Trupele ruse continuă să se regrupeze pentru o ofensivă în estul Ucrainei. Putin susţine că Rusia îşi va îndeplini obiectivele „nobile” ale campaniei militare din Ucraina. Peste 870.000 de refugiaţi ucraineni s-au înapoiat în țară de la începutul războiului. Putin consideră că negocierile cu Ucraina au ajuns într-un punct mort – Război Ucraina – ziua 48 LIVE TEXT

Război în Ucraina – ziua 48

Putin susține că masacrul de la Bucea este un fake pus la cale de Kiev ca să discrediteze Rusia

Masacrul cu presupuşi civili în localitatea Bucea, o suburbie a Kievului, care se presupune că a fost comis de trupele ruse ce au staţionat aici, este un fake, a declarat marţi preşedintele rus Vladimir Putin, a cărui ţară neagă orice fel de execuţie sumară în Ucraina, relatează AFP şi EFE. citate de Agerpres.

Comparând aceste acuzaţii cu cele privind utilizarea de arme chimice de către regimul lui Bashar al-Assad în Siria sau cu cele privind presupusul arsenal chimic din Irak care au servit drept pretext în 2003 pentru invazia SUA, Putin a declarat: ‘Avem acelaşi fake la Bucea’. El a făcut aceste declaraţii în cursul unei conferinţe de presă comune cu omologul său belarus Aleksandr Lukaşenko la cosmodromul rusesc Vostocinîi (Orientul Îndepărtat al Rusiei), cu ocazia marcării Zilei cosmonauţilor la 12 aprilie în Rusia.

De fiecare dată când un lider occidental evocă în convorbirile telefonice ‘atrocităţile’ comise de forţele ruse în Ucraina, Putin a spus că îi aminteşte interlocutorului său de distrugerea brutală cauzată de avioanele americane în oraşe siriene precum Raqqa.

‘Atunci nimeni nu a reacţionat’, a spus el, adăugând că a fost ‘tăcere’ şi atunci când sute de oameni au murit la o nuntă în Afganistan în urma unui raid aerian american.

Autorităţile ucrainene au declarat că au descoperit zeci de corpuri la Bucea după retragerea forţelor ruse la sfârşitul lunii martie. Chiar şi marţi aici au fost descoperite alte zece cadavre într-o groapă comună.

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski declarase marţi, referindu-se la copiii torturaţi sau ucişi de trupele ruse, că aceasta va fi imaginea cu care Rusia va fi identificată, şi a avertizat că Bucea este doar simbolul crimelor de război comise de trupele ruse în toată ţară.

‘Acesta este modul în care armata rusă apără copiii. Aceasta este operaţiunea specială planificată de Moscova. Cu aceste imagini va fi asociată armata rusă: cu torturarea unui bebeluş’, a spus liderul ucrainean într-o intervenţie în format de videoconferinţă în faţa parlamentului din Lituania.

Până în prezent, a avertizat Zelenski, există ‘dovezi’ privind mii şi mii de victime ale torturilor, cadavre de civili încătuşaţi, trupuri mutilate în zonele pe unde au trecut trupele ruse.

‘Sute de copii au rămas orfani. Nu ştim exact numărul victimelor. Dar deja au fost semnalate sute de cazuri de tortură, de fete minore abuzate, de copii foarte mici… Chiar şi bebeluşi’, a continuat preşedintele ucrainean.

‘Mă sperii şi eu când spun asta. Dar este adevărat, s-a întâmplat’, a spus Zelenski, îndemnându-l pe ministrul rus al apărării Serghei Şoigu ‘să-i invite la el acasă pe paraşutiştii din Pskov ca să-i apere copiii şi nepoţii’. ‘Pot să spun cu deplină certitudine că nu ar face-o, întrucât el însuşi ar fi înspăimântat de această posibilitate’, a afirmat preşedintele Zelenski, citat de Ukrainska Pravda.

Potrivit cifrelor autorităţilor ucrainene, cel puţin 186 de copii au murit în urma războiului de la începutul invaziei ruse, dintre care 10 în Bucea.

‘Misiunea noastră este să atingem toate obiectivele stabilite, minimizând pierderile. Vom acţiona într-o manieră constantă, calmă, conform planului care a fost întocmit la început de Statul Major’, a declarat Vladimir Putin, refuzând să indice vreun calendar.

Putin a sugerat că forţele ruse nu îşi intensifică operaţiunile pentru a evita pierderi prea mari. Kremlinul a admis săptămâna trecută că armata rusă a suferit pierderi ‘importante’, dar fără să ofere o cifră exactă.

‘Logica noastră este simplă. Obiectivele noastre sunt să ajutăm oamenii care locuiesc în Donbas, care simt o legătură indestructibilă cu Rusia şi care au fost victime ale genocidului timp de opt ani’, a spus Putin.

El a explicat că acţiunile militare din alte regiuni ale Ucrainei sunt legate de intenţia de a ‘descuraja’ forţele inamice, ‘de a distruge infrastructura militară’ şi ‘de a crea condiţii acţiuni militare mai active pe teritoriul Donbasului’.

Liderul rus a denunţat că ‘obiectivul principal al Occidentului’ nu este să ajute Ucraina, Occident pentru care ea nu este decât ‘un mijloc de a-şi atinge obiectivele’, iar acesteaa nu au nicio legătură cu ‘interesele poporului ucrainean’.

Preşedintele rus a apreciat că, în pofida ‘tragediei actuale’, ucrainenii sunt în continuare un ‘popor frate’, şi a omagiat ‘eroismul’ şi ‘curajul’ soldaţilor ruşi care ‘apără Rusia şi interesele ei naţionale’.

Putin a insistat că ‘operaţiunea specială’ a fost ‘oportună’, altfel Rusia ar fi fost victima unei agresiuni din partea ‘neonaziştilor’ ucraineni instruiţi de Occident.

Şeful statului rus a criticat de asemenea ‘lipsa de consecvenţă’ a ucrainenilor în discuţiile cu Moscova, acuzând partea ucraineană că îşi schimbă permanent poziţiile, ceea ce ‘creează dificultăţi’ în a se ajunge la un acord.

‘Ceea ce se întâmplă acum este căderea sistemului mondial unipolar care s-a format după dezintegrarea Uniunii Sovietice. Mulţi spun că SUA sunt gata să lupte cu Rusia până la ultimul ucrainean. Despre asta se vorbeşte şi acolo, şi aici. Într-adevăr, asta este. Aceasta este chintesenţa a ceea ce se întâmplă’ acum, consideră preşedintele rus.

Ministrul ucrainean de Finanţe cere ajutor extern pentru salvarea țării sale

Ministrul ucrainean de Finanţe, Serhii Marcenko, a cerut ajutor financiar internaţional imediat în valoare de miliarde de dolari pentru ca Ucraina să poată supravieţui în urma deficitului bugetar semnificativ creat după invazia rusă, scrie marţi publicaţia Financial Times, citată de agenţia EFE, relatează Agerpres.

Ministrul a descris un tablou sumbru al economiei Ucrainei şi a estimat la circa 270 de miliarde de dolari pagubele provocate de război infrastructurii civile şi militare. De asemenea, circa 30% dintre companiile ucrainene şi-au încetat complet activitatea, iar exporturile au scăzut la jumătate.

”Suntem sub un mare stres, în cele mai rele condiţii (financiare)” şi ”acum este vorba despre supravieţuirea ţării noastre”, a subliniat Serhii Marcenko într-un interviu acordat Financial Times.

”Dacă doriţi să luptăm în continuare în acest război, pentru a câştiga acest război, atunci ajutaţi-ne!”, a cerut ministrul ucrainean.

Deficitul bugetar al Ucrainei pentru anul în curs, prognozat la 3,5% din PIB înaintea invaziei ruse, va creşte considerabil, deşi guvernul de la Kiev a tăiat cheltuieli în valoare de circa 6 miliarde de dolari.

Aproape 400 de civili au fost îngropați de la începutul războiului la Severodoneţk, localitate sutuată în estul Ucrainei

Aproximativ 400 de civili au fost îngropaţi de la începutul războiului în Ucraina la Severodoneţk, oraş în estul ţării unde armata rusă se află în prezent într-o poziţie ofensivă, a anunţat marţi Serhii Haidai, guvernatorul ucrainean al regiunii Lugansk, potrivit AFP, relatează Agerpres.

‘În cele 48 de zile de război, au fost circa 400 de înmormântări’ la Severodoneţk, a indicat el pe Telegram, fără să precizeze cauzele deceselor. Morgile din oraşele din regiunea sa sunt ‘pline de corpurile civililor morţi’, a mai spus el, adăugând că gropi comune sunt săpate la Lisiciansk, o localitate vecină Severodoneţk.

În acelaşi timp, autorităţile ucrainene au comunicat că marţi au fost evacuate 2.671 de persoane din regiunile Lugansk şi Zaporijie, din estul ţării, parţial ocupate de trupele ruse, inclusiv câteva sute din oraşul Mariupol, aflat sub asediu, potrivit EFE.

Informaţii despre operaţiunile de evacuare din zonele cele mai periculoase de pe frontul de de est au fost comunicate de către ministrul pentru reintegrarea teritoriilor temporar ocupate, Irina Vereşciuk, pe contul său Telegram.

Vereşciuk a indicat că 208 de locuitori ai oraşului asediat Mariupol au reuşit să plece cu autoturisme private în direcţia Zaporijie.

Primarul Mariupolului, Vadim Boicenko, a estimat că, de la începutul invaziei ruse, în 24 februarie, aproximativ 21.000 de civili au murit în oraşul-port în urma luptelor, potrivit EFE.

Autorităţile de la Kiev au declarat marţi că, în aceste şase săptămâni de război, cel puţin 186 de copii au murit în toată ţara.

Putin consideră că negocierile cu Ucraina au ajuns într-un punct mort

Preşedintele rus Vladimir Putin a estimat marţi că negocierile de pace cu Ucraina au ajuns într-un punct mort, transmiţând astfel un semnal că războiul pe care l-a declanşat prin invazia asupra acestei ţări ar putea fi de durată.

Liderul de la Kremlin a acuzat Kievul că zădărniceşte negocierile de pace prin solicitarea unor garanţii de securitate care să acopere toată Ucraina – inclusiv Crimeea şi Donbasul -, şi prin ceea ce preşedintele rus susţine a fi înscenări privind crime de război comise de trupele ruse, relatează Reuters şi CNN.

”Acum, garanţiile de securitate sunt un lucru, iar chestiunile privind reglementarea relaţiilor asupra Crimeii, Sevastopolului şi Donbasului sunt scoase (de Ucraina) din sfera de aplicare a acestor acorduri. Aşadar, am revenit într-un punct mort”, a spus Putin la o conferinţă de presă.

Prin urmare, el a promis că Rusia ”nu va opri operaţiunile militare” în Ucraina până când acestea nu vor reuşi, susţinând că aceste operaţiuni nu se desfăşoară într-un ritm mai intens pentru a reduce astfel cât mai mult numărul victimelor.

Putin a mai insistat că Rusia nu are de ales şi trebuie să lupte pentru a-i apăra pe rusofonii din estul Ucrainei şi a împiedica transformarea acestei ţări într-o platformă anti-rusească a Occidentului, pe care l-a acuzat că prin sancţiunile impuse după invazie a pornit ”un război (economic) fulger” împotriva Rusiei. ”Războiul fulger pe care au mizat adversarii noştri nu a funcţionat”, a susţinut preşedintele rus despre sancţiunile ce au provocat Rusiei cea mai mare contracţie economică după destrămarea URSS.

Într-o reacţie după aceste declaraţii, negociatorul ucrainean Mihailo Podoliak, care este şi consilier al preşedintelui Volodimir Zelenski, a spus că negocierile cu Rusia continuă, dar sunt foarte dificile. ”Negocierile sunt extrem de dificile şi contextul emoţional în aceste zile este foarte complex”, a explicat Podoliak, într-o declaraţie acordată portalului Ukrainska Pravda, preluată de agenţia EFE.

Negocierile continuă în grupuri de lucru, a adăugat oficialul ucrainean, care a acuzat ”tactici tradiţionale ruseşti” de a face presiune asupra procesului de negociere prin ”anumite declaraţii publice”.

Ministrul de externe rus Serghei Lavrov a acuzat săptămâna trecută Ucraina că a prezentat un nou proiect de acord prin care a revenit asupra unor propuneri făcute în timpul rundei de negocieri desfăşurate la sfârşitul lunii trecute la Istanbul, ceea ce, potrivit Moscovei, ar fi un indiciu că preşedintele Volodimir Zelenski este ”controlat” de Washington şi de aliaţii săi.

”În acest document (de la Istanbul) ucrainenii au formulat clar că viitoarele garanţii de securitate pentru Ucraina nu se vor extinde asupra Crimeii şi Sevastopolului. În proiectul de ieri, această afirmaţie clară lipseşte”, a exemplificat ministrul rus.

În replică, Mihailo Podoliak a declarat că, ”dacă Moscova doreşte să arate că este pregătită pentru dialog, atunci trebuie să-şi reducă gradul de ostilitate”.

La negocierile desfăşurate la Istanbul pe 29 martie, Ucraina a propus Rusiei ca, în schimbul neutralităţii, să primească garanţii de securitate din partea unui grup de ţări, precum SUA, Regatul Unit, Franţa, Germania, Canada, Italia, Polonia, Israel sau Turcia.

O altă propunere formulată de Kiev către Moscova este negocierea într-un termen de 15 ani a statutului peninsulei Crimeea, anexată de Rusia.

Dar Ucraina a cerut Rusiei ca mai întâi să-şi retragă trupele şi abia apoi să fie pus în aplicare un eventual acord, care, în plus, mai trebuie validat şi printr-un referendum, în timp ce Moscova a insistat pentru recunoaşterea suveranităţii Rusiei asupra Crimeii anexate şi a dreptului la autodeterminare al provinciilor separatiste Doneţk şi Lugansk.

SUA nu pot confirma folosirea de arme chimice la Mariupol

Statele Unite nu pot confirma folosirea de agenţi chimici la Mariupol, în acest moment, a afirmat marţi un înalt oficial american din domeniul apărării, transmite Reuters, citată de Agerpres.

„Nu putem confirma folosirea de agenţi chimici în acest moment”, a declarat acesta presei, sub acoperirea anonimatului.

Oficialul a adăugat că SUA nu au informaţii în sprijinul deplasării de agenţi chimici de către Rusia în Ucraina sau în apropierea ei.

Viceministrul ucrainean al Apărării, Hanna Maliar, a spus că guvernul său examinează informaţii neverificate în sensul că Rusia ar fi putut folosi arme chimice în timpul asaltului de la Mariupol.

Preşedintele american Joe Biden a afirmat luna trecută că acuzaţiile nefondate ale Rusiei conform cărora Kievul deţine arme biologice şi chimice sugerează faptul că preşedintele rus Vladimir Putin are în vedere utilizarea unor astfel de arme în Ucraina, aminteşte Reuters.

Producerea, folosirea şi stocarea de arme chimice sunt interzise de Convenţia privind armele chimice din 1997.

Luni, Marea Britanie şi-a exprimat temerea că forţele preşedintelui rus ar putea să utilizeze muniţii cu fosfor alb (WP) la bombardarea portului ucrainean Mariupol, o analiză a serviciilor de informaţii britanice menţionând că acest tip de exploziv a fost deja folosit de Rusia în regiunea Doneţk din estul Ucrainei. Fosforul alb nu este interzis de Convenţia privind armele chimice, notează Reuters.

Peste 870.000 de refugiaţi ucraineni s-au înapoiat în țară de la începutul războiului

Peste 870.000 de refugiaţi ucraineni s-au întors în ţara lor de la începutul războiului, inclusiv femei, copii şi persoane vârstnice, a anunţat marţi Serviciul de grăniceri din Ucraina, citat de AFP, relatează Agerpres.

„În prezent, între 25.000 şi 30.000 de ucraineni se întorc în fiecare zi în ţară. Spre deosebire de primele zile ale războiului, când cei mai mulţi dintre ei erau bărbaţi, acum printre ei se află şi femei, copii şi persoane vârstnice”, a declarat purtătorul de cuvânt al Serviciului de grăniceri din Ucraina, Andrei Demcenko.

Pe 3 aprilie, Ministerul de Interne de la Kiev a anunţat că 537.000 de ucraineni s-au întors în ţară, citând datele transmise de Serviciul Naţional de Grăniceri.

„Ei spun că au văzut că situaţia este acum mai sigură, mai ales în regiunile vestice, şi că nu mai pot să rămână în străinătate, sunt dispuşi să revină în ţară şi să rămână aici”, a adăugat acelaşi purtător de cuvânt.

Peste 4,6 milioane de refugiaţi ucraineni şi-au părăsit ţara după invazia militară comandată de preşedintele rus Vladimir Putin pe 24 februarie, potrivit unui raport publicat marţi de Înaltul Comisariat al Naţiunilor Unite pentru Refugiaţi (UNHCR).

Europa nu s-a mai confruntat cu un astfel de flux de refugiaţi din timpul celui de-Al Doilea Război Mondial.

ONU a estimat la 7,1 milioane numărul persoanelor strămutate în interiorul Ucrainei, potrivit unui raport publicat de Organizaţia Internaţională pentru Migraţie (OIM) pe 5 aprilie.

În total, aproape 12 milioane de persoane – reprezentând mai mult de un sfert din populaţia Ucrainei – şi-au părăsit locuinţele, fie traversând frontiera pentru a ajunge în ţările limitrofe, fie găsindu-şi refugiu în alte regiuni din Ucraina.

Kievul acuză Moscova că e pregătită să comită atentate teorirste pe teritoriul Rusiei, urmând ca după aia să dea vina pe ucraineni

Serviciile secrete ucrainene afirmă că au detectat planuri ale Kremlinului privind comiterea unor atentate teroriste împotriva unor obiective de pe teritoriul Rusiei pentru a da vina apoi pe ucraineni şi a mobiliza opinia publică împotriva Ucrainei, relatează marţi EFE, citată de Agerpres.

‘Scopul este de a provoca o isterie antiucraineană’, susţine şeful Direcţiei principale de informaţii a armatei ucrainene (GUR), generalul Kirilo Budanov, pe contul său de Facebook.

Potrivit acestor suspiciuni, ţelul Kremlinului este de a ‘deghiza’ aceste atacuri într-un fel de acţiuni punitive ale Ucrainei după masacrul de la Bucea, în regiunea Kievului, şi atacul asupra gării feroviare din Kramatorsk, în estul ţării.

Atacurile ar urma să fie îndreptate împotriva unor blocuri de locuinţe, spitale sau şcoli de pe teritoriul Rusiei, precum şi împotriva unui oraş din Crimeea anexată, conform agenţiei de presă Ukrinform.

‘Serviciile speciale ruse planifică o serie de atentate teroriste cu minarea şi aruncarea în aer a unor blocuri de locuit, spitale şi şcoli în localităţi din Rusia. De asemenea, lovituri aeriene cu rachete şi bombe asupra oraşului rusesc Belgorod sau a unuia din Crimeea’, a indicat generalul Kirilo Budanov.

Preşedintele rus Vladimir Putin ar dori astfel să pună în practică nişte ‘scenarii murdare’ pentru a provoca o emoţie puternică în rândul populaţiei ruse şi a monta şi mai mult împotriva Ucrainei.

Campania de destabilizare constând în răspândirea de ştiri false a început deja, spune Budanov, potrivit căruia Putin urmează metoda pe care a folosit-o deja împotriva Ceceniei la începutul anilor 2000, o campanie care i-a asigurat primul mandat prezidenţial. Seria de explozii ale unor blocuri de locuit de la Moscova, Buinaksk şi Volgodonsk în 1999, care au fost atribuite fără probe cecenilor, a dus la declanşarea celui de-al doilea război dintre Rusia şi Cecenia, ceea ce i-a crescut popularitatea lui Vladimir Putin, un necunoscut la vremea aceea, după ce fusese desemnat de Boris Elţin drept succesorul său, şi i-a asigurat victoria în alegerile din 2000.

‘În ultimele zile, puterea rusă a accelerat la turaţie maximă isteria antiucraineană. În regiunile Belgorod şi Kursk se sapă tranşee, provocându-se panică în legătură cu o presupusă ofensivă a batalioanelor de voluntari ucraineni şi grupuri de sabotori’, menţionează generalul Budanov, citat de Ukrinform.

În opinia sa, este simbolic faptul că Putin a venit la putere în urma atentatelor puse la cale de FSB împotriva unor blocuri de locuit, care au servit drept motiv pentru a declanşa a doua campanie împotriva Ceceniei, şi îşi încheia domnia prin aceleaşi metode.

Totodată, Centrul pentru combaterea dezinformării de pe lângă Consiliul de Securitate Naţională şi Apărare al Ucrainei (SNBO) a emis luni un avertisment similar pe pagina sa de Facebook, avertizând că Rusia pregăteşte provocări pentru a discredita Ucraina pe plan internaţional, potrivit portalului ucrainean Unn.com.ua.

‘Presa afiliată Kremlinului acreditează ideea că Ucraina „va întreprinde o acţiune al cărei rezultat va fi uciderea unui număr mare de civili în regiunile Doneţk şi Lugansk” (ORDLO, aşa-numitele teritorii din Donbas aflate provizoriu sub controlul separatiştilor proruşi), afirmă Centrul ucrainean pentru combaterea dezinformării, indicând că, în acest scop, partea rusă ‘pregăteşte diversiuni cu atacuri asupra unor autoturisme civile şi maşini ale Salvării în zona Severodoneţk’, toate acestea urmând să fie filmate, iar înregistrările să fie distribuite pe social media. În plus, ‘un rezervor cu clor ar putea fi aruncat în aer la Popasnianski’ în acelaşi scop, conform Unn.com.ua.

Şeful diplomaţiei ucrainene Dmitro Kuleba avertizase şi el luni cu privire la diversiuni pe care le-ar intenţiona să le pună în aplicare Rusia pentru a discredita Ucraina.

‘Rusia ştie că Ucraina are nevoie de livrări de arme şi îşi mobilizează toate eforturile pentru a submina viitoarele livrări. Moscova a pregătit un plan de dezinformare pe scară largă vizând în special mass-media occidentale şi oameni politici din Occident’, a afirmat Kuleba, citat de Gordon.ua.

În aceeaşi zi, şeful Cancelariei prezidenţiale de la Kiev, Andrii Iermak, a comunicat că Rusia pregăteşte o serie de ‘fake’-uri potrivit cărora soldaţii ucraineni s-ar preda ruşilor cu tot cu armele primite din Occident şi că astfel armamentul primit în Ucraina în ultimul timp ar ajunge la armata rusă, potrivit media ucrainene.

Trupele ruse continuă să se regrupeze pentru o ofensivă în estul Ucrainei, ce ar putea fi însă încetinită de condiţiile meteo

Oficialii ucraineni au anunţat marţi că au avut loc noi bombardamente ruseşti în Donbas, zona din estul Ucrainei pe care se concentrează acum ofensiva rusă, în timp ce o coloană lungă de vehicule militare a fost reperată din satelit în regiunea rusă Rostov îndreptându-se către Donbas, relatează CNN.

Armata ucraineană avertizase luni că se aşteaptă ”foarte curând” la o ofensivă rusă în est, partea Ucrainei devenită ţinta prioritară a Kremlinului după retragerea trupelor ruse din jurul Kievului şi din nordul Ucrainei. Pe teren, Rusia îşi consolidează şi reaprovizionează forţele din Donbas, în timp ce trupele ucrainene îşi consolidează poziţiile în est în aşteptarea ofensivei ruse, săpând tranşee şi instalând mine pe marginea şoselelor.

Şeful administraţiei militare regionale din provincia Lugansk, Serhii Haidai, a declarat marţi că oraşele Severodoneţk, Lisiceansk, Kreminna, Novodrujesk şi Rubijne au fost din nou bombardate, 12 clădiri rezidenţiale fiind lovite de proiectile.

”În oraşele Kreminna, Severodoneţk şi Lisiceansk au loc zilnic evacuări”, dar ”este foarte dificil să evacuăm oameni din oraşele Popasna şi Rubijne”, întrucât acestea sunt ocupate parţial de trupele ruse şi în unele zone bombardamentele sunt constante, a explicat oficialul ucrainean.

Acesta a mai spus că ploile puternice ar putea îngreuna înaintarea trupelor ruse. ”Acestea au început în ultimele zile să adune sute de unităţi de echipament greu, aducându-le mai aproape de linia frontului. Aceasta sugerează că ofensiva ar putea începe astăzi sau mâine, dar astăzi plouă. Conform prognozei, va ploua mai multe zile”, explică Serhii Haidai.

El subliniază faptul că ploaia ar putea forţa vehiculele militare ruse să folosească şoselele, ceea ce le-ar transforma în ţinte uşoare pentru defensiva ucraineană.

Statul Major al armatei ucrainene a anunţat marţi că trupele ruse continuă să se regrupeze de-a lungul graniţelor de est ale Ucrainei şi că se aşteaptă la noi atacuri ruseşti pe direcţia localităţilor Popasna, din provincia Lugansk, şi Kurakhove, din provincia Doneţk, ”cu obiectivul de a atinge graniţele administrative ale provinciei Doneţk.

Peste 4,6 milioane de refugiaţi ucraineni şi-au părăsit ţara din cauza războiului (UNHCR)

Peste 4,6 milioane de refugiaţi ucraineni şi-au părăsit ţara după invazia comandată de preşedintele rus Vladimir Putin pe 24 februarie, a anunţat Înaltul Comisariat al Naţiunilor Unite pentru Refugiaţi (UNHCR) într-un raport publicat marţi, informează AFP.

Potrivit UNHCR, numărul refugiaţilor ucraineni a ajuns marţi la 4.615.830, fiind cu 68.095 mai mare decât cel precizat în raportul de luni.

Noii refugiaţi ucraineni „se află într-o stare mai vulnerabilă, dispun de mai puţine mijloace financiare şi sunt, de asemenea, mai puţin pregătiţi în ceea ce priveşte locurile în care vor să meargă” în raport cu ucrainenii care şi-au părăsit deja ţara în primele săptămâni ale războiului, a declarat un purtător de cuvânt al UNHCR, Matt Saltmarsh, într-o conferinţă de presă organizată de ONU la Geneva.

Europa nu s-a mai confruntat cu un astfel de flux de refugiaţi din timpul celui de-Al Doilea Război Mondial.

Aproximativ 90% dintre persoanele care au părăsit Ucraina sunt femei şi copii, în contextul în care autorităţile ucrainene nu permit ieşirea din ţară a bărbaţilor cu vârste care le permit să lupte pe front.

Potrivit Organizaţiei Internaţionale pentru Migraţie (OIM), aproximativ 210.000 de cetăţeni non-ucraineni au părăsit la rândul lor Ucraina, întâmpinând uneori dificultăţi în a ajunge în ţările lor de origine.

Totodată, ONU a estimat la 7,1 milioane numărul persoanelor strămutate în interiorul Ucrainei, potrivit unui raport publicat de OIM pe 5 aprilie.

În total, aproape 12 milioane de persoane – reprezentând mai mult de un sfert din populaţia Ucrainei – şi-au părăsit locuinţele, fie traversând frontiera pentru a ajunge în ţările limitrofe, fie găsindu-şi refugiu în alte regiuni din Ucraina.

Înaintea conflictului militar, Ucraina era populată cu peste 37 de milioane de persoane în teritoriile controlate de Kiev – care nu includ Peninsula Crimeea, anexată în 2014 de Rusia, nici zonele din estul ţării, aflate sub controlul separatiştilor pro-ruşi începând din acelaşi an.

Polonia

Polonia este ţara care a primit, de departe, cel mai mare număr de refugiaţi ucraineni.

Din 24 februarie, 2.645.877 de refugiaţi ucraineni au intrat în Polonia până pe 11 aprilie, potrivit UNHCR. Vameşii polonezi au numărat 2.681.000 de refugiaţi.

Mulţi dintre ei au mers apoi în alte ţări europene.

Înaintea războiului, în Polonia trăiau 1,5 milioane de muncitori ucraineni.

România

Potrivit UNHCR, 701.741 de ucraineni s-au refugiat în România până la data de 11 aprilie, cei mai mulţi dintre ei venind prin Republica Moldova înainte de a-şi continua călătoria spre alte ţări europene.

Republica Moldova

Conform UNHCR, 413.374 de ucraineni au intrat în Republica Moldova, un stat cu 2,6 milioane de locuitori şi considerat unul dintre cele mai sărace din Europa, care este în acelaşi timp cel mai apropiat de portul ucrainean Odesa.

Comisia Europeană îi încurajează pe refugiaţii ucraineni să îşi continue călătoria pentru a se instala într-o ţară din Uniunea Europeană care poate să suporte mai uşor povara financiară asociată acestei migraţii.

Ungaria

Ungaria a primit 428.954 de refugiaţi ucraineni până pe 11 aprilie, potrivit UNHCR.

Slovacia

Un total de 320.246 de persoane au venit din Ucraina de la începutul războiului, conform cifrelor anunţate de UNHCR pe 11 aprilie.

Rusia

Numărul ucrainenilor care s-au refugiat în Rusia era de 433.083 în data de 9 aprilie.

De asemenea, UNHCR notează că, între 21 şi 23 februarie, 113.000 de persoane au plecat din teritoriile separatiste pro-ruse Doneţk şi Lugansk (din estul Ucrainei) şi s-au refugiat în Rusia.

Belarus

Până pe 11 aprilie, Belarus a primit 21.292 de refugiaţi ucraineni.

Metodologie

UNHCR precizează că pentru ţările frontaliere Ucrainei care fac parte din spaţiul Schengen (Ungaria, Polonia, Slovacia), statisticile prezentate se referă la persoanele care au trecut graniţa şi au intrat în ţările menţionate. Reprezentanţii UNHCR estimează că „un număr mare de persoane şi-au continuat călătoria spre alte ţări”.

De asemenea, această agenţie din cadrul ONU a precizat că nu le-a luat în calcul pe persoanele originare din ţările limitrofe Ucrainei care au părăsit Ucraina pentru a se întoarce în ţările lor de origine.

Zelenski cere sancţiuni rapide din partea UE asupra băncilor şi petrolului din Rusia

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a cerut marţi Uniunii Europene să impună sancţiuni împotriva tuturor băncilor ruseşti şi împotriva petrolului rusesc şi să stabilească un calendar pentru renunţarea la importurile de gaz din Rusia, informează Reuters.

„Nu putem aştepta. Avem nevoie de decizii puternice, iar UE trebuie să le ia acum. UE trebuie să sancţioneze petrolul şi băncile din Rusia. Fiecare stat membru trebuie să stabilească un termen limită la care va refuza sau limita resursele energetice (ruseşti) precum gazul”, a spus el într-o intervenţie prin videoconferinţă în Parlamentul Lituaniei.

„Numai atunci guvernul rus va înţelege că trebuie să caute pacea, că războiul se transformă într-o catastrofă pentru ei”, a afirmat el.

Zelenski a mai spus că, peste tot unde au ajuns, soldaţii ruşi s-au comportat la fel ca la Bucea. Forţele ruse sunt acuzate că au ucişi numeroşi civile în respectivul oraş din apropiere de Kiev, deşi Kremlinul neagă şi spune că totul este o înscenare din partea Ucrainei.

Preşedintele ucrainean a declarat de asemenea că Rusia a deportat sute de mii de persoane din regiunile ocupate din Ucraina în „tabere de filtrare”.

Moscova nu a comentat încă cele mai noi acuzaţii, dar în general neagă că ia ca ţintă şi că ar comite abuzuri asupra civililor în conflict.

Comisia Europeană pregăteşte propuneri pentru un posibil embargou asupra petrolului din Rusia, ca parte a unei noi serii de sancţiuni, au spus miniştri de externe din UE, însă nu există încă un acord în acest sens în blocul comunitar.

Putin spune că Rusia îşi va îndeplini obiectivele „nobile” ale campaniei militare din Ucraina

Preşedintele rus Vladimir Putin a declarat marţi că operaţiunea militară a Moscovei din Ucraina îşi va îndeplini fără discuţie ceea ce el numeşte a fi obiectivele „nobile”, potrivit Reuters şi EFE.

Într-un discurs susţinut la o ceremonie de premiere la Cosmodromul Vostocinîi în Extremul Orient al Rusiei, Putin a declarat că Moscova nu a avut altă opţiune decât să lanseze o operaţiune militară pentru a proteja populaţia din Donbas, estul Ucrainei, şi că o ciocnire cu forţele antiruse ale Ucrainei era inevitabilă, potrivit agenţiilor ruse de presă.

„Obiectivele sunt foarte clare şi nobile”, a afirmat preşedintele rus, în cadrul vizitei la Cosmodrom.

El a fost însoţit de preşedintele Belarusului, Aleksandr Lukaşenko, aliat al său.

În cadrul unei întrevederi între cei doi în Extremul Orient al Rusiei, liderul de la Kremlin a spus că Rusia şi Belarus vor coopera în proiecte de infrastructură în domeniul spaţial, potrivit agenţiei ruse de presă RIA.

Armata rusă susţine că a lansat numeroase atacuri în cursul nopţii în Ucraina

Armata rusă a susţinut marţi că a lansat atacuri asupra a 32 de ţinte militare din Ucraina în cursul nopţii, potrivit DPA.

Printre ţintele lovite se numără un sistem de rachete antiaeriene Buk-M1, un depozit de muniţie şi un adăpost aerian cu tehnologie a forţelor armate ucrainene, a spus marţi purtătorul de cuvânt al Ministerului rus al Apărării, Igor Konaşenkov.

Autorităţile ruse au raportat de asemenea lupte intense în cursul nopţii în oraşul-port Mariupol.

„Ultimele forţe armate ucrainene prinse în uzina (de fier şi oţel) Ilici au încercat fără succes să părăsească oraşul”, a declarat Konaşenkov.

Potrivit acestuia, aproximativ 100 de soldaţi ucraineni au încercat să plece, iar jumătate dintre ei au fost ucişi.

Informaţiile nu au putut fi verificate din surse independente, precizează DPA.

Armata rusă a transmis anterior că a capturat în mare parte Mariupolul. Ultimele forţe ucrainene s-au ascuns într-o altă uzină de oţel din oraş, numită Azovstal.

Eduard Basurin, purtător de cuvânt al separatiştilor proruşi, a sugerat luni că ucrainenii de acolo, în special membrii Regimentului Azov, considerat naţionalist, ar trebui scoşi afară cu arme chimice.

Regimentul Azov a transmis apoi că forţele ruse au folosit arme chimice în Mariupol, lucru încă neconfirmat oficial de autorităţile ucrainene.

Viceprimarul din Mariupol, Serghei Orlov, a declarat pentru BBC că „ruşii au ocupat temporar o parte din oraş” şi că „soldaţii ucraineni continuă să apere centrul şi sudul oraşului, precum şi zonele industriale”, potrivit AFP.

Zeci de mii de persoane au murit şi 90% dintre case au fost distruse, a scris pe Twitter consilierul prezidenţial ucrainean Mihailo Podoliak, adăugând că „soldaţii ucraineni sunt încercuiţi şi blocaţi”.

Liderul separatiştilor proruşi din Doneţk a afirmat luni că forţele sale au cucerit în totalitate zona portuară din Mariupol.

Luptele din estul Ucrainei se vor intensifica în următoarele două-trei săptămâni, atenţionează Ministerul Apărării britanic

Luptele din estul Ucrainei se vor intensifica în următoarele două-trei săptămâni, în condiţiile în care Rusia continuă să-şi reorienteze acţiunile acolo, a informat marţi Ministerul Apărării al Regatului Unit pe Twitter, într-un buletin regulat, informează Reuters.

Atacurile ruse rămân concentrate asupra poziţiilor ucrainene de lângă Doneţk şi Lugansk, cu lupte care continuă în jurul oraşelor Herson şi Nikolaev (Mikolaiv) şi o nouă ofensivă asupra oraşului Kramatorsk, potrivit serviciilor de informaţii militare britanice.

De asemenea, potrivit buletinului, forţele ruse continuă să se retragă din Belarus pentru a se redesfăşura în susţinerea operaţiunilor din estul Ucrainei.

Ministrul forţelor armate James Heappey a afirmat marţi că toate opţiunile vor fi pe masă pentru un răspuns la orice utilizare de arme chimice de către Rusia în Ucraina.

Luni, şefa diplomaţiei de la Londra, Liz Truss, a declarat că Marea Britanie încearcă să verifice informaţiile despre eventuala utilizare a armelor chimice în Ucraina de către forţele ruse la Mariupol, oraş-port strategic aflat sub asediu de mai bine de o lună.

„Acestea sunt nişte lucruri care depăşesc orice limită şi utilizarea de arme chimice va avea parte de un răspuns, iar pe masă se află toate opţiunile în ceea ce priveşte forma pe care o va lua acest răspuns”, a spus Heappey pentru Sky News.

Zelenski spune că forţele ucrainene ar putea elibera oraşul Mariupol dacă ar primi mai multe arme

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski afirmă că ţara sa nu are armele necesare pentru a elibera oraşul port asediat Mariupol, care este aproape de a fi cucerit de forţele ruse, relatează DPA.

„Dacă am primi avioane şi suficiente vehicule blindate grele, artileria necesară, am putea să o facem”, a spus el într-un mesaj video transmis luni seară.

„Sunt sigur că vom primi aproape tot ce avem nevoie. Însă nu doar că se pierde timp, dar se pierd şi vieţi ale ucrainenilor. Vieţi care nu se mai întorc”, a declarat Zelenski.

„Este şi responsabilitatea celor care încă ţin în uzinele lor armele de care are nevoie Ucraina. O responsabilitate care va rămâne mereu în istorie”, a adăugat el.

Liderul regiunii separatiste Doneţk, Denis Puşilin, a susţinut luni că oraşul port Mariupol din sud-estul Ucrainei, unde se dau lupte grele, a căzut în mâinile ruşilor, potrivit agenţiilor ruse de ştiri.

Separatiştii se luptă de săptămâni, cu sprijinul armatei ruse, să cucerească Mariupolul, care are o importanţă strategică datorită situării sale la Marea Azov.

Potrivit observatorilor militari occidentali, trupele ruse câştigă teren în războiul urban.

Comandatul forţelor armate ucrainene, Valeri Zalujni, a afirmat că legătura cu trupele are apără oraşul Mariupol de forţele ruse nu a fost afectată.

El a răspuns afirmaţiilor unor militari marini desfăşuraţi acolo conform cărora nu au mai fost contact cu conducerea armatei ucrainene de două săptămâni.

Aproximativ 4.350 de civili au fost evacuaţi luni din zonele disputate din Ucraina, dintre care circa 550 de persoane au plecat din Mariupol, potrivit vicepremierului ucrainean Irina Vereşciuk.

Între timp, Batalionul Azov a transmis că forţele ruse au folosit arme chimice în Mariupol.

O substanţă necunoscută a fost eliberată dintr-o dronă deasupra oraşului, a precizat luni seară pe Telegram acest batalion.

Conform postului public de televiziune ucrainean, nu există deocamdată nicio confirmare din partea organismelor oficiale.

Potrivit unor surse militare, posibilitatea ca Rusia să folosească arme chimice este „foarte mare”.

Conform Batalionului Azov, victimele aveau problemele respiratorii şi neurologice.

Parlamentarul ucrainean Ivanna Klimpuş a indicat la rândul său că Rusia a folosit o „substanţă necunoscută” la Mariupol, unde mai multe persoane ar suferi de insuficienţă respiratorie. „Foarte probabil arme chimice”, a adăugat ea pe Twitter.

Şefa diplomaţiei britanice, Liz Truss, a transmis că Londra încearcă să verifice informaţiile despre eventuala utilizare a armelor chimice în Ucraina de către forţele ruse la Mariupol.

Orice utilizare a acestui tip de arme „ar constitui o escaladare bruscă în acest conflict şi le vom cere socoteală (preşedintelui rus Vladimir) Putin şi regimului său”, a scris ea pe Twitter.

Ucraina – Peste 10.000 de civili au murit la Mariupol, anunţă primarul oraşului

Peste 10.000 de civili au murit în oraşul Mariupol, de la startul invaziei, a anunţat primarul Vadim Boicenko, potrivit The Guardian citat de News.ro.

Boicenko a precizat că bilanţul deceselor ar putea depăşi 20.000.

El i-a acuzat pe ruşi că au blocat convoaiene umanitare către oraş în tentativa de a ascunde carnagiul.

Boicenko a vorbit şi despre afirmaţii ale oficialilor ucraineni că armata rusă a adus echipamente mobile de incinerare pentru a scăpa de cadavrele victimelor asediului: „Au venit crematorii mobile sub formă de camioane”.

Primarul a mai afirmat că soldaţii ruşi au dus multe cadavre la un centru comercial unde există depozite şi frigidere.

Ucraina – Viceprimarul din Mariupol spune că luptele continuă şi afirmă că sunt false informaţiile că a 36-a Brigadă a Marinei a rămas fără muniţie

Viceprimarul oraşului Mariupol Serghei Orlov a declarat că luptele continuă şi a calificat drept false informaţiile conform cărora armata este pregătită de o „ultimă bătălie” în portul asediat, informează BBC citat de News.ro.

„Informaţiile despre Brigada Marină sunt false. Nu comentez falsuri”, a spus Orlov.

„Ruşii au ocupat temporar o parte a oraşului. Soldaţii ucraineni continuă să apere părţile centrale şi de sud ale oraşului, precum şi zonele industriale şi aşa mai departe”, a spus Orlov.

Într-o postare pe Facebook, comandantul şef al forţelor armate ucrainene, Valerii Zalujni, a spus că armata are încă linii de comunicare stabile şi deschise cu soldaţii săi în interiorul oraşului.

Armata face „posibilul şi imposibilul” pentru a salva vieţi şi a lupta împotriva forţelor ruse, a scris el.

Într-o postare pe Facebook a 36-a Brigadă a Marinei din cadrul forţelor armate ucrainene, luni, se spunea: ”Azi (luni) va fi probabil ultima bătălie, pentru că ni se epuizează muniţiile (…). Unii dintre noi vom muri, alţii vom fi luaţi prizonieri. Suntem pe cale să dispărem lent. Nu ştim ce se va întâmpla, dar vă cerem să vă amintiţi (de noi) cu un cuvânt bun. Timp de peste o lună, am luptat fără o reaprovizionare cu muniţie, fără hrană, fără apă” şi ”am făcut posibilul şi imposibilul”, afirmă brigada, care regretă lipsa de ajutor ”de la Comandamentul armatei şi de la preşedintele” Volodimir Zelenski.

”Am primit o singură dată 50 de obuze, 20 de mine, rachete antitanc (de tip) NLAW. Nu ni s-a dat nimic altceva. N-au fost decât promisiuni nerespectate”, a denunţat brigada.

Imediat după această postare au apărut informaţii conform cărora contul de Facebook ar fi fost piratat de ruşi.

Întâlnirea de o oră cu preşedintele Putin a fost ‘foarte directă, deschisă şi dură’, afirmă cancelarul austriac Nehammer

Întâlnirea dintre preşedintele rus Vladimir Putin şi cancelarul austriac Karl Nehammer, desfăşurată luni în apropiere de Moscova pentru discutarea conflictului din Ucraina, s-a încheiat, a confirmat luni cancelaria austriacă, potrivit agenţiilor dpa şi APA citate de Agerpres.

Întâlnirea a avut loc la reşedinţa prezidenţială a lui Putin de la Novo-Ogariovo, de lângă Moscova, şi a durat în jur de o oră, conform aceleiaşi surse.

‘Conversaţia cu preşedintele Putin a fost foarte directă, deschisă şi dură’, a afirmat Nehammer într-un comunicat.

‘Aceasta nu este o vizită de prietenie’, a subliniat el imediat după încheierea întâlnirii.

‘Mesajul meu principal către Putin a fost (…) că acest război trebuie să se termine în cele din urmă, pentru că într-un război nu există de ambele părţi decât pierzători’, a arătat cancelarul, explicând că deplasarea în Rusia a fost pentru el ‘o datorie’.

Nehammer a mai afirmat că ‘a adus în discuţie crimele de război masive de la Bucea şi din alte locuri’ şi a subliniat ‘că toţi cei vinovaţi trebuie traşi la răspundere’. ‘I-am spus de asemenea preşedintelui Putin foarte clar că sancţiunile contra Rusiei rămân în vigoare şi vor fi înăsprite şi mai mult atât timp cât în Ucraina mor oameni’.

Cancelarul austriac Nehammer a fost primul lider din Uniunea Europeană care a fost primit de preşedintele rus Putin după declanşarea invaziei în Ucraina la 24 februarie.

Răspunsul liderului rus la solicitările cancelarului austriac nu au fost făcute publice deocamdată.

Ucraina: La ONU, reuniuni cu repetiţie ale Consiliului de Securitate pentru a menţine presiunea asupra Rusiei

După sesiunea de luni a Consiliului de Securitate al ONU privind femeile şi copiii din Ucraina, iniţiată de Statele Unite şi Albania, instanţa blocată de dreptul de veto al Rusiei va organiza la 19 aprilie o reuniune pe tema umanitară la iniţiativa Franţei şi Mexicului, au făcut cunoscut surse diplomatice, scrie AFP citat de Agerpres.

Noua reuniune se va „concentra asupra refugiaţilor, resortisanţilor din ţări terţe şi traficului de persoane”, a precizat un diplomat sub protecţia anonimatului.

În cursul dimineţii, ambasadorul albanez Ferit Hoxha a subliniat că el şi partenerii săi la ONU nu vor înceta să denunţe invazia de la 24 februarie, chiar dacă Moscova, „cu vetoul său, a luat ostatic acest Consiliu, împiedicându-l să asigure securitatea Ucrainei”.

De la declanşarea războiului, Consiliul de Securitate a ţinut 15 reuniuni, iar Adunarea Generală a Naţiunilor Unite a votat de trei ori pentru a condamna invazia (2 martie), a solicita protecţia civililor (24 martie) şi a suspenda Rusia din Consiliul ONU pentru Drepturile Omului (7 aprilie).

Abandonând reuniunile de urgenţă, chiar şi după masacre precum cel de vineri de la Kramatorsk (aproximativ 50 de morţi), membrii Consiliului din iniţiativa privind Ucraina au ales să ţină regulat sesiuni tematice despre război şi să abordeze Ucraina cu orice ocazie, potrivit mai multor diplomaţi.

Unii dintre omologii lor, au precizat sursele, consideră într-adevăr că a împinge Rusia şi mai mult în „izolare” este contraproductiv, că prea multe sancţiuni ucid căutarea multilateralismului şi că Consiliul ar trebui să facă „diplomaţie”, şi să nu devină un loc pentru „relaţii publice”.

La 7 aprilie, când Rusia a fost suspendată din Consiliul pentru Drepturile Omului, o minoritate de şase membri (Statele Unite, Marea Britanie, Franţa, Irlanda, Norvegia şi Albania) din cei 15 ai Consiliului de Securitate au votat pentru. Trei au fost împotrivă (Rusia, China, Gabon) şi şase s-au abţinut (India, Brazilia, Kenya, Ghana, Mexic, Emiratele Arabe Unite).

Ucraina – Marea Britanie verifică afirmaţiile despre un atac chimic la Mariupol

Marea Britanie încearcă să verifice informaţii despre eventuala utilizare a armelor chimice în Ucraina de către forţele ruse la Mariupol, un oraş-port strategic aflat sub asediu de mai bine de o lună, a anunţat luni şefa diplomaţiei de la Londra, Liz Truss, notează AFP citat de Agerpres.

„Informaţii indică faptul că forţele ruse ar fi folosit agenţi chimici într-un atac asupra populaţiei din Mariupol. Lucrăm de urgenţă cu partenerii noştri pentru a verifica informaţiile”, a declarat Liz Truss pe contul său de Twitter.

Orice utilizare a acestui tip de arme „ar constitui o escaladare bruscă în acest conflict şi îi vom cere socoteală (preşedintelui rus Vladimir) Putin şi regimului său”, a adăugat ea.

Parlamentarul ucrainean Ivanna Klimpuş a indicat la rândul său că Rusia a folosit o „substanţă necunoscută” la Mariupol unde mai multe persoane suferă de insuficienţă respiratorie, potrivit acesteia. „Foarte probabil arme chimice”, a adăugat ea pe Twitter.

Regimentul ucrainean Azov, baricadat la Mariupol, susţinuse anterior, într-un mesaj publicat luni pe Telegram, că o dronă rusă a aruncat o „substanţă toxică” asupra soldaţilor şi civililor la Mariupol, precizând că mai multe persoane suferă acolo de probleme respiratorii şi neurologice.

Potrivit lui Andri Bileţki, fondatorul batalionului Azov, trei persoane au fost otrăvite acolo cu o substanţă toxică necunoscută, a spus el într-un videoclip postat pe Telegram: „Trei persoane prezintă semne clare de otrăvire cu produse chimice de război, dar fără consecinţe catastrofale”.

AFP nu a fost în măsură să verifice imediat aceste afirmaţii în mod independent.

Reprezentantul armatei separatiste la Doneţk, Eduard Basurin, citat luni de agenţia rusă Ria Novosti, a afirmat, la rândul său, că trupele care asediază Mariupol ar putea recurge la „trupe chimice care vor găsi o modalitate de a scoate cârtiţele din gaura lor”, cu referire la soldaţii ucraineni baricadaţi.

Rusia a negat că a comis crime de război în timpul ofensivei sale din Ucraina, lansată la 24 februarie.

Operaţiunea Oscar – Europol vizează bunurile criminale ruse printr-o acţiune cu Eurojust şi Frontex

Biroul european de poliţie Europol a anunţat luni că a lansat o operaţiune care vizează bunurile persoanelor şi companiilor ruse sancţionate din cauza războiului din Ucraina, scrie AFP citat de Agerpres.

Agenţia, cu sediul la Haga, a lansat această operaţiune numită Oscar împreună cu statele membre ale UE, precum şi cu agenţiile Eurojust şi Frontex.

Operaţiunea urmăreşte „să susţină anchetele financiare ale statelor membre ale UE ţintind bunurile infracţionale deţinute de persoane fizice şi juridice sancţionate în legătură cu invazia rusă a Ucrainei”, a declarat Europol într-un comunicat.

De asemenea, urmăreşte „să sprijine anchetelor penale efectuate de statele membre cu privire la eludarea sancţiunilor comerciale şi economice impuse de UE”.

Operaţiunea Oscar va continua cel puţin un an şi include o serie de anchete distincte, a precizat agenţia.

Europol va facilita schimbul de informaţii şi servicii între parteneri şi va oferi sprijin operaţional într-o serie de anchete financiare care vizează bunuri criminale şi eludarea sancţiunilor economice ale UE legate de invazia Ucrainei.

În plus, Europol va oferi sprijin analitic personalizat anchetelor, expertiză medico-legală şi tehnică şi sprijin financiar autorităţilor naţionale competente.

Agenţia europeană pentru cooperare judiciară, Eurojust, va facilita schimbul de informaţii strategice şi operaţionale, va oferi asistenţă juridică şi sprijin juridic şi va consolida cooperarea dintre autorităţile naţionale de anchetă şi judiciare.

Frontex va contribui la operaţiune prin consolidarea controlului asupra persoanelor care trec frontierele externe ale UE şi care intră sub incidenţa sancţiunilor.

Zelenski: Ocupanţii au lăsat mine peste tot. Cred că asta trebuie de asemenea să fie considerată o crimă de război

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a afirmat, într-un nou discurs, că armata rusă a lăsat mine peste tot în zonele pe care le-au părăsit, el precizând că şi acest lucru trebuie să fie considerat crimă de război, scrie News.ro.

“În regiunile din nordul ţării, din care ocupanţii au fost goniţi, continuă munca pentru aducerea siguranţei. În primul rând, eliminarea minelor. Trupele ruse au lăsat în urmă zeci, dacă nu sute de mii de obiecte periculoase. Acestea sunt abuze care nu au explodat, mine. Zilnic se elimină mii de astfel de obiecte. Ocupanţii au lăsat mine peste tot. În casele asediate. Pe străzi, pe câmpuri. Au minat proprietăţile oamenilor, maşini, uşi. Au făcut totul conştient, pentru a face revenirea în zonele acestea după eliberare cât mai periculoasă posibil. Din cauza acţiunilor armatei ruse, teritoriul nostru este în prezent printre cele mai ‘contaminate’ cu mine din lume. Şi cred că asta trebuie de asemenea să fie considerată o crimă de război a trupelor Rusiei. Ei au făcut deliberat totul pentru a ucide sau a mutila cât mai mulţi oameni posibil, chiar şi atunci când au fost forţaţi să se retragă de pe pământul nostru. Fără ordinele corespunzătoare, nu ar fi făcut-o”, a spus Zelenski. Citeşte mai departe pe News.ro.