiale despre forţele armate.

VTsIOM afirmă că sondează zilnic 1600 de persoane, în întreaga Rusie, iar sondajele sale săptămânale reprezintă media ultimelor şapte zile. Sondajul ale cărui rezultate au fost publicate vineri se bazează pe răspunsuri obţinute în intervalul 28 martie – 4 aprilie.

Rusia şi Ucraina sunt dispuse să reia negocierile în Turcia, dar sunt departe de a ajunge la un acord

Rusia şi Ucraina sunt în continuare de acord să se reîntâlnească în Turcia pentru a negocia un acord care să pună capăt războiului între ele, în pofida recentelor atrocităţi comise pe teren, a declarat vineri un înalt responsabil turc, relatează AFP, în timp ce Moscova îşi manifestă nemulţumirea faţă de guvernul turc din cauza vânzării dronelor Bayraktar către Kiev, relatează AFP şi Reuters, citate de Agerpres.

”Rusia şi Ucraina sunt de acord pentru a avea tratative în Turcia, dar ele sunt în continuare foarte departe de a ajunge la o înţelegere asupra unui text comun”, a declarat presei acel responsabil, care a cerut să rămână anonim.

Chestiunea statutului Crimeei şi Donbasului rămâne dificil de soluţionat, a confirmat acesta. Responsabilul turc nu a avansat vreo dată posibilă a unei noi runde de tratative ruso-ucrainene cu prezenţă fizică pe care ar putea să o găzduiască ţara sa.

Pe de altă parte, Rusia şi-a manifestat nemulţumirea faţă de Turcia în urma livrării de drone Bayraktar TB2 către Ucraina, dar Ankara răspunde plângerilor Moscovei cu argumentul că aceste drone sunt produse şi livrate de o companie privată. ”Ruşii sunt supăraţi şi din când în când se plâng cu privire la vânzarea de drone. S-au plâns şi se plâng chiar acum. Dar noi le-am dat deja răspunsul, acela că este vorba despre companii private şi că aceste achiziţii s-au efectuat de asemenea înainte de război”, a spus responsabilul turc, potrivit Reuters.

Ministrul de externe rus Serghei Lavrov a acuzat joi Ucraina că a revenit asupra unor propuneri făcute în timpul rundei de negocieri desfăşurate la sfârşitul lunii trecute la Istanbul, ceea ce potrivit Moscovei ar fi un indiciu că preşedintele Volodimir Zelenski este ”controlat” de Washington şi de aliaţii săi.

Miercuri, ”partea ucraineană a prezentat grupului de negociatori un proiect de acord în care este evident că ea revine asupra celor mai importante dispoziţii stabilite pe 29 martie la Istanbul”, a spus Lavrov într-un mesaj video. ”În acest document ucrainenii au formulat clar că viitoarele garanţii de securitate pentru Ucraina nu se vor extinde asupra Crimeii şi Sevastopolului. În proiectul de ieri, această afirmaţie clară lipseşte”, a exemplificat ministrul rus.

În replică, negociatorul ucrainean Mihailo Podoliak, care este şi consilier al preşedintelui Volodimir Zelenski, a declarat că ”dacă Moscova doreşte să arate că este pregătită pentru dialog, atunci trebuie să-şi reducă gradul de ostilitate”.

La negocierile desfăşurate pe 29 martie la Istanbul pentru găsirea unui acord pentru a pune capăt războiului provocat de invazia declanşată de Rusia pe 24 februarie, Ucraina a propus Rusiei ca, în schimbul neutralităţii, să primească garanţii de securitate din partea unui grup de ţări. O altă propunere formulată de Kiev către Moscova este negocierea într-un termen de 15 ani a statutului peninsulei Crimeea anexată de Rusia.

Potrivit oficialului turc care a vorbit vineri presei, unele ţări evocate de Kiev ca posibili garanţi s-ar putea lovi de ”obstacole de natură legală” în acest demers.

Slovacia a oferit Ucrainei unicul său sistem de rachete antiaeriene S-300

Slovacia a donat Ucrainei un sistem de rachete antiaeriene S-300, pentru care va primi în schimb un alt sistem antiaerian din partea statelor aliate, a anunţat vineri premierul slovac Eduard Heger, relatează AFP şi EFE.

Sistemul S-300 a fost produs în fosta URSS de la sfârşitul anilor ’70 şi are de asemenea capabilităţi antirachetă. Ucraina are deja în dotare astfel de sisteme, dar a insistat în cererile sale de ajutor militar adresate statelor occidentale că are nevoie de mai multe.

Slovacia avea un singur sistem de acest tip, a cărui livrare efectuată în secret către Ucraina a durat două zile, potrivit presei slovace.

”Sperăm că acest sistem va putea ajuta la salvarea a cât mai multe vieţi ale ucrainenilor inocenţi în faţa agresiunii lui Putin”, a declarat premierul slovac, considerând că a luat o ”decizie responsabilă” şi care ”nu înseamnă că Republica Slovacă ar fi devenit parte a conflictului armat din Ucraina”.

El a mai anunţat că armata slovacă va primi în zilele următoare ”un sistem de apărare antirachetă suplimentar” furnizat de aliaţi, fără a oferi detalii.

NATO este gata să furnizeze arme Ucrainei câţiva ani – Stoltenberg

NATO poate furniza Ucrainei arme pentru războiul cu Rusia timp de câţiva ani, a declarat secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg, postului de radio BBC, preluat de Reuters.

El a refuzat să comenteze despre sistemele de armament provenit din fiecare stat membru, dar a apreciat că rezultatele armelor livrate până acum Ucrainei sunt clare. „Vedem şi efectul acestor sisteme, arme, pe câmpul de luptă, în fiecare zi. Vedem toate blindatele ruseşti distruse, vedem că Ucraina are capacitatea de a doborî rachete şi avioane ruseşti”, a spus Stoltenberg.

„Aliaţii sunt gata să ofere şi mai mult, precum şi armament mai modern şi mai greu”, a afirmat secretarul general al NATO.

Operaţiunea rusă în Ucraina s-ar putea încheia în ‘viitorul previzibil’, potrivit Kremlinului

Kremlinul a declarat vineri că ‘operaţiunea specială’ a Rusiei în Ucraina s-ar putea încheia în ‘viitorul previzibil’, dat fiind că obiectivele sale sunt în curs de a fi atinse şi că munca este dusă la îndeplinire atât de către armată, cât şi de către negociatorii de pace ruşi, transmite Reuters.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a mai spus că Moscova înţelege că unele state care au încercat să adopte o poziţie echilibrată au fost supuse presiunilor pentru a vota joi în favoarea suspendării Rusiei din Consiliul ONU pentru Drepturile Omului.

Adunarea Generală a Naţiunilor Unite a suspendat joi Rusia din Consiliul pentru Drepturile Omului, în urma relatărilor despre ‘încălcări şi abuzuri grosolane şi sistematice asupra drepturilor omului’ în Ucraina, un vot în urma căruia Moscova a anunţat că părăseşte acest consiliu.

Marea Britanie le-a sancţionat pe fiicele lui Putin şi pe fiica lui Lavrov

Marea Britanie le-a sancţionat vineri pe Katerina Tihonova şi Maria Voronţova, fiicele preşedintelui rus Vladimir Putin, şi pe fiica ministrului de externe Serghei Lavrov, declarând că vrea să atace ‘stilul de viaţă luxos al cercului apropiat Kremlinului’, transmite AFP.

Londra urmează astfel exemplul Washingtonului şi Bruxellesului vizându-le prin sancţiuni pe Katerina Tihonova şi Maria Voronţova, fiicele lui Putin cu fosta sa soţie Liudmila. Ele vor avea de acum înainte interdicţie de intrare în Marea Britanie, unde orice eventuale active le vor fi îngheţate.

Aceleaşi măsuri au fost luate şi împotriva Ekaterinei Vinokurova, fiica lui Lavrov, a cărui presupusă amantă, Polina Kovaleva, era deja sancţionată.

Potrivit şefei diplomaţiei britanice, Liz Truss, sancţiunile impuse până acum Rusiei îi vor provoca acesteia o criză economică fără precedent de la destrămarea URSS, dar sunt necesare şi altele.

‘Prin intermediul G7, lucrăm cu partenerii noştri pentru a pune capăt consumului de energie din Rusia şi a da astfel o lovitură capacităţii lui Putin de a-şi finanţa invazia ilegală şi nejustificată în Ucraina’, a afirmat ea într-un comunicat.

Londra, care a anunţat că vrea să pună capăt în acest an importurilor de petrol şi cărbune din Rusia şi ulterior şi celui de gaz, pledează pe lângă europeni să-şi reducă mai mult dependenţa energetică de Moscova.

Subiectul va fi abordat vineri de premierul Boris Johnson cu cancelarul german Olaf Scholz, pe care îl va primi în Downing Street.

Potrivit site-ului Kremlinului, Maria s-a născut în 1985, înainte de mutarea familiei la Dresda, în fosta Germanie de Est, unde Vladimir Putin a fost trimis ca ofiţer KGB. A doua sa fiică, Katerina, s-a născut anul următor în acest oraş german.

Prin câteva rare remarci făcute de-a lungul anilor, preşedintele rus a dezvăluit că fiicele sale au absolvit studiile superioare în Rusia, vorbesc mai multe limbi europene şi trăiesc în Rusia.

Dincolo de aceste informaţii sumare, Kremlinul a păstrat viaţa de familie a lui Vladimir Putin în mod hotărât în afara sferei publice.

Conform unor media din Rusia, Maria Voronţova este endocrinolog şi lucrează într-un mare centru de cercetări medicale axat pe tratamente împotriva cancerului şi care deţine legături cu statul rus.

Aceleaşi surse au identificat-o pe Katerina Tihonova drept o matematiciană care conduce o fundaţie ştiinţifică şi tehnologică afiliată principalei universităţi de stat din Rusia.

Ursula von der Leyen şi Josep Borrell au ajuns în Ucraina cu trenul

O delegaţie a Uniunii Europene formată din preşedinta CE, Ursula von der Leyen, şeful diplomaţiei UE, Josep Borrell, şi premierul slovac Eduard Heger a ajuns în Ucraina cu trenul, a anunţat vineri dimineaţă pe Twitter şi Facebook şeful guvernului de la Bratislava, potrivit agenţiei slovace de ştiri TASR.

„În Ucraina cu Ursula von der Leyen. Suntem pregătiţi să discutăm propunerile noastre de ajutor cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski şi premierul Denis Şmigal. Pentru a ajuta (Ucraina) să obţină o perspectivă europeană prin crearea unei echipe pentru reforme. Pentru a oferi opţiuni pentru transportul de cereale, inclusiv grâu, şi pentru a spori creşterea folosirii hub-ului umanitar slovac”, a scris Eduard Heger pe reţelele de socializare.

Delegaţia a plecat joi noapte spre Kiev din oraşul polonez Przemysl din apropierea frontierei cu Ucraina.

Ursula von der Leyen şi Josep Borrell au anunţat la rândul lor anterior vineri că sunt în drum spre Kiev, potrivit AFP.

„Nerăbdătoare să ajung la Kiev”, a scris pe Twitter Ursula von der Leyen, însoţindu-şi mesajul cu o fotografie în care apare alături de Borrell şi Heger, pe peronul unei gări lângă un tren în culorile Ucrainei.

„Mă duc la Kiev”, a spus la rândul său şeful diplomaţiei europene, postând şi o fotografie alături de şefa CE şi de alte persoane,

Vizita a fost anunţată joi ca semn al „sprijinului de neclintit” pentru Ucraina, care se confruntă cu o invazie militară a Rusiei începând din 24 februarie.

În timpul călătoriei, Borrell a anunţat că UE va furniza 7,5 milioane de euro Ucrainei pentru a-şi instrui procurorii să ancheteze crimele de război, de care sunt acuzate forţele ruse, în special la Bucea şi Borodianka.

„Ucraina nu este o ţară ocupată şi dominată. Există în continuare un guvern, care poate primi oameni din afară”, le-a spus Borrell jurnaliştilor, anunţând de asemenea că UE îşi va redeschide misiunea diplomatică din Ucraina.

Potrivit lui, liderii europeni vor discuta cu omologii lor ucraineni despre asistenţa militară în faţa Rusiei şi despre viitoarele sancţiuni împotriva Moscovei, inclusiv în privinţa gazului.

Miniştrii apărării turc, britanic şi italian discută la Istanbul despre Ucraina şi relaţiile de securitate

Miniştrii apărării ai Turciei, Marii Britanii şi Italiei se întâlnesc vineri la Istanbul pentru a discuta despre invazia Rusiei în Ucraina şi relaţiile de securitate între cei trei aliaţi din cadrul NATO, a comunicat Ministerul Apărării de la Ankara, potrivit Reuters.

Ministrul britanic Ben Wallace şi cel italian Lorenzo Guerini se vor deplasa la Istanbul la invitaţia omologului lor turc Hulusi Akar.

‘La reuniune, la care va avea loc un schimb de vederi cu privire la apărare şi la relaţiile de securitate între state şi la probleme regionale, se aşteaptă să fie discutate de asemenea evoluţiile din Ucraina’, a indicat ministerul turc.

Turcia are frontiere maritime şi relaţii bune atât cu Ucraina, cât şi cu Rusia şi şi-a asumat un rol de mediator în conflict, găzduind negocieri între cei doi miniştri de externe şi lucrând la aranjarea unei întâlniri între preşedintele rus Vladimir Putin şi cel ucrainean Volodimir Zelenski.

Turcia şi Italia şi-au crescut de asemenea angajamentul după summitul NATO de luna trecută, la care liderii Turciei, Italiei şi Franţei au discutat căi de relansare a proiectului sistemului de apărare aeriană SAMP-T de către consorţiul franco-italian Eurosam.

Joi, şeful diplomaţiei turce, Mevlut Cavusoglu, a declarat că a discutat, cu prilejul unei reuniuni NATO la Bruxelles, despre proiectul avionului de luptă TF-X cu omoloaga sa britanică Liz Truss. Proiectul este blocat din cauza unor probleme cu Rolls Royce cu privire la motoare.

Rusia se pregăteşte de o ofensivă în estul Ucrainei şi continuă să asedieze Mariupol

Rusia continuă pregătirile pentru o ofensivă în estul Ucrainei şi asediul oraşului-port strategic Mariupol de la Marea Azov, arată Statul Major al armatei ucrainene într-un nou raport cu privire la situaţia de pe front, potrivit EFE.

„Principalele eforturi ale invadatorilor ruşi continuă să se concentreze pe capturarea Mariupolului, ofensiva în zona oraşului Izium (situat pe râul Doneţ, în regiunea Harkov) şi spre zona Doneţk”, în estul Ucrainei, menţionează raportul citat.

„În ultimele 24 de ore, pe teritoriul regiunilor Doneţk şi Lugansk, au fost respinse şapte atacuri inamice”, spune înaltul comandament militar al Ucrainei, care enumeră distrugerea a patru tancuri, a două sisteme de artilerie, a zece blindate şi 11 vehicule ruseşti.

Potrivit Statului Major ucrainean, trupele ruse continuă să blocheze oraşul Harkov şi să planteze câmpuri de mine pentru a împiedica – aşa cum spune el – „înaintarea trupelor ucrainene”.

În oraşul Izium, indică autoritatea militară ucraineană, reprezentanţii aşa-zisei ‘Republici Populare’ Doneţk (autoproclamată şi recunoscută de Rusia) exercită funcţia de „poliţie local㔺i efectuează „controale ilegale ale documentelor, registrelor de persoane şi instituţiilor”.

Unităţile ruse, potrivit ucrainenilor, îşi concentrează eforturile pe preluarea controlului asupra localităţilor Popasna şi Rubejnoe şi stabilirea controlului asupra oraşului Mariupol.

În mesajul său de vineri dimineaţă, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a avertizat că trupele ruse şi-au intensificat de acum acţiunile în Donbas (estul Ucrainei), unde se regrupează pentru în vederea unei ofensive.

Conform unei analize actualizate a Institutului pentru Studierea Războiului din SUA, „forţele armate ucrainene continuă să facă tot posibilul pentru a respinge ofensiva trupelor ruse în Donbas”, care „devin tot mai active şi sunt întărite prin noi efective aduse din Rusia”.

„Este probabil ca forţele ruse să încerce să se regrupeze şi să redistribuie unităţile retrase din nord-estul Ucrainei pentru a sprijini o ofensivă, dar este puţin probabil ca aceste unităţi să permită un avans rusesc”, apreciază analişti ai institutului menţionat.

Potrivit acestora, preluarea sub control a oraşului Izium şi a axei cu Sloviansk este esenţială pentru viitoarea ofensivă rusă pentru că, în caz contrar, „este puţin probabil ca forţele ruse să cucerească cu succes regiunile Doneţk şi Lugansk”.

Forţele proruse au declarat joi că au capturat centrul Mariupolului, port strategic la Marea Azov, care a fost asediat şi bombardat de trupele ruse săptămâni în şir, dar Ucraina susţine că trupele sale, baricadate în oraş, încă rezistă.

Oleksii Arestovici, consilier al preşedintelui Volodimir Zelenski, a declarat într-o conferinţă de presă joi, la Kiev, că Rusia a relansat ofensiva asupra Mariupol, dar că trupele ucrainene încă mai rezistă.

Declaraţiile lui Arestovici survin după ce purtătorul de cuvânt al miliţiilor autoproclamatei ‘Republici Populare’ Doneţk, Eduard Basurin, a spus că principalele lupte din centrul Mariupolului s-au încheiat şi că „încetul cu încetul” ucrainenii sunt alungaţi din zona industrială Azovstal.

În această privinţă, institutul american menţionat afirmă că „forţele ruse au raportat capturarea centrului oraşului Mariupol în 7 aprilie”, dar că ucrainenii menţin poziţii în sud-vestul oraşului, deşi lupte în centrul localităţii nu au mai fost confirmate din data de 2 aprilie.

„Este probabil ca forţele ruse să încheie preluarea controlului asupra Mariupolului în următoarele zile”, estimează analiştii institutului american citat.

Cel puţin 30 de morţi într-un atac rusesc cu rachete asupra unei gări din estul Ucrainei

Cel puţin 30 de persoane au murit şi alte cel puţin 100 au fost rănite vineri într-un atac rusesc cu rachete asupra unei gări din estul Ucrainei, în timp ce civilii încercau să plece spre zone mai sigure din ţară, a anunţat compania ucraineană feroviară, potrivit Reuters.

Conform companiei, două rachete ruseşti au lovit o gară feroviară din oraşul Kramatorsk din estul Ucrainei.

Gara este folosită pentru a evacua civili din zonele aflate sub bombardamentele forţelor ruse.

Trei trenuri cu persoane evacuate erau blocate joi în aceeaşi regiune din Ucraina după un atac aerian asupra liniei ferate, potrivit şefului companiei feroviare ucrainene.

Oficialii ucraineni spun că forţele ruse se regrupează pentru o nouă ofensivă şi că Moscova intenţionează să ocupe un teritoriu cât mai mare din regiunea ucraineană Donbas de la graniţa cu Rusia.

Autorităţile locale din unele zone le-au cerut civililor să plece cât mai este încă posibil şi relativ sigur să facă asta.

Guvernatorul din Nikolaev spune că aproape nu mai sunt soldaţi ruşi în regiune

Vitali Kim, guvernatorul regiunii ucrainene Nikolaev (sud), între Crimeea şi Odesa, a declarat vineri că practic nu mai sunt soldaţi ruşi în regiune, despre care spune că au răspândit mistificări despre presupusele lor succese în această zonă a Ucrainei, potrivit EFE şi Ukrinform.

„Aceşti monştri nu pot face nimic, trag în oraşele noastre de la distanţă (…) pentru a răspândi panică în rândul oamenilor şi a provoca pagube maxime în rândul civililor”, a spus Kim, denunţând că forţele ruse au difuzat informaţii false „spunând că înaintează” cu tancuri, lansatoare de rachete şi mii de militari.

„Difuzează ‘fake’-uri de genul ‘înaintăm’ cu 1.000 de tancuri, 700 de lansatoare de rachete, 5.000 de oameni, dar pe teren toate acestea nu există”, a declarat guvernatorul într-un interviu acordat cunoscutului jurnalist ucrainean Dmitri Gordon, redactorul şef al publicaţiei care îi poartă numele.

Dimpotrivă, trupele ruse se baricadează, sapă tranşee „aşteptând cu frică că îi vom ataca”, spune el.

Vitali Kim mai spune că, în prezent, trupele ruse nu-şi mai abandonează echipamentele ca până recent. Îşi tractează tehnica şi o repară.

Guvernatorul a explicat că atacurile ruseşti au avariat grav clădirea administraţiei regionale Nikolaev, în special atacul din 29 martie, care s-a soldat cu moartea a cel puţin 35 de persoane.

Mai multe spitale şi şcoli au fost, de asemenea, afectate, potrivit lui Kim, care a estimat că de la o treime la jumătate din locuitori au părăsit oraşul Nikolaev.

Nikolaev este situat în zona care oferă Ucrainei acces la Marea Neagră, la jumătatea distanţei între oraşul-port Odesa şi Herson, la nord de Crimeea.

Macron spune că Putin vizează Donbasul pentru o „victorie la 9 mai”

Preşedintele rus Vladimir Putin îşi va concentra atacurile din Ucraina asupra zonelor separatiste din Donbas în încercarea de a obţine o „victorie” pentru 9 mai, data la care se marchează capitularea Germaniei naziste în 1945, a declarat vineri preşedintele francez Emmanuel Macron, potrivit AFP.

„Pentru Rusia, 9 mai este o sărbătoare naţională, un eveniment militar important şi este aproape sigur că, pentru preşedintele Putin, 9 mai trebuie să fie o zi a victoriei”, a explicat el la postul de radio francez RTL.

„Ei îşi vor concentra eforturile în Donbas. Vom trăi scene foarte grele în următoarele săptămâni” în această regiune din estul Ucrainei, a declarat Macron.

El a reamintit că Franţa, alături de Grecia şi Turcia, încearcă să organizeze operaţiuni umanitare în oraşul port asediat Mariupol, în sudul Ucrainei, dar „cu multe dificultăţi” din cauza „unui refuz complet al Rusiei”.

Vorbind despre noile sancţiuni anti-Rusia decise de UE joi, el a acuzat partidul adversarei sale în cursa electorală Marine Le Pen, pe care l-a numit cu vechea sa denumire de Frontul Naţional, că rămâne „ambiguu” în privinţa Rusiei, evitând să o sancţioneze.

„Am observat absenţa vinovată a tuturor parlamentarilor Frontului Naţional din Parlamentul European când vine vorba de a sancţiona Rusia, ceea ce arată ambiguitatea pe care o au încă unii în legătură cu această ţară, în ciuda războiului”, a spus Macron.

Pădurea Norka, locul în care militarii ruşi au plănuit atacurile de la Bucea, Irpin sau Borodeanka

Pădurea în care s-au adăpostit, de la începutul războiului din Ucraina, peste 3.000 de militari ruşi s-a transformat într-un cimitir de maşini militare ruseşti, dar şi un perimetru în care accesul civililor este extrem de periculos.

Zona împădurită de la Norka, aflată la Nord-Vest de Kiev, la câţiva zeci de kilometri de frontiera cu Belarus, a fost locul de intrare a unei importante părţi a armatei ruse pe teritoriul Ucrainei. Pe aici au pătruns trupele armatei ruse care au atacat localităţi precum Bucea, Irpin sau Borodeanka, atacuri soldate cu sute de victime în rândul civililor.

Pădurea de pini din apropiere de Kiev este împânzită, acum, de camioane arse, dar şi de cantităţi importante de muniţie neexplodată cu care invadatorii ar fi vrut să atace localităţile ucrainene.

Tot aici sunt vizibile „casele” provizorii ale soldaţilor ruşi săpate în pământ, dar şi mare parte din logistica pe care aceştia o foloseau în timpul intervenţiei pe teritoriul ucrainean. În pădurea Norka au fost abandonate uniforme militare şi corturi de campanie, însă tot aici pot fi văzute şi sticle de vodcă, ziare ale armatei ruse, precum şi resturi de alimente sau medicamente.

Unul dintre localnici, care locuieşte la marginea pădurii, povesteşte că, timp de 40 de zile, ruşii au stat în acea pădure şi au lansat atacuri în zonă.

„Totul ardea. Ei bombardau şi împuşcau permanent. La mine, şi câinele a plâns. Nu am mai văzut aşa ceva. Nu am crezut că pot să văd lacrimi la câine”, a declarat, pentru AGERPRES, Ivan Dimitrievici Kovalkiuk.

Zona a fost eliberată de invadatori în urma unei contra-ofensive a armatei ucrainene, care a înconjurat zona şi a lansat atacuri asupra soldaţilor ruşi şi a tehnicii acestora.

Localnicii susţin că în urma acestui atac au fost victime foarte multe în rândul militarilor ruşi, însă cadavrele acestora au fost încărcate în camioane şi transportate în locuri necunoscute.

„Credem că există o groapă comună în pădure, însă până acum nu a fost descoperită. Urmează să cercetăm zona”, a spus Dimitrie, unul dintre cei implicaţi în apărarea localităţilor.

Trupele ruse s-au retras complet din nordul Ucrainei, potrivit Londrei

Forţele ruse s-au retras complet din nordul Ucrainei spre Belarus şi Rusia, a transmis vineri Ministerul Apărării al Marii Britanii, informează Reuters şi AFP.

Cel puţin o parte a acestor trupe vor fi transferate spre estul Ucrainei pentru a lupta în Donbas, potrivit Londrei.

Trupele vor avea nevoie până atunci de o ‘reaprovizionare semnificativă’, o operaţiune care va dura probabil ‘cel puţin o săptămână’, estimează aceeaşi sursă.

Aceasta a mai afirmat că tirurile ruseşti asupra unor oraşe din est şi sud continuă şi că forţele ruse au înaintat mai departe spre sud de Izium, care rămâne sub controlul lor.

Trupele ruse au părăsit regiunea Sumî din nord-estul Ucrainei, a anunţat vineri pe Facebook şeful administraţiei regionale, Dmitri Jiviţki, citat de dpa.

El a spus că regiunea este acum liberă de unităţi ruse şi i-a prevenit pe locuitori că, dacă vor auzi explozii, acestea vor proveni de la muniţiile lăsate în urmă pe care echipele de salvare şi experţii în explozivi le vor neutraliza.

Jiviţki a atenţionat că regiunea nu este încă sigură, în multe locuri fiind plantate mine, şi i-a avertizat pe locuitori să nu conducă pe marginea şoselei, să nu meargă pe cărări în pădure şi să nu se apropie de echipamente militare distruse.

Jiviţki afirmase anterior că trupele ruse începuseră să se retragă din regiune duminică.

Împreună cu Doneţk, Lugansk, Harkov şi Kiev, Sumî a fost una din regiunile unde armata rusă atacase de la începutul războiului, acum mai bine de o lună.

Rusia a anunţat recent că îşi va concentra operaţiunile de luptă în estul Ucrainei.

UE propune 500 de milioane de euro în plus pentru a finanţa arme pentru Ucraina

Şeful diplomaţiei europene, Josep Borrell, a propus creşterea cu 500 de milioane de euro a finanţării pentru furnizarea de arme Ucrainei, a anunţat joi preşedintele Consiliului European, Charles Michel, exprimându-şi „sprijinul” pentru iniţiativă, notează AFP.

„Odată aprobată rapid (de statele membre), această propunere va ridica la 1,5 miliarde de euro ajutorul UE pentru Ucraina pentru material militar”, a scris pe Twitter responsabilul aflat în fruntea instituţiei care reuneşte liderii celor 27 de ţări ale Uniunii.

Propunerea a făcut obiectul unui acord joi la nivel de ambasador în cadrul Comitetului Politic şi de Securitate, a indicat o sursă diplomatică.

Până în prezent, cei 27 conveniseră asupra unui total de un miliard de euro pentru a furniza armament Kievului. „Poate părea mult, dar un miliard de euro este ceea ce îi plătim lui Putin în fiecare zi pentru energia pe care ne-o oferă”, a subliniat Josep Borrell miercuri.

Finanţarea provine din Facilitatea Europeană pentru Pace, un fond dotat cu 5 miliarde de euro creat şi completat de statele membre în afara bugetului comunitar.

Banii sunt folosiţi pentru rambursarea livrărilor de armament efectuate de statele membre din stocurile lor.

Joi, în cursul unei reuniuni NATO la Bruxelles, ministrul de externe ucrainean, Dmitro Kuleba, le-a cerut aliaţilor să furnizeze ţării sale mai multe arme „acum” pentru a respinge ofensiva rusă.

„Fie ne ajutaţi acum, şi vorbesc de zile, nu săptămâni, fie ajutorul vostru va veni prea târziu”, a avertizat el.

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a indicat că aliaţii sunt „conştienţi de urgenţă” şi a vorbit despre un „sprijin semnificativ” din partea lor, fără a dori „să fie prea precis în legătură cu armamentul care va fi furnizat”.

Putin „a renunţat” la Kiev şi se concentrează pe Donbas, afirmă şeful Pentagonului.

Vladimir Putin a „renunţat” să cucerească Kievul pentru a se concentra asupra zonelor separatiste din Donbas, iar finalul războiului din Ucraina „rămâne de văzut”, au declarat joi înalţi responsabili ai armatei americane, scrie AFP.

„Putin a crezut că poate prelua foarte repede controlul asupra Ucrainei, foarte repede controlul asupra capitalei. S-a înşelat”, a declarat secretarul american al Apărării, Lloyd Austin, în cursul unei audieri în Congres, scrie Agerpres.

„Cred că Putin a renunţat la eforturile sale de a cuceri capitala şi în prezent se concentrează asupra sudului şi estului ţării”, a adăugat el în faţa Comisiei senatoriale pentru forţele armate.

Dar rezultatul războiului, care se anunţă lung, rămâne incert, a indicat, la rândul său, şeful de stat-major american, generalul Mark Milley.

„Va fi o treabă pe termen lung”, a spus el. „Există încă o bătălie importantă care urmează în sud-est, unde ruşii intenţionează să-şi adune forţele şi să continue asaltul. Aşa că rămâne de văzut cum se va termina totul”, a adăugat generalul Milley.

Ucraina a primit aproximativ 60.000 de sisteme antitanc de la Statele Unite şi aliaţii lor, iar armata ucraineană foloseşte mine antipersonal care îi obligă pe soldaţii ruşi să lupte în zone unde sunt cei mai vulnerabili, a notat şeful de stat-major în cadrul aceleiaşi audieri.

De asemenea, Occidentul le-a oferit ucrainenilor aproximativ 25.000 de sisteme antiaeriene de diferite tipuri care au împiedicat Rusia să preia controlul asupra spaţiului aerian ucrainean, a adăugat el.

El a subliniat că armata ucraineană cere acum tancuri şi artilerie pentru a putea respinge următoarea ofensivă rusă.

„Terenul (în sud-est) este diferit de cel din nord. Este mult mai deschis şi favorabil operaţiunilor cu blindate de ambele părţi”, a explicat generalul Milley. „Ar putea face faţă cu mai multe tancuri şi artilerie şi asta cer”, a continuat el.

Secretarul Apărării a părut să recunoască că Statele Unite au considerat, cel puţin la începutul conflictului, că Ucraina nu va putea recăpăta controlul asupra regiunilor separatiste Doneţk şi Lugansk, din Donbasul care este în prezent obiectivul declarat al Moscovei.

Întrebat insistent de senatorul republican Tom Cotton cu privire la informaţiile pe care serviciile militare americane le împărtăşesc cu ucrainenii, Lloyd Austin a recunoscut că nu au acoperit până în prezent regiunile separatiste.

„Le oferim informaţii pentru a desfăşura operaţiuni”, inclusiv în Donbas, a început el să spună.

Dar când Tom Cotton l-a întrebat în mod explicit dacă aceste informaţii se referă la zonele controlate din 2014 de separatiştii pro-ruşi, el a recunoscut că instrucţiunile date analiştilor militari până acum erau „neclare”.

„Vrem să ne asigurăm că este clar pentru forţele noastre”, a adăugat secretarul Apărării. „Acesta este obiectivul noilor instrucţiuni (care) pleacă în prezent”, a continuat el.

Serviciile americane de informaţii au anunţat războiul din Ucraina cu o exactitudine remarcabilă, dar nu au prevăzut rezistenţă înverşunată a ucrainenilor. Acestea se temeau că Kievul va cădea în 48 de ore şi că preşedintele Volodimir Zelenski va fi imediat demis pentru a fi înlocuit cu un regim pro-rus.

G7 anunţă noi sancţiuni economice şi financiare contra Rusiei

Ţările membre ale G7 (principalele state industrializate ale lumii) au anunţat joi noi sancţiuni economice împotriva Rusiei, printre care interzicerea oricăror noi investiţii în sectoare esenţiale, ca reacţie la ”continuarea escaladării războiului” în Ucraina, relatează AFP.

”Interzicem noi investiţii în industrii cheie ale economiei ruse, inclusiv în energie”, indică ţările membre G7 într-un comunicat, care anunţă şi ”sancţiuni suplimentare contra sectorului apărării rus” şi împotriva ”elitelor şi apropiaţilor lor” care susţin războiul decis de preşedintele rus Vladimir Putin contra Ucrainei.

Interdicţiile asupra exporturilor anumitor bunuri şi sancţiunile contra băncilor companiilor publice ruse vor fi extinse, conform textului comunicatului.

De asemenea, G7 pledase joi dimineaţă pentru o suspendare a Rusiei din Consiliul drepturilor omului al ONU, ceea ce Adunarea Generală a ONU a decis ulterior, joi după-amiază.

Dintre cele 193 de ţări membre ale Adunării Generale, 24 au votat contra acestei suspendări – a doua din istoria ONU după excluderea Libiei în 2011 – iniţiate de Statele Unite.

Un număr de 58 de ţări s-au abţinut, dar abţinerile, o opţiune denunţată de Kiev, nu au fost luate în considerare la calcularea majorităţii necesare de două treimi.

Printre ţările care au votat împotrivă figurează China, care a denunţat un ”demers plin de ură”, punerea ”de gaz pe foc” şi un ”precedent periculos”.

Ucraina: 26 de cadavre descoperite sub dărâmăturile a două blocuri din apropierea Kievului (Parchet)

Echipele de salvare ucrainene au descoperit 26 de cadavre sub dărâmăturile a două blocuri bombardate la Borodianka, la nord-vest de Kiev, a anunţat joi procurorul general ucrainean Irina Venediktova, notează AFP.

Este „oraşul cel mai distrus din regiunea” capitalei, a subliniat ea pe Facebook.

„Numai de sub dărâmăturile a două blocuri bombardate, au fost extrase 26 de corpuri”, a spus Irina Venediktova, adăugând că „este greu de prezis câţi morţi sunt” în total la Borodianka.

„Doar populaţia civilă a fost vizată: nu există niciun sit militar” în această localitate recent preluată de forţele ucrainene după retragerea trupelor ruse din regiunea Kiev, a continuat procurorul general.

Descoperirile macabre se înmulţesc în mai multe oraşe mici din această zonă devastată de lupte.

Ucraina şi ţările occidentale au acuzat armata rusă de „crime de război” după ce descoperirea a zeci de cadavre, aparent ale unor civili frecvent ucişi prin împuşcare, au fost găsite pe străzile din Bucea, tot la nord-vest de Kiev.

Armata rusă a pătruns la 27 februarie – la trei zile după declanşarea invaziei Ucrainei – în Bucea, şi a rămas acolo timp de o lună.

Ucraina: Peste 100 de atacuri confirmate împotriva serviciilor de sănătate (OMS)

Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) a confirmat joi peste 100 de atacuri asupra serviciilor de sănătate din Ucraina şi a cerut acces umanitar la oraşul Mariupol, asediat de forţele ruse, notează AFP.

„Până în prezent, OMS a verificat 103 atacuri asupra serviciilor de sănătate, cu 73 de persoane ucise şi 51 rănite, printre care lucrători din domeniul sănătăţii şi pacienţi”, a declarat şeful OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, într-o conferinţă de presă, calificând acest bilanţ ca fiind „sumbru”.

Dintre atacurile confirmate, 89 au lovit unităţi sanitare şi majoritatea celorlalte servicii de transport, în special ambulanţe.

„Suntem revoltaţi de atacurile continue asupra serviciilor de sănătate”, a insistat şeful OMS, adăugând că acestea constituie „o încălcare a dreptului umanitar internaţional”.

Vorbind la o conferinţă de presă anterioară din Lviv, în vestul Ucrainei, directorul filialei europene a OMS, Hans Kluge, a deplâns că unele zone lovite rămân în afara accesului la ajutor sanitar.

„OMS a fost capabilă să livreze material permiţând salvarea de vieţi în multe zone lovite, dar este adevărat că unele rămân foarte dificile”, a recunoscut el.

„Consider că prioritatea, în mod clar, este Mariupol”, a spus el.

Armata rusă şi aliaţii săi separatişti asediază oraşul de săptămâni întregi şi se confruntă cu o rezistenţă ucraineană înverşunată.

Situaţia umanitară de acolo este catastrofală, potrivit ambelor părţi, iar oraşul în mare măsură în ruine, cu o mare îngrijorare privind soarta civililor din această localitate cu peste 400.000 de locuitori înainte de invazia rusă.

Preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a acuzat miercuri Rusia că blochează accesul umanitar la Mariupol pentru a ascunde „miile” de victime.

Până în prezent, OMS „a reuşit să livreze 185 de tone de consumabile medicale în zonele cele mai lovite ale ţării, ajungând la jumătate de milion de persoane”, a informat Hans Kluge.

El a mai menţionat că „50% dintre farmaciile ucrainene sunt presupuse închise şi 1.000 de unităţi sanitare sunt în apropierea zonelor de conflict sau a zonelor de control modificate”.

Hans Kluge a subliniat, de asemenea, că atacurile asupra serviciilor de sănătate constituie o „încălcare clară a dreptului umanitar internaţional”, dar a adăugat că OMS nu a atribuit direct responsabilitatea pentru aceste atacuri, subliniind că „nu are mandat” pentru a face acest lucru.

Macron evocă ”cinismul” lui Putin şi un ”refuz explicit” legat de Mariupol

Preşedintele francez, Emmanuel Macron, a vorbit, joi, despre un dialog „ingrat” şi „cinismul la ordinea zilei cu ocazia fiecărei discuţii” cu omologul său rus, Vladimir Putin, afirmând că a primit „un refuz explicit” la o operaţiune umanitară la Mariupol, notează AFP.

„Acest rol de dialog cu preşedintele rus este ingrat, petrec ore întregi discutând. Cinismul este la ordinea zilei cu ocazia fiecărei discuţii, nu este niciodată ceva plăcut(…) Dar este datoria mea”, le-a răspuns el cititorilor jurnalului francez Le Parisien.

Şeful statului francez a adăugat că nu speră într-o „schimbare” în conflictul ruso-ucrainean înainte de „mijlocul lunii mai”, ţinând să adauge, totodată, că dialogul „va fi fost util în pregătirea păcii de mâine”.

De asemenea, el l-a acuzat pe premierul polonez, Mateusz Morawiecki, care l-a criticat pentru că a vorbit cu Vladimir Putin, că este „un antisemit de extremă-dreaptă, care interzice persoanele LGBT”.

Cu o zi înainte, Emmanuel Macron îl acuzase deja că „se amestecă în campania politică franceză”, subliniind apropierea lui de rivala sa de extremă-dreaptă la prezidenţiale, Marine Le Pen.

Declaraţiile preşedintelui Macron intervin într-un moment în care Moscova a taxat joi ca „absurde” declaraţiile purtătorului de cuvânt al guvernului francez, Gabriel Attal „cu privire la presupusa lipsă de aprobare a Rusiei pentru evacuarea civililor din Mariupol”.

„Partea rusă este pregătită să desfăşoare coridoare umanitare în orice direcţie cât mai curând posibil şi să asigure evacuarea în siguranţă a civililor”, a asigurat Ministerul Apărării de la Moscova.

Potrivit lui Emmanuel Macron, „puterea rusă alege oamenii care ies pentru a-i duce în Rusia”.

„Deci nu este o operaţiune umanitară. Franţa propune un coridor, cu Crucea Roşie Internaţională. Rusia îl refuză: asta o izolează diplomatic”, a adăugat el.

În opinia sa, „când Franţa propune o operaţiune umanitară la Mariupol şi există un refuz explicit din partea preşedintelui rus, cel puţin lucrurile sunt clare”.

Gabriel Attal a declarat joi, „în numele guvernului francez”, că „loviturile Rusiei împotriva spitalului de pediatrie din Mariupol (au fost) inumane şi laşe”.

Armata rusă şi aliaţii săi separatişti asediază Mariupol de săptămâni întregi şi se confruntă cu o rezistenţă ucraineană înverşunată.

Situaţia umanitară de acolo este catastrofală, potrivit ambelor părţi, iar oraşul este în mare parte în ruine.