Separatiştii ruşi din Doneţk anunţă că vor intensifica atacurile. Bombardamentele continuă în Harkov. Europa pregăteşte al şaselea pachet de sancţiuni împotriva Rusiei. Lavrov anunță că Rusia nu va opri atacurile din Ucraina pe timpul negocierilor de pace. Rusia își consolidează pozițiile în estul Ucrainei – Război Ucraina – ziua 47 LIVE TEXT

Război în Ucraina – ziua 47

ONU cere anchetarea violențelor asupra femeilor din Ucraina

Mai mulţi responsabili ONU au cerut luni deschiderea unor anchete privind violenţele comise împotriva femeilor în războiul Rusiei în Ucraina şi cu privire la protecţia copiilor în acest conflict, în cursul unei reuniuni a Consiliului de Securitate, la iniţiativa SUA şi Albaniei, relatează AFP.

Ei au cerut cu insistenţă oprirea invaziei ruse în Ucraina. „Acest război trebuie oprit. Imediat”, a pledat Sima Bahous, titulara Agenţiei ONU pentru femei ( UN Women).

„Este timpul să se pună capăt acestui război, copiii din Ucraina nu îşi pot permite să aştepte”, a declarat Manuel Fontaine, directorul programelor de urgenţă din cadrul UNICEF.

„Auzim din ce în ce mai mult vorbindu-se despre violuri şi violenţă sexuală”, a declarat Sima Bahous.”Aceste acuzaţii trebuie să facă obiectul unei anchete independente pentru a garanta că se va face dreptate, iar cei vinovaţi vor fi traşi la răspundere”, a cerut ea.

„Asocierea strămutărilor în masă cu prezenţa masivă a recruţilor şi mercenarilor şi brutalitatea afişată împotriva civililor ucraineni ridică un semnal de alarmă”, a afirmat responsabila ONU, care tocmai s-a întors dintr-o vizită în regiune.

Întors dintr-o vizită în Ucraina, Manuel Fontaine a avertizat împotriva riscului foametei. „Din cei 3,2 milioane de copii, care se estimează că au rămas în ţară, aproape jumătate riscă să nu aibă suficientă hrană”, a spus el.

„Situaţia este mult mai gravă în oraşe ca Mariupol şi Herson, unde copii şi familiile lor au stat săptămâni în şir fără apă curentă şi fără servicii sanitare, fără aprovizionare regulată cu alimente şi fără îngrijiri medicale”, a adăugat el.

Înaintea reuniunii, Mona Juul, ambasadoarea Norvegiei la ONU, membru nepermanent în prezent în Consiliul de Securitate, subliniase, la rândul său, absenţa educaţiei şcolare pentru mulţi copii ucraineni, ca urmare a războiului.

„Potrivit ONU, 5,7 milioane de copii sunt afectaţi de închiderea instituţiilor şcolare la scară naţională” în Ucraina , a declarat ea jurnaliştilor. „Sunt 5,7 milioane de copii care nu au avut o şcoală unde să meargă în această dimineaţă. Şcolile sunt importante nu numai pentru educaţie, ci şi pentru a proteja copiii de violenţă, abuz sexual şi chiar trafic de persoane”, a argumentat ea.

„Copiii sunt nevinovaţi. Întotdeauna. Încetaţi să-i mai ucideţi! Le distrugeţi viitorul! Opriţi războiul!”, a lansat diplomata norvegiană, adresându-se Rusiei, care se declară o naţiune „iubitoare de pace”.

Regiunile ruse de la granița cu Ucraina își cresc măsurile de securitate

Trei regiuni ale Federaţiei Ruse situate la graniţa cu Ucraina au anunţat luni creşterea măsurilor de securitate din cauza ‘posibilelor provocări’ din partea ucraineană, transmite Reuters, relatează Agerpres.

Moscova, care a trimis sute de mii de soldaţi în Ucraina într-o ‘operaţiune militară specială’, a acuzat Ucraina că i-a vizat cu atacuri regiuni de frontieră, inclusiv prin bombardarea unui depozit de combustibil în oraşul Belgorod în cursul acestei luni.

Autorităţile din regiunile Belgorod, Voronej şi Briansk au anunţat că întăresc securitatea şi îi îndeamnă pe cetăţeni să fie mai vigilenţi. Kursk, o altă regiune rusă de la frontiera cu Ucraina, a fost prima care a anunţat măsuri similare duminică.

‘În timpul operaţiunii speciale a forţelor ruse pe teritoriul Ucrainei, Republicii Populare Doneţk şi Republicii Populare Lugansk, probleme ţinând de securitatea antiteroristă au devenit mai presante din cauza posibilelor provocări din partea naţionaliştilor ucraineni’, a transmis Aleksandr Gusev, guvernatorul Voronejului, regiune învecinată cu Lugansk.

La rândul său, Viacheslav Gladkov, guvernatorul regiunii Belgorod, a afirmat că vor fi aplicate măsuri suplimentare de securitate până la 25 aprilie pentru contracararea a ceea ce el a numit ameninţări teroriste. Belgorod se învecinează de partea ucraineană cu regiunile Sumî, Harkov şi Lugansk.

Gladkov le-a mai cerut locuitorilor să evite locurile publice aglomerate, să poarte la ei documente de identitate, să aibă un plan de evacuare şi să acorde o atenţie specială străinilor şi vehiculelor suspecte din apropierea clădirilor rezidenţiale.

Regiunea Briansk, de la graniţa cu Sumî şi Cernihiv, a anunţat că se află de asemenea în alertă pentru ameninţări teroriste.

Duminică, guvernatorul din Kursk, Roman Starovoit, a declarat că poliţia şi armata vor înfiinţa puncte de control, la mai puţin de o săptămână după ce grăniceri din această regiune ar fi fost ţinta unor tiruri.

Rusia își consolidează pozițiile în estul Ucrainei

Rusia îşi consolidează şi reaprovizionează forţele din Donbas, estul separatist prorus al Ucrainei, mişcare evidenţiată de un convoi de vehicule militare ruseşti care se apropie de oraşul ucrainean Izium, a declarat luni un responsabil al Pentagonului, citat de CNN şi Reuters, relatează Agerpres.

Potrivit acestuia, acea coloană cuprinde un post de comandă şi control, un batalion de sprijin, unităţi logistice, unităţi de infanterie şi probabil elemente de sprijin aerian.

De asemenea, adaugă responsabilul american, există indicii că Rusia încearcă să-şi consolideze poziţiile la sud-vest de oraşul Doneţk, în principal cu unităţi de artilerie.

Totuşi, el subliniază că Statele Unite nu consideră aceste mişcări ale trupelor ruse ”o nouă ofensivă” în Donbas, ci mai degrabă o acţiune de ”consolidare şi suplimentare a capabilităţilor” militare.

Pe de altă parte, Departamentul american al Apărării examinează opţiunile pentru a instrui un număr suplimentar de militari ucraineni să opereze dronele Switchblade care vor fi livrate de SUA către Ucraina.

În acest timp, armata ucraineană a avertizat luni că se aşteaptă ”foarte curând” la o ofensivă rusă în est, partea Ucrainei devenită ţinta prioritară a Kremlinului după retragerea trupelor ruse din jurul Kievului şi din nordul Ucrainei.

”Conform informaţiilor noastre, inamicul aproape şi-a încheiat pregătirea pentru un asalt în est. Asaltul va avea loc foarte curând”, a declarat la o conferinţă de presă purtătorul de cuvânt al Ministerului ucrainean al Apărării, Oleksandr Motuzianik, potrivit AFP.

”Anticipăm că lupte intense se vor da în aceste teritorii în viitorul apropiat. Nu putem prevedea când exact se va întâmpla aceasta, sunt informaţii din surse occidentale”, completat el, asigurând însă că ”armata ucraineană este pregătită”.

Pe teren, trupele ucrainene îşi consolidează poziţiile în est în aşteptarea acestei posibile ofensive ruse, săpând tranşee şi instalând mine pe marginea şoselelor.

Unii analişti cred că preşedintele rus Vladimir Putin vrea neapărat o victorie în Donbas înaintea paradei militare din 9 mai, zi ce marchează victoria sovietică împotriva naziştilor.

Publicația moldoveană Deschide.md a documentat modul în care Rusia face recrutări din Transnistria pentru războiul din Ucraina

Jurnalişti de la publicaţia Deschide.md din Chişinău au reuşit să probeze că avertismentele lansate de Statul Major al armatei ucrainene şi de către serviciile secrete britanice potrivit cărora Rusia ar încerca să recruteze tineri în Transnistria pentru a compensa pierderile suferite în urma invaziei în Ucraina nu sunt fără temei, relatează Agerpres.

Ei au reuşit să probeze că trupele ruse din aşa-zisul Grup operativ – care staţionează ilegal pe teritoriul Republicii Moldova, conform Chişinăului – îi ademenesc pe tinerii din Republica Moldova să se înroleze prin contract în cadrul forţelor armate ruse.

Ancheta a demarat după ce redacţia a intrat în posesia unei imagini cu un anunţ afişat în satul Corjova, în care sub „oferta de muncă” erau indicate două numere de telefon la care doritorii puteau apela pentru a afla detalii.

Un reporter de la Deschide.md s-a dat drept un tânăr dornic să se înroleze în armata rusă şi a aflat că înrolarea sa este discutabilă întrucât nu are cetăţenie rusă.

Locuitorii din regiunea transnistreană au, de obicei, şi cetăţenia Republicii Moldova pe lângă cea rusă. Din aceasta cauză jurnaliştilor de la Deschide.md li s-a părut „ciudată” insistenţa „angajatorului” ca persoanele recrutate să aibă doar cetăţenia rusă, mai ales în contextul în care anunţul a fost plasat în Corjova, localitate aflată sub administraţia Chişinăului, în care locuiesc cetăţeni moldoveni.

În armata rusa din Transnistria atât în cadrul GOTR, cât şi în cadrul misiunii de menţinere a păcii, majoritatea militarilor sunt cetăţeni din stânga Nistrului, cu dublă sau chiar triplă cetăţenie.

În urma unei verificări, Deschide.md a stabilit că deţinătorul numărului de telefon din anunţul din Corjova este un oarecare Vladimir Salamatkin. O simplă căutare pe internet a scos la iveală un articol din 2017 din presa de la Tiraspol, unde Salamatkin este prezentat drept comandantul unui regiment din cadrul Grupului Operativ de Trupe Ruse (GOTR), potrivit Deschide.md.

Slovacia va analiza dacă să furnizeze avioane MiG-29 Ucrainei

Slovacia va lua în considerare să furnizeze avioane MiG-29 Ucrainei dacă va putea avea un aranjament de securitate alternativ pentru protejarea spaţiului aerian propriu, a indicat luni prim-ministru Eduard Heger, transmite Reuters.

Ucraina a cerut armament greu şi avioane ca parte a apărării contra invaziei lansate de Rusia.

State occidentale au început să furnizeze tot mai multe arme, dar discuţii anterioare privind oferirea de avioane MiG-29 – de care mai dispun şi Polonia şi Bulgaria – au fost stopate pentru că s-a considerat că planurile sunt prea riscante şi sporind tensiunile între Rusia şi NATO.

Slovacia are în dotare 12 avioane MiG-29 şi a donat deja Ucrainei sistemul său de apărare antiaeriană S-300 de fabricaţie sovietică.

‘După cum se comportă acum Federaţia Rusă, echipamentul de producţie sovietică devine foarte riscant. De aceea, întrebarea dumneavoastră este justificată şi este luată în considerare’, i-a răspuns Heger unui reporter. Acesta întrebase dacă li s-a solicitat aliaţilor să ajute la securizarea spaţiului aerian al Slovaciei şi despre posibilitatea oferirii de avioane MiG-29 Ucrainei.

‘Echipamentul post-sovietic nu este sustenabil fără componente din Rusia şi, în acest moment, nici nu le dorim pe acestea’, a spus Heger.

Potrivit premierului, Ministerul Apărării se află în discuţii vizând securizarea spaţiului aerian cu avioane de luptă.

Slovacia aşteaptă primul lot de avioane americane F-16 în 2024, dintr-un total de 18 a căror achiziţie a fost convenită în 2018.

Borrell: Nu sancțiunile, ci Rusia provoacă foamete în lume

Şeful diplomaţiei europene Josep Borrell a acuzat luni Rusia că „provoacă foamete în lume” prin războiul pe care îl duce în Ucraina, distrugând stocuri de grâu şi împiedicând exportarea acestuia, în special în Africa, relatează AFP, citată de Agerpres.

„Ruşii atribuie sancţiunilor (impuse de Occident) responsabilitatea pentru penuria de alimente şi preţurilor în creştere, în timp ce nu sancţiunile sunt problema”, a declarat Înaltul reprezentant al UE pentru politica externă în finalul unei reuniuni cu miniştri de externe ai blocului comunitar la Luxemburg.

„Rusia seamănă bombe pe câmpurile din Ucraina, navele de război ruseşti blochează zeci de vase încărcate cu grâu”, a spus în continuare Borrell.

„Ei (ruşii) provoacă penuria. Ei bombardează oraşele ucrainene şi provoacă foamete în lume”, a insistat şeful diplomaţiei UE.

„Aşadar, nu mai daţi vina pe sancţiuni. Armata rusă este cea care provoacă penuria de alimente. Iar Africa reprezintă o sursă de îngrijorare majoră pentru că este expusă în special crizei alimentare care va să vină”, a afirmat Borrell.

Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie (FAO) a declarat vineri că preţurile la alimente pe plan mondial au atins în martie „cele mai înalte niveluri înregistrate vreodată”, războiul din Ucraina făcând să planeze riscul unei crize mondiale.

Rusia şi Ucraina sunt primul şi respectiv al cincilea exportator mondial de grâu, ele singure reprezentând 30% din aprovizionarea la nivel mondial.

De la invazia rusă în 24 februarie, tone de cereale au rămas pe cheiurile unor porturi ucrainene precum Mariupol, oraş bombardat şi asediat de armata rusă pentru poziţia sa strategică.

Există preocupări în Orientul Mijlociu şi în Africa în legătură cu faptul că penuria de cereale ar putea provoca revolte ale foametei. Egipt, Turcia, Bangladesh sau Nigeria, ţări cu populaţie mare, sunt principalii importatori de cereale din Rusia şi Ucraina, notează AFP.

Marea Britanie avertizează că Rusia ar putea folosi bombe cu fosfor alb în Mariupol

Marea Britanie şi-a exprimat luni temerea că forţele preşedintelui rus Vladimir Putin ar putea să utilizeze muniţii cu fosfor alb (WP) la bombardarea portului ucrainean Mariupol, aflat sub asediu de peste 40 de zile, potrivit dpa, relatează Agerpres.

O analiză a serviciilor de informaţii britanice menţionează că acest tip de exploziv a fost deja folosit de Rusia în regiunea Doneţk din estul Ucrainei.

Fosforul alb este folosit pentru iluminarea pe timp de noapte sau pentru a crea o cortină de fum, dar atunci când este folosit ca armă acesta provoacă arsuri severe.

În analiza serviciilor de informaţii publicată luni de Ministerul britanic al Apărării se afirmă că „utilizarea anterioară a muniţiilor cu fosfor de către ‘forţele ruse’ în regiunea (oblast) Doneţk ridică posibilitatea unei viitoare utilizări a lor la Mariupol în timp ce luptele pentru oraş se intensifică”.

Forţele ruse, indică totodată Ministerul britanic al Apărării, au continuat bombardamentele în zone din regiunile Doneţk şi Lugansk, iar trupele de la Kiev au respins „mai multe atacuri”.

„Recurgerea continuă a Rusiei la bombe neghidate diminuează capacitatea de a discerne în timpul ţintirii şi efectuării loviturilor, crescând în acelaşi timp substanţial riscul de noi victime”, se menţionează în analiza britanică.

Marea Britanie intenţionează să-şi sporească suportul militar pentru Ucraina în urma vizitei neanunţate a premierului Boris Johnson la Kiev în weekend, unde s-a întâlnit cu Volodimir Zelenski.

Secretarul de stat George Eustice a declarat pentru Sky News:” Trebuie să ne asigurăm ca Putin să nu poată triumfa”. „Ucrainenii au fost incredibil de curajoşi, cred că preşedintele Zelenski şi-a condus bine oamenii şi am fost cu toţii uimiţi de actele de vitejie pe care le-am vazut, dar şi profund şocaţi de unele dintre acele scene teribile pe care le vedem apărând acum în oraşele de unde Rusia s-a retras”.

În localitatea Buzova de lângă Kiev, oficiali locali au declarat că trupuri prezentând „proba execuţiei” au fost descoperite după retragerea forţelor ruse. Buzova este situată nu departe de Bucea, o altă localitate unde au fost descoperite atrocităţi, chiar dacă Rusia afirmă că nu este decât o înscenare.

Volodimir Zelenski le-a transmis ucrainenilor în cursul nopţii de duminică spre luni într-un mesaj video să se pregătească de un atac rusesc în estul ţării. „Trupele ruse vor trece la operaţiuni încă şi mai importante în estul statului nostru”, a spus el.

„Ar putea folosi şi mai multe rachete împotriva noastră, chiar mai multe bombe aeriene. Dar ne pregătim pentru acţiunile lor.Vom răspunde. Vom fi şi mai activi în ceea ce priveşte dotarea armatei ucrainene”, a menţionat Zelenski.

Lavrov: Rusia nu va opri atacurile din Ucraina pe timpul negocierilor de pace

Rusia nu va face o pauză în operaţiunea sa militară în Ucraina pentru rundele viitoare ale negocierilor de pace, a declarat luni ministrul de Externe Serghei Lavrov, într-un interviu la televiziunea de stat Rossia 24, transmite Reuters, relatează Agerpres.

Oficiali ruşi afirmă că negocierile de pace nu progresează atât de rapid pe cât ar dori ei, şi au acuzat Occidentul că încearcă să deraieze negocierile prin înmulţirea acuzaţiilor împotriva trupelor ruse din Ucraina, acuzaţii pe care Moscova le respinge.

Lavrov a afirmat că nu vede niciun motiv de a nu continua discuţiile cu Ucraina, dar a insistat că Moscova nu va întrerupe operaţiunea militară atunci când părţile se vor întâlni din nou.

Ministrul de externe a mai spus că preşedintele Vladimir Putin ordonase suspendarea acţiunii militare în timpul primei runde de negocieri ruso-ucrainene la sfârşitul lui februarie, însă poziţia Moscovei s-a schimbat între timp.

„După ce ne-am convins că ucrainenii nu au de gând să răspundă la fel, s-a luat o decizie că, pe parcursul viitoarelor runde de discuţii, nu va exista o pauză (în acţiunea militară) atât timp cât nu se ajunge la un acord final”, a explicat Lavrov.

Săptămâna trecută, el a acuzat Kievul că a prezentat Moscovei un proiect de acord de pace ‘inacceptabil’ care deviază de la cele convenite anterior de părţi. Kievul a respins atunci afirmaţiile lui Lavrov drept o tactică de a submina Ucraina sau a distrage atenţia de la acuzaţiile de crime de război aduse trupelor ruse.

În interviul transmis luni, Serghei Lavrov l-a criticat pe şeful diplomaţiei europene Josep Borrell pentru afirmaţia că „acest război se va câştiga pe câmpul de luptă”, subliniind că aceasta implică o ‘schimbare semnificativă a regulilor jocului’, notează EFE.

„Ceea ce a spus Josep Borrell, chiar şi în acest context agresiv şi fără precedent, schimbă semnificativ regulile jocului”, a afirmat Lavrov pentru canalul Rossia 24.

Întrebat despre un mesaj recent pe Twitter în care a scris că ‘acest război va fi câştigat pe câmpul de luptă’, Înaltul Reprezentant al UE pentru politica externa a subliniat luni că, ‘în mod normal, războaiele se câştigă sau se pierd pe câmpul de luptă’.

În opinia lui Lavrov, este vorba despre „o întorsătură foarte gravă, chiar şi pentru politica pe care au început să o implementeze fără nicio îndoială UE şi Occidentul, în general, sub conducerea SUA, după lansarea operaţiunii noastre militare speciale”.

„Este vorba despre o politică ce reflectă amărăciune şi, într-o anumită măsură, furie, şi care nu are de-a face doar cu Ucraina, ci şi cu faptul că au încercat să transforme acea ţară (Ucraina, n.red.) într-un cap de pod pentru zdrobirea definitivă a Rusiei”, a subliniat el.

Potrivit lui Lavrov, conflictul din Ucraina a fost conceput ‘pentru izolarea definitivă a Rusiei şi subordonarea ei faţă de sistemul global creat de Occident în ciuda sfârşitului Războiului Rece’.

Lavrov a remarcat că, până acum, în pofida dispariţiei URSS şi a Pactului de la Varşovia, „UE nu s-a proiectat niciodată ca organizaţie militară”.

Josep Borrell a făcut aceste declaraţii după ce a anunţat la Kiev alocarea altor 500 de milioane de euro din Facilitatea Europeană pentru Pace pentru ca Ucraina să poată achiziţiona arme, într-un moment în care Rusia îşi regrupează forţele pentru a lansa ofensiva finală împotriva Donbasului.

În interviul menţionat, Lavrov a calificat totodată drept o ‘schimbare calitativă’ decizia Germaniei de a ‘aloca pentru prima data în istorie 100 miliarde de euro’ pentru ‘a-şi întări muşchii militari’.

Ucraina supraveghează forțele ruse din Transnistria, pentru a putea face față unui atac venit din vest

Statul Major al Armatei Ucrainene a declarat luni că supraveghează cu circumspecţie trupele ruse care staţionează în Transnistria, regiunea separatistă din estul Republicii Moldova, de teama că Rusia le-ar putea folosi pentru a lansa un atac dinspre vest, relatează luni DPA, citată de Agerpres.

„Nu se poate exclude ca forţele ruse să procedeze la provocări pe teritoriul regiunii Transnistria a Republicii Moldova” pentru a acuza Ucraina de agresiune împotriva Republicii Moldova, avertizează înaltul comandament al armatei ucrainene.

Dacă trupele ruse din Transnistria şi grupurile paramilitare loiale Moscovei din regiune ar interveni în război, există o potenţială ameninţare de încercuire a forţelor ucrainene în sudul ţării, în special în jurul regiunii Odesa.

Rusia a negat până acum orice astfel de intenţie, notează dpa.

Avertizări similare din partea Ucrainei au fost şi săptămâna trecută. Forţele armate ucrainene au avertizat despre eventuale atacuri la graniţa cu Ucraina, despre pregătiri pe aerodromul din Tiraspol pentru primirea aeronavelor ruseşti, dar şi despre răspândirea intensă a propagandei în favoarea Rusiei, aminteşte Deschide.md.

De altfel, şi Ministerul britanic al Apărării a atenţionat că armata rusă ar încerca să recruteze noi soldaţi, între care şi din rândul locuitorilor din Transnistria.

Autorităţile de la Chişinău, în particular Biroul politici de reintegrare, dar şi aşa-zisele autorităţi de la Tiraspol afirmă că nu există informaţii că în stânga Nistrului s-ar înregistra anumite mişcări în sensul pregătirii unor eventuale provocări, conform portalului citat.

Totuşi, Kievul a semnalat o suplimentare de trupe ruseşti în estul Ucrainei, unde se concentrează luptele actuale, printre care trupe aduse din Siberia şi Orientul Îndepărtat rus.

„Este probabil ca ocupanţii să încerce să-şi relanseze ofensiva în următoarele zile”, estimează Statul Major ucrainean.

Grupul german Rheinmetall este pregătit să livreze Ucrainei 50 de tancuri Leopard

Compania germană Rheinmetall, producătoare de echipamente militare, este pregătită să furnizeze Ucrainei până la 50 de tancuri de tipul Leopard 1 la mâna a doua, a declarat directorul general al companiei, citat luni de publicaţia Handelsblatt, relatează Reuters, citată de Agerpres.

Rheinmetall ar putea livra primele tancuri în şase săptămâni şi pe celelalte în următoarele trei luni, dacă primeşte acordul din partea guvernului german, a declarat directorul societăţii, Armin Papperger.

Acesta a apreciat că militarii ucraineni au nevoie de câteva zile de instrucţie pentru a folosi tancul Leopard 1, cu condiţia să dispună deja de pregătire militară. Tancul Leopard 1 este predecesorul tancului Leopard 2 aflat în prezent în dotarea armatei germane. Mai multe ţări au încheiat cu compania Rheinmetall contracte de modernizare a tancurilor Leopard 1.

De la începerea invaziei ruse asupra Ucrainei, aceasta din urmă a primit din partea SUA şi a aliaţilor săi peste 60.000 de rachete antitanc şi peste 25.000 de rachete antiaeriene, a anunţat săptămâna trecută şeful Statului Major al armatei americane, generalul Mark Milley.

Dar Ucraina cere să primească şi mai mult arme occidentale, inclusiv tancuri, insistând că are nevoie de acestea pentru a face faţă unei ofensive majore a trupelor ruse aşteptată în Donbas, regiune pe care Moscova se concentrează acum după ce şi-a retras trupele din nordul Ucrainei.

Însă unii politicieni occidentali cred că instruirea militarilor ucraineni pentru folosirea armelor occidentale ar dura prea mult timp, considerând astfel mai utilă facilitarea furnizării unor echipamente de producţie sovietică cu care armata ucraineană este deja familiarizată.

Totuşi, publicaţia Handelsblatt susţine că unii politicieni din coaliţia de guvernare de la Berlin sunt deschişi unei posibile livrări de tancuri Leopard către Ucraina. ”Pentru Leopard 1 este nevoie de o instruire puţin mai intensivă. Dar dacă ucrainenii doresc tancul, atunci trebuie găsită o soluţie”, a declarat Marcus Faber, reprezentant al Partidului Liberal Democrat.

La rândul său, ministrul german al economiei, Robert Habeck, a declarat luni că armele germane trebuie livrate rapid Ucrainei, întrucât atacul Rusiei în est este iminent.

După declanşarea invaziei ruse, Germania a renunţat la politica sa postbelică de a nu trimite arme în zone de conflict şi a oferit Ucrainei rachete şi arme antitanc.

Regiunea separatistă prorusă Doneţk anunţă că îşi va intensifica lupta împotriva forţelor ucrainene

Regiunea separatistă prorusă Doneţk din estul Ucrainei îşi va intensifica lupta împotriva forţelor ucrainene, a declarat liderul acestei regiuni, citat luni de agenţia de presă rusă RIA Novosti, preluată de Reuters.

„Acum, operaţiunea va fi intensificată”, a afirmat Denis Puşilin, liderul autoproclamatei Republici Populare Doneţk, potrivit RIA Novosti. „Cu cât amânăm mai mult, cu atât mai mult populaţia civilă suferă pur şi simplu, fiind ţinută ostatică în această situaţie. Am identificat zone unde anumiţi paşi trebuie să fie acceleraţi”, a spus el, scrie Agerpres.

La 21 februarie, Rusia a recunoscut independenţa republicilor separatiste Doneţk şi Lugansk, iar trei zile mai târziu a lansat ceea ce ea numeşte o „operaţiune militară specială” în Ucraina, care a dus la strămutarea a peste patru milioane de ucraineni în afara ţării, refugiaţi în ţările vecine şi în unele state occidentale.

Principalele eforturi militare ruse se concentrează de acum pe pregătirea unei ofensive pentru a stabili un control total asupra teritoriilor regiunilor Lugansk şi Doneţk, în estul Ucrainei.

Rusia susţine că a distrus sisteme S-300 livrate în Ucraina „de o ţară europeană”

Forţele armate ruse au distrus sisteme de rachete antiaeriene S-300 care i-au fost livrate Ucrainei de o ţară europeană, a anunţat luni Ministerul Apărării rus, informează Reuters citat de Agerpres.

Potrivit ministerului de la Moscova, rachete Kalibr lansate duminică de Rusia dinspre mare au distrus patru sisteme S-300 care erau ascunse într-un hangar de la periferia oraşului ucrainean Dnipro.

Rusia susţine că 25 de militari ucraineni au fost de asemenea ucişi în atac.

Ministerul Apărării rus nu specifică ce ţară europeană a trimis aceste sisteme S-300 Ucrainei.

Duminică, Slovacia, care a donat un astfel de sistem Ucrainei, a negat că acesta a fost lovit. Potrivit Slovaciei, astfel de informaţii sunt minciuni ale Rusiei.

Duminică după-amiaza, guvernatorul regiunii Dnipropetrovsk (estul Ucrainei) a anunţat că aeroportul din Dnipro a fost bombardat din nou de armata rusă şi „complet distrus”. Aeroportul mai fusese lovit pe 15 martie, când pista fusese distrusă şi terminalul avariat.

Potrivit Ministerului Apărării rus, forţele militare ruse au doborât de asemenea două aparate ucrainene Su-25 lângă oraşul Izium şi au distrus două depozite de muniţii, dintre care unul se afla lângă oraşul Mikolaiv (Nikolaev) din sudul Ucrainei.

Ucraina a creat nouă coridoare pentru evacuarea civililor din estul ţării

Guvernul Ucrainei a anunţat luni că a stabilit nouă coridoare pentru evacuarea civililor din oraşele din estul ţării, unde Rusia îşi concentrează atacurile, relatează dpa citat de Agerpres.

Una dintre aceste rute va permite vehiculelor private să plece din oraşul Mariupol, port la Marea Azov, spre oraşul Zaporojie, a scris vicepremierul ucrainean Irina Vereşciuk pe Telegram.

Oraşul Mariupol este unul dintre cele mai grav afectate de agresiunea militară rusă, fiind sub asediu de mai multe săptămâni. Civilii rămaşi în oraş nu au acces la alimente, apă şi medicamente.

Vereşciuk a adăugat că vor fi de asemenea create astfel de coridoare pentru autovehicule private dinspre oraşul Berdiansk şi alte două oraşe din regiune.

În acelaşi timp, există cinci coridoare între zonele disputate din provincia Lugansk către oraşul Bahmut, a menţionat reprezentanta executivului ucrainean.

Ea a spus că aproximativ 2.800 de civili au reuşit să părăsească duminică regiunile unde erau în desfăşurare lupte.

Rusia şi Ucraina s-au acuzat reciproc de sabotarea tentativelor de evacuare a civililor din oraşele asediate de forţele ruse.

Statul Major al armatei ucrainene a anunţat că foarte probabil forţele ruse vor încerca să preia complet controlul asupra regiunii Donbas, din estul Ucrainei. În prezent, noi trupe sunt transferate din alte părţi ale Rusiei în apropierea frontierei cu Ucraina.

Banca Mondială prognozează că PIB-ul Ucrainei se va reduce cu peste 45% din cauza războiului

Produsul Intern Brut al Ucrainei ar urma să se contracte cu 45,1% în acest an din cauza invaziei ruseşti, care a oprit afacerile, a diminuat exporturile şi a făcut activitatea economică imposibilă în mari părţi ale ţării, susţine Banca Mondială într-un raport publicat duminică, transmite Reuters citat de Agerpres.

În acelaşi timp, Banca Mondială prognozează că PIB-ul Rusiei va scădea şi el cu 11,2% în acest an din cauza sancţiunilor financiare impuse de SUA şi aliaţii săi occidentali asupra băncilor ruseşti, companiilor de stat şi ale altor instituţii.

Noul raport al Băncii Mondiale susţine că întreaga regiune a Europei de Est, care cuprinde Ucraina, Belarus şi Republica Moldova, ar urma să înregistreze în acest an o contracţie a PIB de 30,7%, din cauza şocurilor provocate de război şi perturbării schimburilor comerciale.

De asemenea, estimările privind creşterea economică înregistrată în 2022 de regiunea Europei Centrală, care include Bulgaria, Croaţia, Ungaria, Polonia şi România, au fost revizuite în jos până la un avans de 3,5%, de la 4,7% anterior, din cauza afluxului de refugiaţi, creşterii preţurilor la materii prime şi diminuării încrederii care afectează cererea.

În cazul Ucrainei, raportul Băncii Mondiale estimează că peste jumătate din afacerile din această ţară sunt închise, iar celelalte care sunt deschide funcţionează cu mult sub capacitatea normală. Închiderea porturilor ucrainene de la Marea Neagră a oprit aproximativ 90% din exporturile de cereale ale acestei ţări şi aproape jumătate din exporturile sale totale.

Potrivit Băncii Mondiale, războiul a făcut imposibilă activitatea economică în mari părţi ale Ucrainei şi, totodată, a perturbat însămânţările de culturi agricole şi operaţiunile de recoltare. Estimările cu privire la pagubele provocate infrastructurii depăşeau 100 de miliarde de dolari numai la începutul lunii martie, adică două treimi din PIB-ul Ucrainei în anul 2019, şi trebuie revizuite deoarece războiul a provocat noi pagube între timp.

Banca Mondială a subliniat că estimarea sa privind o contracţie de 45,1% nu include şi impactul distrugerii infrastructurilor fizice, dar a adăugat că aceste distrugeri vor afecta şi mai mult activitatea economică, împreună cu fluxurile de refugiaţi ucraineni care au plecat în alte ţări. În acest context, Banca Mondială a subliniat că amplitudinea contracţiei economiei ucrainene „este supusă unui grad ridicat de incertitudine din cauza duratei şi intensităţii războiului”.

„Invazia rusească dă o lovitură uriaşă economiei Ucrainei şi a provocat pagube enorme infrastructurii. Ucraina are nevoie imediat de un sprijin financiar masiv, deoarece se chinuie să îşi menţină economia în stare de funcţionare, iar Guvernul ucrainean vine în sprijinul cetăţenilor care suferă de pe urma unei situaţii extreme”, susţine vicepreşedintele Băncii Mondiale pentru Europa şi Asia Centrală, Anna Bjerde.

Colapsul de 45,1% al economiei ucrainene în acest an prognozat de Banca Mondială este mult mai grav decât estimările publicate luna trecută de Fondul Monetar Internaţional, care a anunţat că se aşteaptă la o contracţie cuprinsă între 10% şi 35%.

Ucraina: UE dezbate al şaselea pachet de sancţiuni împotriva Rusiei

Miniştrii de externe ai ţărilor din Uniunea Europeană vor analiza luni, la Luxemburg, al şaselea pachet de sancţiuni contra Moscovei, dar chestiunea eventualei opriri a achiziţiei de petrol şi gaz din Rusia încă îi divizează pe Cei 27, informează AFP citat de Agerpres.

”Am impus sancţiuni grele contra Rusiei şi suntem pe cale de a pregăti al şaselea val” de astfel de măsuri, a anunţat preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în timpul vizitei recente efectuate la Kiev alături de şeful diplomaţiei europene Josep Borrell.

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski le-a cerut constant tuturor interlocutorilor săi europeni să ”adopte sancţiuni puternice”. El solicită oprirea achiziţiilor de petrol şi gaz din Rusia şi furnizarea de armament greu pentru forţele ucrainene pentru a rezista ofensivei ruse anunţate în regiunea Donbas (est).

Josep Borrell şi-a anunţat intenţia de a lansa luni discuţii asupra unui embargou petrolier, ”dar o propunere oficială nu se află pe masă”, a recunoscut vineri un înalt funcţionar european.

”Pentru adoptarea sancţiunilor este necesară unanimitatea. Or, se văd bine dependenţele de Rusia în mai multe state membre”, a subliniat el.

Germania, Italia, Austria şi Ungaria sunt dependente în mare măsură de gazul rusesc.

”Nu va fi prezentat ceva ce nu va trece. Propunerile trebuie să fie făcute la momentul oportun”, a explicat el.

De la începutul războiului din Ucraina, Rusia a strâns 27,3 miliarde de dolari ca urmare a achiziţionării de petrol, gaz şi cărbune ruseşti de către UE, potrivit directoarei Institutului Austriac pentru Europa şi Politica de Securitate (AIES), Velina Ceakarova.

Miniştrii UE urmează să valideze deblocarea a încă 500 de milioane de euro pentru finanţarea şi furnizarea de noi arme pentru Kiev, potrivit mai multor diplomaţi europeni.

”Sancţiunile sunt importante, dar ele nu rezolvă problema în Donbas. Bătălia din Donbas va fi decisivă pentru rezultatul războiului”, a subliniat sâmbătă Josep Borrell.

Ucraina: 10 civili ucişi şi 11 răniţi, sâmbătă, în lovituri în estul ţării (guvernator)

Zece civili au fost şi-au pierdut viaţa şi cel puţin 11 au fost răniţi sâmbătă în lovituri în jurul şi la sud-est de Harkov, în estul Ucrainei, a anunţat duminică seară guvernatorul regiunii, transmite AFP citat de Agerpres.

„În cursul zilei, ocupanţii au bombardat infrastructuri civile la Balaklia, Pesocin, Zolociv şi Dergaci. În prezent, ştim despre zece persoane ucise, printre care un copil, şi 11 rănite”, a declarat Oleg Sinegubov pe Telegram.

El nu a oferit alte detalii despre aceste „grele bombardamente” ale armatei ruse.

Al doilea oraş ca mărime din Ucraina, cu aproape 1,5 milioane de locuitori înainte de război, Harkov este situat la aproximativ patruzeci de kilometri de frontiera cu Rusia.

Harkov a fost scena unor lupte intense între armatele ucraineană şi rusă de la începutul invaziei din 24 februarie, fără a cădea în mâinile forţelor Moscovei.

Trupele ruse s-au retras în ultimele zile din regiunea Harkov pentru a se replia spre estul şi sudul Ucrainei, reaminteşte AFP.

SUA vor furniza Ucrainei „armele de care are nevoie” împotriva Rusiei (Sullivan)

Statele Unite sunt hotărâte să furnizeze Ucrainei ‘armele de care are nevoie’ pentru a se apăra contra Rusiei, a afirmat duminică Jake Sullivan, consilierul de securitate al Casei Albe, la emisiunea ‘This Week’ a postului ABC, transmite Reuters.

Sullivan a spus că administraţia Biden va trimite mai mult armament în Ucraina pentru a împiedica Rusia să cucerească mai mult teritoriu şi să ţintească civili, atacuri pe care Washingtonul le califică drept crime de război, scrie Agerpres.

Moscova a respins acuzaţiile de crime de război ce îi sunt aduse de Ucraina şi ţări occidentale.

Vorbind mai târziu la emisiunea ‘Meet the Press’ a NBC News, Sullivan a spus că Statele Unite ‘lucrează nonstop pentru a livra armele noastre (…) şi a organiza şi coordona livrarea armelor din multe alte ţări’.

‘Arme sosesc în fiecare zi, inclusiv astăzi’, a subliniat el.

Statele Unite au trimis asistenţă militară în valoare de 1,7 miliarde de dolari în Ucraina după debutul invaziei ruse, la 24 februarie, a indicat săptămâna trecută Casa Albă.

Livrările au inclus rachete antiaeriene Stinger, rachete antitanc Javelin, muniţie şi echipament antiglonţ.

Însă liderii americani şi europeni sunt presaţi de preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski să trimită armament greu pentru luptele ce se anunţă în estul ţării, unde Rusia este aşteptată să-şi intensifice eforturile.

Conform unor extrase dintr-un interviu acordat emisiunii ’60 Minutes’ a CBS, ce va fi difuzat mai târziu duminică, Zelenski s-a arătat sceptic că SUA vor livra armele despre care el spune că este nevoie.

Dacă Ucraina va putea respinge incursiunea rusă ‘depinde de cât de repede vom fi ajutaţi de Statele Unite. Ca să fiu sincer, dacă vom putea supravieţui depinde de asta’, a spus el.

‘Am încredere 100% în poporul nostru şi în forţele noastre armate, dar, din păcate, nu am încredere că vom primi tot ceea ce ne trebuie’.

Un sondaj CBS publicat duminică arată un sprijin larg al americanilor pentru trimiterea de armament suplimentar în Ucraina.

Potrivit sondajului realizat săptămâna trecută, 72% dintre intervievaţi sunt favorabili trimiterii de mai multe arme, în timp ce 78% susţin sancţiuni economice împotriva Rusiei.

Biden şi Modi discută luni despre conflictul din Ucraina

Preşedintele american Joe Biden va avea luni o întâlnire în format virtual cu premierul indian Narendra Modi, în care va aborda, printre altele, conflictul din Ucraina, a anunţat Casa Albă duminică, potrivit AFP citat de Agerpres.

Preşedintele Biden va evoca ‘consecinţele războiului brutal al Rusiei contra Ucrainei şi cum să fie atenuat impactul său destabilizator asupra aprovizionării cu alimente la nivel mondial şi asupra pieţei de materii prime’, a afirmat purtătoarea de cuvânt Jen Psaki.

Cei doi lideri nu au reuşit să ajungă la o condamnare comună a invaziei ruse la ultima discuţie pe care au avut-o la începutul lunii martie, în cadrul unei reuniuni a alianţei ‘Quad’, din care fac parte SUA, India, Australia şi Japonia.

Biden a calificat drept ‘ezitantă’ reacţia Indiei la invadarea Ucrainei.

India a refuzat până acum să se alăture voturilor de condamnare a Moscovei la ONU, declarându-se însă ‘profund tulburată’ de ‘omorârea’ unor civili la Bucea, în Ucraina.

New Delhi descrie Moscova drept un ‘pilon esenţial’ al politicii externe indiene în virtutea ‘parteneriatul strategic’ pentru securitatea sa naţională.

Conform Casei Albe, pe agenda discuţiilor de luni se vor mai afla securitatea în regiunea Asia-Pacific, pandemia de COVID-19 şi criza climatică.