Rusia ameninţă cu un atac la centrele de comandament din Kiev şi anunţă că zona portului Mariupol este cucerită complet. Cea mai importantă navă din flota Rusiei din Marea Neagră a fost grav avariată. Moscova acuză armata ucraineană că a atacat două sate rusești din apropierea graniței. Parlamentul ucrainean a calificat atacul armat al Rusiei drept genocid – Război Ucraina, ziua 50 – LIVE TEXT

Război în Ucraina – ziua 50

SUA intensifică transferul informațiilor secrete către Ucraina despre mișcările trupelor ruse

Administraţia preşedintelui american Joe Biden sporeşte transferul de informaţii către Ucraina despre activităţile militare ruse în estul acestei ţări şi în Crimeea, în timp ce Rusia îşi concentrează strategia de atac către partea de est a Ucrainei, relatează joi CNN, transmite Agerpres.

”Odată cu redesfăşurarea eforturilor militare ale Rusiei în sudul şi estul Ucrainei, ne-am revizuit instrucţiunile pentru a le oferi operatorilor mai multă claritate care să permită transferul de informaţii pentru ca Ucraina să se poată apăra în ceea ce cu siguranţă va fi un spaţiu de luptă dinamic”, a declarat acestui post un responsabil american din domeniul informaţiilor.

Acesta a confirmat că Statele Unite ”au transmis şi vor continua să le transmită ucrainenilor informaţii pentru a le susţine capacitatea de a se apăra singuri în faţa agresiunii ruse venite de oriunde în Ucraina”.

Oficialul american a subliniat de asemenea că SUA ”transferă intens informaţii în timp real” către Ucraina, inclusiv asupra zonelor acestei ţări aflate sub controlul Rusiei de dinaintea invaziei începute pe 24 februarie.

Congresmeni republicani din Comitetul de Informaţii al Senatului american îşi exprimaseră anterior public temerea că administraţia preşedintelui democrat Joe Biden nu le-ar oferi ucrainenilor suficiente informaţii despre activităţile militare ruseşti, informaţii obţinute de SUA cu ajutorul sateliţilor, al avioanelor spion sau prin alte mijloace.

”În timp ce observăm că Rusia îşi îndreaptă atenţia către sudul şi estul Ucrainei, vă solicităm să asiguraţi că agenţiile noastre de informaţii împărtăşesc proactiv informaţii cu ucrainenii pentru a-i ajuta să-şi protejeze, să apere şi să recâştige fiecare porţiune din teritoriul suveran al Ucrainei, care include Crimeea şi Donbasul”, au menţionat congresmenii într-o scrisoare adresată luni şefei Comunităţii Naţionale de Informaţii a SUA (Director of National Intelligence – DNI), Avril Haines.

În timp ce armata rusă se regrupează pentru o nouă ofensivă în estul Ucrainei după ce şi-a retras trupele din nordul acestei ţări şi din jurul Kievului, preşedintele Joe Biden a anunţat miercuri un nou pachet de ajutor militar pentru Ucraina, în valoare de 800 de milioane de dolari şi care va consta în arme, muniţii şi asistenţă de securitate.

Dacă ajutoarele anterioare s-au axat pe armament uşor şi pe rachetele antitanc şi antiaeriene portabile, de data aceasta noul ajutor include şi armament greu, precum blindate şi obuziere.

”Armata ucraineană a folosit cu un efect devastator armele pe care le-am oferit. Întrucât Rusia se pregăteşte să-şi intensifice atacul în regiunea Doneţk, Statele Unite vor continua să ofere Ucrainei capabilităţi pentru a se apăra”, a menţionat Biden într-o declaraţie în care a detaliat conţinutul noului ajutor militar furnizat de SUA către Ucraina.

Acesta cuprinde 11 elicoptere Mi-17, 300 de drone Switchblade, 18 obuziere de calibrul 155 mm, 200 de transportoare blindate M113, 10 radare anti-artilerie, 500 de rachete anti-tanc Javelin şi 30.000 de seturi individuale de veste antiglonţ şi căşti de protecţie.

Statele Unite au oferit până în prezent Ucrainei circa 7.000 de rachete Javelin, circa o treime din stocul armatei americane, astfel că aceasta riscă să nu dispună de o cantitate adecvată de arme antitanc în cazul unui conflict, potrivit unui studiu elaborat de Centrul pentru Studii Internaţionale Strategice.

Ucraina așteaptă ofensiva rusă în Donbas, în timp ce Mariupolul încă rezistă

Ucraina încă aşteaptă lansarea unei noi ofensive ruse în Donbas, unde continuă luptele la Mariupol, Kievul admiţând că în acest oraş asediat unii soldaţi ucraineni s-au predat, relatează joi agenţia EFE.

”Inamicul continuă să-şi sporească gruparea aeriană în apropierea frontierei de est a ţării noastre, îşi creşte forţele de artilerie şi îşi optimizează sistemele de comandă”, a anunţat Statul Major ucrainean.

De asemenea, adaugă acesta, trupele ruse îşi consolidează prezenţa în apropierea oraşului Severodoneţk din provincia Lugansk şi continuă asaltul asupra oraşului-port Mariupol.

La rândul ei, Rusia susţine că încă 134 de puşcaşi marini ucraineni s-au predat miercuri noapte la Mariupol, astfel că numărul celor luaţi prizonieri de trupele ruse în acest oraş ar fi ajuns la 1.160.

Ucraina a confirmat că ”unii” dintre soldaţii săi au fost ”capturaţi” de ruşi la Mariupol, fără a menţiona un număr. Consilierul prezidenţial ucrainean Oleksii Arestovici a declarat într-un interviu că ”o parte din Brigada 36 de Infanterie Marină a fost capturată în timpul unei tentative de a sparge încercuirea, dar nu sunt o mie de persoane, sunt mult mai puţine”.

La rândul său, Ministerul britanic al Apărării, care publică zilnic rapoarte despre evoluţia războiului ruso-ucrainean, a semnalat că oraşele Kramatorsk şi Kostiantinivka din provincia Doneţk ar putea fi următoarele obiective pe care trupele ruse ar dori să le cucerească.

În acest timp, Rusia a acuzat Ucraina că a lansat atacuri cu elicoptere şi cu artileria asupra unor sate ruseşti din apropierea frontierei comune, acuzaţii negate de Kiev, care a transmis în schimb că a reuşit să lovească cu două rachete anti-navă Neptune crucişătorul Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagră care a participat la începutul invaziei ruse la operaţiunea de ocupare a insulei Şerpilor, unde 82 de militari ucraineni s-au predat atunci.

Parlamentul ucrainean a calificat atacul armat al Rusiei drept genocid

Parlamentul ucrainean a votat joi o rezoluţie care califică drept „genocid” acţiunile armatei ruse în Ucraina, potrivit contului pe Telegram al legislativului de la Kiev, citat de AFP, relatează Agerpres.

„Acţiunile Rusiei vizează distrugerea într-un mod sistematic şi coerent a poporul ucrainean, privarea sa de dreptul la autodeterminare şi la o dezvoltare independentă”, subliniază textul votat de o majoritate de 363 de deputaţi.

„Acţiunile comise de forţele armate ale Federaţiei Ruse reprezintă nu doar crimă de agresiune, ci urmăresc distrugerea într-un mod sistematic şi consecvent a poporului ucrainean, a identităţii sale şi privarea sa de dreptul la autodeterminare şi la o dezvoltare independentă. Aceasta necesită recunoaşterea imediată a acţiunilor comise de forţele armate ale Federaţiei Ruse în ultima fază a agresiunii armate ruse împotriva Ucrainei, care a început la 24 februarie 2022, ca genocid al poporului ucrainean”, se arată în nota explicativă la rezoluţie, citată de Interfax-Ukraina.

Rezoluţia prevede de asemenea ca Rada Supremă de la Kiev să solicite ONU, Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE), Parlamentului European, Adunării Parlamentare OSCE, Adunării Parlamentare a NATO, guvernele şi parlamentele statelor străine să recunoască acţiunile armatei ruse în Ucraina ca genocid al poporului ucrainean.

Preşedintele american Joe Biden şi alţi lideri străini l-au acuzat pe Vladimir Putin de comiterea unui „genocid” în Ucraina, poziţie salutată de Kiev, dar care, pentru unii jurişti, ţine mai mult de retorica politică decât de faptele juridic stabilite.

„Cuvântul genocid are o definiţie legală precisă, dar este folosit pe larg de responsabili politici şi activişti din cauza capacităţii sale de a inflama şi excita” opinia publică, apreciase recent pentru AFP William Schabas, profesor de drept internaţional la Universitatea Middlesex din Londra.

Emmanuel Macron şi-a explicat joi decizia de a nu utiliza cuvântul genocid – considerată ‘foarte dureroasă’ de către preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski – prin faptul că o „escaladare verbală” nu ar „ajuta Ucraina” şi ar putea antrena Occidentul în război.

Cancelarul german Olaf Scholz a refuzat, la rândul său, să utilizeze cuvântul „genocid”, limitându-se să vorbească despre „crime de război”.

„Acesta este un război teribil în Europa de Est. Şi cred că asta nu ar trebui minimizat. Este un război teribil şi se comit crime de război”, a declarat miercuri cancelarul german la postul de radio RBB.

În acelaşi timp, Consiliul pentru Securitatea Naţională şi Apărare din Ucraina a suspendat activitatea grupului parlamentar al partidului prorus „Platforma de opoziţie – Pentru Viaţă” în Rada Supremă (legislativul unicameral), la două zile după arestarea liderului său, politicianul prorus Víctor Medvedciuk, considerat „prieten” al liderului de la Kremlin, Vladimir Putin.

Decizia a fost anunţată în sesiunea Radei de joi, în prezenţa deputaţilor acestui grup, relatează agenţia de presă Ukrinform.

Rusia și-a mutat mai la sud navele militare din Marea Neagră, după ce crucișătorul „Moskva” a fost avariat grav

Rusia şi-a mutat mai la sud navele pe care le avea desfăşurate în nordul Mării Negre, în urma incidentului cu crucişătorul „Moskva”, nava amiral a Flotei sale din Marea Neagră, care a fost grav avariată miercuri seara, a declarat joi un înalt oficial de la Pentagon, citat de EFE.

Într-o discuţie cu presa, responsabilul american a specificat că Washingtonul nu cunoaşte încă ce anume a provocat „pagubele semnificative” navei ruseşti.

Ucraina susţine că un tir cu rachetă lansat de forţele sale a distrus crucişătorul de rachete al Flotei ruse din Marea Neagră, în timp ce Rusia invocă un incendiu la bordul „Moskva” care a dus la detonarea unor muniţii.

Republica Moldova acuză Rusia că încearcă să recruteze transnistreni pentru războiul din Ucraina

Republica Moldova a acuzat joi armata rusă că încearcă să recruteze cetăţeni moldoveni în regiunea separatistă Transnistria pentru a-şi completa forţele care luptă în Ucraina, la câteva zile după ce serviciile de informaţii britanice au semnalat activităţi în acest sens, relatează Reuters, citată de Agerpres.

„Astfel de acţiuni nu promovează pacea pentru noi toţi, pentru concetăţenii noştri, pentru familiile noastre. Astfel de acţiuni sunt extrem de periculoase şi trebuie să înceteze”, a declarat ministrul de externe moldovean Nicu Popescu. El nu a oferit detalii, dar a spus că este în contact regulat cu Moscova pe această temă.

Transnistria, o fâşie îngustă de pământ din estul Republicii Moldova, de-a lungul graniţei cu Ucraina, se află la doar aproximativ 40 de kilometri de portul Odesa, una dintre posibilele ţinte ale ofensivei ruse. Regiunea este controlată de la destrămarea URSS în 1991 de separatişti proruşi, susţinuţi de Moscova, care deţine trupe în această zonă.

Separat, viceministrul ucrainean al apărării, Hanna Maliar, a declarat joi că Rusia operează regrupări de trupe în mai multe regiuni, inclusiv în Transnistria, pentru o „escaladare ulterioară” în Ucraina.

Ministerul de Externe rus nu a răspuns imediat la o solicitare de comentariu din partea Reuters, care nu a putut să verifice deocamdată informaţiile conform cărora armata rusă încearcă să recruteze cetăţeni moldoveni.

Administraţia de la Tiraspol a negat luni că Rusia ar desfăşura pregătiri militare pe teritoriul său care ar ameninţa Ucraina.

Republica Moldova a declarat luna trecută că monitorizează cu atenţie situaţia din Transnistria, unde staţionează aproximativ 1.500 de soldaţi ruşi, dar că nu a observat schimbări semnificative după invazia rusă în Ucraina în 24 februarie.

Rusia evacuează două sate de la granița cu Ucraina, despre care spune că ar fi fost atacate

Rusia a acuzat joi Ucraina că a bombardat două sate ruseşti la graniţă, dintre care unul cu elicoptere, afirmaţii imposibil de verificat, dar care provoacă temeri pentru o nouă escaladare a conflictului, relatează agenţiile AFP şi EFE.

Comitetul rus de investigaţii a declarat că două elicoptere ucrainene ”echipate cu arme grele” au pătruns la joasă altitudine în Rusia şi au executat ”cel puţin şase raiduri asupra unor clădiri de locuinţe în satul Klimovo” din regiunea Briansk. Şapte persoane, printre care şi un bebeluş, au suferit răni de diferite grade de gravitate, conform aceleiaşi surse.

Anterior, guvernatorul acestei regiuni anunţase de asemenea că a avut loc un bombardament asupra satului Klimovo, situat la circa 10 kilometri de graniţa ucraineană şi care are circa 13.000 de locuitori.

Guvernatorul regiunii Belgorod, de asemenea frontalieră cu Ucraina, a acuzat la rândul său forţele ucrainene că au bombardat satul Spodariuşino, dar fără să se înregistreze victime. Totuşi, două sate, cel din urmă şi Bezimeno, au fost evacuate ca măsură de precauţie, a mai spus acelaşi guvernator.

Mai devreme joi, Serviciul rus de securitate FSB a acuzat Ucraina că a atacat un post de frontieră.

Moscova a semnalat cu două săptămâni în urmă un atac ucrainean efectuat cu elicoptere asupra unui depozit civil de combustibil în oraşul rus Belgorod, de atunci având loc o serie de incidente minore la graniţă.

Rusia a ameninţat miercuri că va bombarda centre de comandă din capitala Kiev dacă armata ucraineană îşi continuă atacurile sau recurge la noi acţiuni de sabotaj pe teritoriul rus. Dacă astfel de acţiuni continuă, a spus purtătorul de cuvânt al Ministerului rus al Apărării, Igor Konaşenkov, ”forţele armate ale Rusiei vor lansa atacuri asupra centrelor unde se iau aceste decizii, inclusiv în Kiev, lucru de la care până în prezent armata rusă s-a abţinut”.

Kievul susține că a scos din luptă aproape 20.000 de soldați ruși de la începerea războiului și că a lovit crucișătorul Moskva cu două rachete Neptune

Statul Major al armatei ucrainene a ridicat joi la 19.900 numărul soldaţilor ruşi morţi, răniţi sau luaţi prizonieri de când a început invazia rusă pe 24 februarie, relatează agenţia EFE, citată de Agerpres.

Este o evaluare aproximativă, scrie Statul Major ucrainean pe Facebook, menţionând că nu dispune de date solide despre regiunile din estul Ucrainei aflate sub controlul trupelor ruse.

Armata ucraineană mai susţine în acelaşi mesaj că a distrus până joi 753 de tancuri, 1.968 de vehicule blindate, 64 de avioane şi 160 de elicoptere ruseşti. Datele nu pot fi confirmate din surse independente.

Vice-premierul ucrainean Irina Vereşciuk a anunţat între timp un nou schimb de prizonieri între Ucraina şi Rusia, în urma căruia au fost eliberaţi 30 de ucraineni, dintre care 5 ofiţeri, 17 soldaţi şi 8 civili.

Surse ucrainene asigură pe de altă parte că crucişătorul rusesc Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagră, a început să se scufunde după ce a fost lovit de două rachete anti-navă Neptune. Conform versiunii Rusiei, la bordul crucişătorului au explodat muniţii şi s-a produs un incendiu care între timp a fost stins, iar nava se află în continuare pe linia de plutire.

Întrebat despre acest subiect, purtătorul de cuvânt al Pentagonului, John Kirby, a răspuns că Statele Unite nu au deocamdată informaţii despre cauza exploziei de pe crucişătorul rus. ”Am văzut pe social media relatări conform cărora probabil apărarea de coastă ucraineană l-a lovit. Nu putem exclude asta, pur şi simplu nu avem suficiente informaţii în acest moment”, a spus oficialul american, potrivit Reuters şi CNN.

El a infirmat că crucişătorul Moskva s-ar scufunda. ”Noi considerăm că nava se poate deplasa, şi face asta; credem că acum se îndreaptă mai mult către est. Probabil o vor aduce la Sevastopol pentru reparaţii”, a menţionat purtătorul de cuvânt al Pentagonului.

Preşedintele polonez acuză Rusia că duce un „război total” în Ucraina

Preşedintele polonez Andrzej Duda, care a revenit în ţară după o vizită la Kiev, a acuzat joi Rusia că duce un ”război total” în Ucraina, relatează agenţia de presă germană DPA.

Şeful statului polonez a făcut această declaraţie într-o conferinţă de presă la întoarcerea în ţară împreună cu omologii săi eston Alar Karis, lituanian Gitanas Nauseda şi leton Egils Levits, alături de care s-a deplasat marţi la Kiev.

”A fost una dintre acele vizite de care îmi voi aminti toată viaţa”, a spus Duda, referindu-se la imaginile ”frontului de la Borodianka”, un orăşel din apropierea Kievului care a fost distrus de bombardamentele forţelor ruse.

Potrivit thenews.pl, preşedintele polonez s-a declarat impresionat de ‘hotărârea extraordinară a poporului ucrainean de a-şi apăra patria”.

”Ucraina suferă şi sângerează. Ea are nevoie de sprijin politic, simbolic, dar şi de sprijin material”, a accentuat el.

‘Trebuie să avem o discuţie despre asistenţa financiară pentru reconstrucţia ţării. Sunt încrezător că noi, comunitatea internaţională, vom face faţă acestei sarcini”, a adăugat preşedintele Duda, care şi-a exprimat speranţa că vizita la Kiev pentru a se întâlni cu preşedintele Volodimir Zelenski va fi un semn vizibil de solidaritate cu forţele care apără Ucraina.

La 24 februarie, armata rusă a lansat o agresiune militară neprovocată împotriva Ucrainei, ceea ce Rusia numeşte ”operaţiune militară specială pentru denazificarea” ţării vecine.

După ce s-au regrupat în ultimele două săptămâni, este de aşteptat ca forţele ruse să lanseze o ofensivă de amploare în estul şi sudul Ucrainei pentru a prelua controlul complet asupra provinciilor separatiste Doneţk şi Lugansk.

Ucraina anunţă redeschiderea coridoarelor umanitare pentru evacuarea civililor

Ucraina a anunţat joi reluarea evacuărilor de civili via nouă coridoare umanitare, în special dinspre oraşul asediat Mariupol, port strategic la Marea Azov situat în sud-estul ţării, transmit AFP şi Reuters.

”Nouă coridoare umanitare sunt prevăzute pentru astăzi”, a declarat vicepremierul ucrainean Irina Vereşciuk pe Telegram.

Alte rute de evacuare a civililor pleacă din Berdiansk, Tokmak şi Enerhodar.

Coridoarele umanitare din provincia Lugansk vor fi funcţionale numai dacă forţele ruse opresc bombardamentele, a precizat reprezentanta Kievului.

Autorităţile de la Kiev afirmaseră miercuri dimineaţă că nu vor deschide niciun coridor umanitar în acea zi, acuzând Rusia de ”încălcarea normelor dreptului internaţional”.

La 24 februarie, armata rusă a lansat o agresiune militară neprovocată împotriva Ucrainei, ceea ce Rusia numeşte ”operaţiune militară specială pentru denazificarea” ţării vecine.

După ce s-au regrupat în ultimele două săptămâni, este de aşteptat ca forţele ruse să lanseze o ofensivă de amploare în estul şi sudul Ucrainei pentru a prelua controlul complet asupra provinciilor separatiste Doneţk şi Lugansk.

SUA analizează posibilitatea de a trimite la Kiev o delegaţie la nivel înalt, în semn de solidaritate cu Ucraina

Autorităţile americane analizează posibilitatea de a trimite la Kiev o delegaţie oficială la nivel înalt în semn de solidaritate cu Ucraina, ţară invadată de forţele ruse în 24 februarie, a anunţat miercuri o sursă apropiată acestui dosar, potrivit Reuters citat de Agerpres.

Secretarul de stat Antony Blinken şi secretarul apărării Austin Lloyd sunt candidaţii potenţiali pentru această vizită surpriză la Kiev, fiind improbabilă o vizită a preşedintelui Joe Biden, a adăugat sursa.

Deocamdată nu a fost luată o decizie. Discuţiile pe acest subiect au fost relatate prima dată de Politico.

Alţi lideri occidentali, printre care premierul britanic Boris Johnson şi preşedinta Comisiei Europene Ursula von der
Leyen, s-au deplasat recent în Ucraina pentru a exprima solidaritatea cu această ţară.

În acelaşi timp, guverne occidentale trimit ajutoare militare suplimentare pentru a spori capacitatea de apărare a Ucrainei înaintea a ceea ce se anunţă a fi o ofensivă de amploare a armatei ruse în estul şi sudul ţării pentru a prelua controlul complet asupra provinciilor separatiste Doneţk şi Lugansk.

La 24 februarie, armata rusă a lansat o agresiune militară neprovocată împotriva Ucrainei, ceea ce Rusia numeşte ”operaţiune militară specială pentru denazificarea” ţării vecine.

Rusia ameninţă să atace centre de comandament din Kiev şi spun că zona portului comercial Mariupol a fost cucerită complet

Forţele ruse s-au retras din regiunea Kiev la sfârşitul lunii martie. Timp de o lună au încercat, fără succes, să încercuiască capitala, scrie Agerpres.

Armata rusă este dotată cu rachete hipersonice, despre care se presupune că sunt imposibil de distrus în zbor din cauza vitezei, iar Moscova spune că le-a folosit deja în Ucraina.

Purtătorul de cuvânt al ministerului rus al apărării a mai anunţat miercuri că zona portului comercial Mariupol, un oraş strategic din sud-estul Ucrainei, a fost cucerită complet.

Luni, liderul separatiştilor pro-ruşi din Doneţk, care luptă alături de armata rusă la Mariupol, a făcut acelaşi anunţ.

„Rămăşiţele unităţilor ucrainene şi ale naziştilor (batalionului Azov) prezenţi în oraş sunt blocate şi lipsite de posibilitatea de a ieşi din încercuire” a declarat miercuri Igor Konaţenkov. El a mai susţinut că Moscova a distrus 36 de ţinte militare ucrainene în atacurile din ultimele 24 de ore.

Armata rusă a ameninţat miercuri că va lovi centre de comandă din capitala ucraineană Kiev, pe care Moscova a renunţat să o asedieze, acuzând Ucraina de atacuri şi sabotaje pe teritoriul Rusiei, transmite AFP.

„Vedem încercări de sabotaj şi atacuri ale forţelor ucrainene asupra unor ţinte de pe teritoriul Federaţiei Ruse”, a declarat Igor Konaţenkov, purtătorul de cuvânt al ministerului rus al apărării.

„Dacă astfel de evenimente vor continua, armata rusă va lovi centre decizionale, inclusiv la Kiev, ceea ce armata rusă s-a abţinut să facă până acum”, a continuat el.

Crucişătorul de rachete rusesc Moskva, cea mai importantă navă din flota Rusiei din Marea Neagră, a fost grav avariată. Ucraina spune că l-a lovit cu două rachete, Rusia vorbeşte despre o detonare a muniţiei la bord

Cea mai importantă navă din flota rusă a Mării Negre, crucişătorul de rachete Moskva, a fost grav avariată după ce muniţia de la bord a explodat, a declarat joi agenţia Interfax, citând ministerul rus al apărării, transmite Reuters citat de Agerpres.

Conform sursei citate, toţi membrii echipajul au fost evacuaţi şi în prezent este investigată cauza incendiului. Nava de 12.500 de tone are un echipaj de aproximativ 500 de membri. (foto – Wikipedia)

„În urma unui incendiu la bordul crucişătorului de rachete Moskva, muniţia a a explodat. Nava a fost grav avariată”, dar „echipajul a fost evacuat în totalitate”, a informat ministerul rus al apărării într-un comunicat.

Interfax nu a oferit mai multe detalii.

Guvernatorul regiunii Odesa, Maksim Marcenko, declarase anterior într-o postare online că două rachete ucrainene au lovit crucişătorul Moskva.

Ştirea iniţială

Un atac cu rachete a provocat un incendiu la bordul crucişătorului rus Moskva, au anunţat autorităţile ucrainene miercuri seară, transmite AFP.

„Rachetele Neptun care protejează Marea Neagră au cauzat pagube semnificative acestei nave ruseşti”, a declarat guvernatorul ucrainean al regiunii Odesa, Maxim Marcenko.

Un consilier al preşedintelui ucrainean, Oleksii Arestovici, a confirmat pe Youtube atacurile ucrainene asupra navei, fără a indica, la rândul său, poziţia acesteia.

„Arde intens. Acum. Şi cu această mare agitată, este imposibil să ştim când vor putea primi ajutor”, a spus el, asigurând că la bord se aflau cei „510 membri ai echipajului”.

Aceste afirmaţii nu au putut fi imediat verificate de AFP dintr-o sursă independentă.

Niciun incendiu la bordul unei nave militare nu a fost raportat deocamdată de agenţiile ruse de presă.

Pe 24 martie, la o lună de la începerea invaziei ruse în Ucraina, marina ucraineană a susţinut că a distrus o navă rusească de transport de trupe ancorată în portul Berdiansk, oraş situat în apropiere de Mariupol, la Marea Azov. Moscova nu a confirmat nici această acuzaţie. Armata rusă oferă foarte rar informaţii despre pierderile sale, notează AFP.

Zelenski: Refuzul preşedintelui Macron de a denunţa un genocid în Ucraina este ”foarte dureros”

Refuzul preşedintelui francez Emmanuel Macron de a denunţa miercuri un genocid în Ucraina de către armata rusă este „foarte dureros”, a deplâns omologul său ucrainean Volodimir Zelenski, transmite AFP citat de Agerpres.

„Dacă sunt adevărate, astfel de remarci sunt foarte dăunătoare pentru noi”, a spus preşedintele Zelenski la o conferinţă de presă comună cu şefii de stat polonez, lituanian, estonian şi leton, aflaţi în vizită la Kiev.

„Voi face tot posibilul pentru a discuta această problemă cu domnul Macron astăzi. Dacă nu, atunci mâine când îşi va găsi timp”, a adăugat domnul Zelenski.

Miercuri, preşedintele francez a ales să nu folosească termenul „genocid” folosit de omologul său american Joe Biden pentru a-l acuza pe preşedintele rus Vladimir Putin pentru acţiunile armatei ruse în Ucraina.

„Aş spune că Rusia a declanşat unilateral un război brutal, că acum este stabilit că au fost comise crime de război de armata rusă şi că acum este necesar să-i găsim pe responsabili”, a declarat Emmanuel Macron.”Este o nebunie ceea ce se întâmplă, este incredibil de brutal (…) dar în acelaşi timp mă uit la fapte şi vreau să încerc cât mai mult posibil să pot opri acest război şi să reconstruim pacea, aşa că nu sunt sigur că escaladarea cuvintelor serveşte cauzei”, a continuat preşedintele francez.

Marţi, preşedintele Joe Biden l-a acuzat pentru prima dată pe Vladimir Putin că a comis un genocid în Ucraina, un termen folosit anterior de Volodimir Zelenski.

Miercuri, premierul canadian Justin Trudeau a menţionat şi el pentru prima oară cuvântul genocid referindu-se la atrocităţile comise în Ucraina. Trudeau a declarat că este „absolut corect” ca tot mai mulţi oameni să descrie acţiunile Rusiei în Ucraina drept genocid, susţinând astfel acuzaţia adusă de preşedintele SUA.

ONU: Un „armistiţiu general” umanitar „nu pare posibil actualmente” în Ucraina

Un „armistiţiu general” în scopuri umanitare „nu pare posibil actualmente” în Ucraina, a afirmat miercuri la New York secretarul general al ONU, Antonio Guterres, transmite AFP citat de Agerpres.

ONU continuă să aştepte răspunsul Rusiei la propuneri concrete de evacuare a civililor şi garantarea transportului de ajutor umanitar în zonele de război, a menţionat Guterres.

El a subliniat pe de altă parte că războiul din Ucraina a determinat o „furtună perfectă” de crize în sectoarele alimentar, al energiei şi al finanţelor, care ameninţă să provoace distrugeri, mai ales în economiile ţărilor mai sărace, a consemnat dpa.

„Impactul războiului este global şi sistemic. Până la 1,7 miliarde de oameni, dintre care o treime deja trăiesc în sărăcie, au devenit expuşi în cea mai mare măsură la perturbările sistemelor alimentar, energetic şi financiar ce generează creşterea sărăciei şi foametei”, a notat el, amintind între altele şi că 36 de ţări importă peste jumătate din grâu din Rusia şi Ucraina.

Creşterea preţurilor la alimente şi energie, suprapusă pe datoria împovărătoare a multor state sărace, poate duce la instabilitate politică şi socială, a adăugat secretarul general al ONU.

„Lumea noastră nu-şi poate permite acest lucru. Trebuie să acţionăm acum”, a insistat Guterres, la lansarea primului raport al noului Grup de răspuns la situaţii de criză în plan alimentar, energetic şi financiar, creat la începutul războiului din Ucraina.

El a cerut încetarea imediată a războiului, ridicarea restricţiilor de export, investiţii în energii regenerabile şi susţinerea financiară a statelor în curs de dezvoltare.

SUA anunţă un nou ajutor militar de 800 de milioane de dolari pentru Ucraina

Preşedintele american Joe Biden a anunţat miercuri un nou ajutor militar al SUA pentru Ucraina în valoare de 800 de milioane de dolari, în special echipamente grele, a arătat Casa Albă într-un comunicat, transmit Reuters şi AFP citate de Agerpres.

Această nouă tranşă de ajutor va conţine „echipamente foarte eficace pe care le-am mai livrat” Ucrainei, precum şi „noi capacităţi”, în special „sisteme de artilerie” şi „mijloace de transport blindate”, precizează executivul american.

Administraţia SUA a dat de asemenea undă verde transferului de elicoptere.

Ucraina nu a primit o cerere oficială pentru o vizită a preşedintelui german, spune Zelenski

Kievul nu a primit o cerere oficială din partea Berlinului pentru o vizită a preşedintelui german Frank-Walter Steinmeier, care plănuia să viziteze Ucraina împreună cu alţi şefi de stat, a declarat miercuri preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, transmite AFP citat de Agerpres.

„Nici eu, ca preşedinte, nici biroul nostru nu am primit oficial o solicitare din partea preşedintelui german şi a preşedinţiei germane cu privire la această vizită în Ucraina”, a asigurat el în timpul unei conferinţe de presă la Kiev.

„Suntem o ţară liberă”, a spus preşedintele Zelenski.”Ne putem permite (…) să fim printre cei care ne susţin cu adevărat, să fim printre prieteni adevăraţi”.

Preşedintele Steinmeier a declarat marţi că a luat în considerare să viziteze Ucraina împreună cu omologii săi din Polonia şi ţările baltice, dar că prezenţa sa „nu a fost dorită la Kiev”.

Preşedintele german a fost criticat în ultimele săptămâni pentru relaţiile cu Rusia şi presupusa sa lipsă de fermitate faţă de Moscova.

El a recunoscut la începutul lunii aprilie că a făcut o greşeală susţinând construirea gazoductului Nord Stream 2, suspendată sine die de Berlin în luna februarie.

Social-democraţii aflaţi acum la putere în Germania au fost susţinători puternici ai unei apropieri de Moscova.

Actualul cancelar german Olaf Scholz este, de asemenea, sub presiunea partenerilor săi de coaliţie, începând cu ecologiştii, care îl îndeamnă să se angajeze mai ferm alături de Ucraina, inclusiv prin livrarea de arme grele Kievului.

Este terorism, nu război, acuză la Kiev preşedintele polonez Andrzej Duda

Preşedintele polonez Andrzej Duda, aflat în vizită la Kiev, a declarat miercuri că Rusia nu duce un simplu război în Ucraina, ci se face vinovată de terorism şi cruzime, transmite AFP citat de Agerpres.

„Acesta nu este un război, este terorism. Dacă cineva trimite avioane şi soldaţi să bombardeze zone rezidenţiale şi să omoare civili nu este război”, a spus preşedintele polonez la o conferinţă de presă comună cu omologii săi ucrainean, leton, lituanian şi estonian.

„Este cruzime, banditism, terorism”, a subliniat şeful statului polonez, care consideră că aceasta este „faţa agresiunii ruse împotriva Ucrainei pe care nu va trebui să o acceptăm niciodată”.

Andrzej Duda şi cei trei preşedinţi baltici au fost primiţi la Kiev de Volodimir Zelenski pentru un prânz de lucru după o deplasare la Borodianka, un orăşel din apropierea capitalei bombardat şi distrus de soldaţii ruşi.

„Este un loc în care am văzut partea întunecată a umanităţii. Astfel de atrocităţi pot fi comise doar de zombi, nu de oameni”, a declarat preşedintele lituanian Gitanas Nauseda în cadrul aceleaşi conferinţe de presă.

„Am văzut cu ochii noştri atrocităţile comise de ruşi în Ucraina, nu departe de Kiev, şi nu există nicio îndoială că aceştia au comis crime de război şi că trebuie traşi la răspundere”, a adăugat omologul său leton, Egils Levits.

Înainte de a începe călătoria spre Kiev, cei patru şefi de stat s-au întâlnit marţi seară în apropierea graniţei cu Ucraina, la Rzeszow, în sud-estul Poloniei, într-un summit special menit să exprime solidaritatea cu Ucraina.

Preşedintele german Frank-Walter Steinmeier a declarat că plănuise să meargă în Ucraina alături de cei patru şefi de stat, dar a fost respins de guvernul ucrainean.

Preşedintele Zelenski a declarat miercuri că nu a primit o cerere oficială din partea Berlinului pentru o astfel de vizită şi a spus că preferă să rămână „printre cei care ne susţin cu adevărat, printre prieteni adevăraţi”.