Forţele ruse ar fi cucerit oraşul Kreminna din estul ţării. Rusia acuză Occidentul că, prin livrările de arme, încearcă să prelungească conflictul din Ucraina. Scholz îl face pe Putin direct responsabil pentru crime de război – Război Ucraina, ziua 55 – LIVE TEXT

Război în Ucraina – ziua 55

Olaf Scholz îl consideră pe Putin răspunzător pentru crimele de război comise de ruși în Ucraina

Cancelarul german Olaf Scholz a declarat marţi că preşedintele rus Vladimir Putin poartă responsabilitatea ”crimelor de război” în Ucraina care s-au soldat cu mii de morţi în rândul populaţiei civile, relatează AFP, citată de Agerpres.

„Invazia rusă a Ucrainei este o ruptură răsunătoare cu dreptul internaţional” şi mii de civili au murit în „crime de război pentru care preşedintele rus poartă responsabilitatea”, a estimat cancelarul în cadrul unei conferinţe de presă la Berlin, la finalul unei videoconferinţe cu preşedintele american Joe Biden şi mai mulţi omologi europeni.

„Resimţim o imensă durere pentru victime şi de asemenea o mare furie faţă de preşedintele rus şi acest război iraţional”, a adăugat el.

Cu prilejul discuţiei, liderii şi-au reafirmat „completa solidaritate şi susţinerea lor” faţă de Ucraina.

Cancelarul german a subliniat că este de asemenea datoria lor „să împiedice o extindere a războiului la alte ţări” şi a reiterat că NATO „nu va interveni direct în război”.

Social-democratul Olaf Scholz este foarte criticat în Germania, inclusiv în cadrul guvernului său de coaliţie cu Verzii şi liberalii, pentru presupusa sa reticenţă de a livra armele grele pe care le solicită Ukraina.

Berlinul a livrat până acum arme defensive Kievului.

Întrebat despre livrarea de arme grele, cancelarul a rămas evaziv, reiterând că Germania nu va acţiona de una singură şi că aceste decizii sunt luate în strânsă colaborare cu aliaţii.

Secretarul general al ONU cere oprirea luptelor din Ucraina pe perioada Paștelui ortodox

Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a denunţat marţi ofensiva rusă în estul Ucrainei şi a cerut părţilor să pună capăt luptelor pentru o „pauză umanitară” de patru zile cu prilejul Paştelui ortodox, relatează AFP.

„Solicit astăzi o pauză umanitară de patru zile pentru săptămâna sfântă”, de joi până duminică, „pentru a permite deschiderea unei serii de coridoare umanitare” în Ucraina, a declarat şeful ONU.

Această suspendare a luptelor ar servi la evacuarea civililor „din zonele de confruntări actuale şi aşteptate”, cu ajutorul Crucii Roşii, şi la transportul ajutorului umanitar „în zonele cele mai afectate ca Mariupol, Herson, Doneţk şi Lugansk”, a mai spus el.

„Peste o treime” din cele 12 milioane de persoane care au nevoie de ajutor umanitar în Ucraina să află în aceste patru oraşe, potrivit lui. „Anticipăm că această cifră va atinge 15,7 milioane, respectiv 40% dintre ucrainenii care se află încă în ţară”, a adăugat el.

„În acest an, săptămâna sfântă ortodoxă este petrecută în umbra unui război care reprezintă negarea totală a mesajului de Paşti”, „un moment pentru reînnoire, înviere şi speranţă”, şi-a exprimat regretul Antonio Guterres, făcând apel încă o dată la dialog între ruşi şi ucraineni.

„Acest Paşte coincide cu o ofensivă rusă în estul Ucrainei. Intensa concentrare de forţe şi de putere de foc face această bătălie inevitabil mai violentă, mai sângeroasă şi mai distructivă”, a mai spus secretarul general al ONU.

Rusia a anunţat marţi că a lansat în jur de zece tiruri asupra estului Ucrainei, şeful diplomaţiei ruse evocând începutul unei „noi faze” a războiului care durează de aproape două luni.

A doua zi după ce Kievul a anunţat o nouă ofensivă de amploare a Moscovei în estul Ucrainei, forţele armate ucrainene au confirmat că ruşii şi-au „intensificat ofensiva” de-a lungul întregii linii a frontului în estul ţării.

În aceste ultime săptămâni, după ce a eşuat în preluarea controlului asupra regiunii Kiev, campania militară rusă s-a reorientat spre bazinul Donbas, parţial controlat de forţele proruse din 2014.

Ţările de Jos vor trimite Ucrainei armament greu

Ţările de Jos vor susţine Ucraina cu arme grele, precum vehicule blindate, a anunţat premierul olandez Mark Rutte marţi, pe Twitter, informează dpa, relatează Agerpres.

Acest lucru a fost promis în timpul unei convorbiri pe care Rutte a avut-o la telefon cu preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski.

„Livrarea de materiale (militare) adiţionale mai grele” este de asemenea analizată împreună cu aliaţii, a informat premierul olandez.

Ministrul Apărării al Ţărilor de Jos, Kajsa Ollongren, a declarat la postul NOS TV că „o nouă fază a războiului din Ucraina începe, după ce Vladimir Putin a lansat ofensiva în Donbas”. „Vom continua să sprijinim Ucraina”, a declarat ea.

Ţările de Jos au promis livrări de arme Kievului la scurt timp după declanşarea invaziei ruse în Ucraina, pe 24 februarie. În ultimele patru săptămâni, guvernul olandez nu a publicat în mod deliberat nicio informaţie despre aceste transporturi de arme.

Rusia a invadat Ucraina la 24 februarie şi numeşte atacarea ţării vecine drept „operaţiune militară specială” pentru „demilitarizarea” Ucrainei şi eradicarea celor pe care îi califică drept naţionalişti periculoşi. Kievul şi Occidentul acuză Moscova de agresiune neprovocată.

Autoritățile din Crimeea susțin că a fost rezolvată problema secetei cronice, după ce trupele ruse au deblocat un canal de pe Râul Nipru

Trupele ruse au rezolvat problema secetei cronice care afectează culturile agricole în peninsula Crimeea după anexarea acesteia în anul 2014, prin deblocarea unui canal pe cursul inferior al râului Nipru într-o zonă din Ucraina controlată de armata rusă în urma invaziei începute pe 24 februarie.

”Apa Canalului de Nord al Crimeii va fi furnizată gratuit pentru irigaţii până la finele anului”, prin urmare agricultura în Crimeea se va dezvolta şi preţurile se vor stabiliza, a anunţat pe Telegram liderul prorus din Crimeea, Serghei Aksionov, relatează agenţia EFE.

La începutul invaziei, în februarie, trupele ruse au detonat un dig din Ucraina care bloca pătrunderea apei pe acest canal ce are o lungime de aproximativ 400 de kilometri şi a fost construit în anii ’60. O lună mai târziu, apa a umplut complet canalul, care începe din regiunea ucraineană Herson şi străbate peninsula Crimeea până la coasta Mării Azov.

Înaintea anexării peninsulei de către Rusia în 2014, acest canal asigura 85% din necesarul de apă pentru irigaţii în Crimeea. Blocarea ulterioară a canalului de către autorităţile ucrainene a provocat o secetă cronică în teritoriul anexat de Rusia.

Guvernul rus, care în actuala fază a războiului cu Ucraina pare că încearcă să creeze un coridor terestru către Crimeea, a sugerat recent că va investi semnificativ pentru reparaţii la canalul care aprovizionează Crimeea cu apă.

76 de ucraineni au fost eliberați în urma unui schimb de prizonieri

Şaptezeci şi şase de ucraineni au fost eliberaţi într-un nou schimb de prizonieri cu Rusia, a anunţat Kievul marţi, fără a dezvălui numărul ruşilor care au fost predaţi Moscovei, relatează AFP.

„Am făcut un schimb care a vizat 60 de militari, între care zece ofiţeri. Şaisprezece civili s-au întors de asemenea la noi”, a anunţat pe Telegram vicepremierul ucrainean Irina Vereşciuk.

Potrivit ei, este vorba despre al cincilea schimb de prizonieri de la începutul invaziei ruse din Ucraina, pe 24 februarie.

Un precedent schimb a avut loc vineri, 15 aprilie, după negocieri „tensionate” în regiunea Herson, în sudul Ucrainei, parţial sub control rusesc, potrivit Kievului, care nu a furnizat alte amănunte.

Cu o zi înainte, 30 de ucraineni au fost eliberaţi în cadrul unui alt schimb, după ce 26 au fost eliberaţi mai devreme în cursul lunii.

Pe 1 aprilie, preşedinţia ucraineană a anunţat că a făcut un schimb în urma căruia au fost eliberaţi 86 dintre militarii săi.

Luni, serviciile de securitate ucrainene au publicat o înregistrare video cu deputatul şi omul de afaceri Viktor Medvedciuk, apropiat al preşedintelui Vladimir Putin şi în prezent deţinut, în care acesta cerea să fie eliberat în schimbul unor soldaţi şi civili din oraşul asediat Mariupol.

În Rusia, televiziunea publică a difuzat în aceeaşi zi apelurile a doi prizonieri, identificaţi ca fiind britanicii Shaun Pinner şi Aiden Aslin, care au afirmat că au fost capturaţi în timpul luptelor din Ucraina şi i-au solicitat premierului Boris Johnson să negocieze eliberarea lor în schimbul lui Viktor Medvedciuk.

Kievul susține că obictivele Rusiei sunt preluarea totală a Donbasului și distrugerea forțelor armate ucrainene

Obiectivul noii ofensive ruse în estul Ucrainei este de a prelua total provinciile Lugansk şi Doneţk, de a stabili o legătură terestră între acele teritorii şi Crimeea şi de a distruge forţele armate ucrainene, a declarat marţi Ministerul Apărării ucrainean, transmite Reuters, relatează Agerpres.

Purtătorul de cuvânt al ministerului, Oleksandr Motuzniak, a spus că forţele ruse atacă pe tot frontul din estul Ucrainei, încercând să încercuiască oraşe din regiunea Donbas.

”Eforturile principale (ale forţelor ruse) sunt pentru a cuceri poziţiile deţinute de trupele ucrainene şi ruşii nu au renunţat la încercarea de a obţine control deplin asupra oraşului Mariupol”, a explicat Motuzniak.

”De obicei, ei fac aşa: pregătire a artileriei percutante, o tentativă de a bombarda poziţii speciale, încercări de a contracara acţiunile unităţilor forţelor urmate ale Ucrainei, încercări de a încercui unităţile noastre şi de a captura aşezări. Rusia duce războiul în principal conform cu manualele epocii sovietice”, a subliniat reprezentantul Ministerului Apărării ucrainean.

De partea sa, Ministerul rus al Apărării a cerut marţi luarea de măsuri pentru evacuarea eventualilor civili aflaţi la combinatul siderurgic Azovstal, din portul strategic Mariupol.

Anterior, ministerul a afirmat că a deschis un coridor pentru forţele ucrainene care dau curs ofertei ruse de a capitula, de a preda armele şi de a părăsi în siguranţă oţelăria Azovstal.

Ministrul rus al apărării Serghei Şoigu a estimat că livrările occidentale de arme către Ucraina ameninţă să ducă la prelungirea conflictului militar.

”Statele Unite şi ţările occidentale pe care ele le controlează fac totul pentru a prelungi operaţiunea militară specială. Creşterea amplorii livrărilor străine de arme arată hotărârea lor de a convinge regimul de la Kiev de a lupta ‘până la ultimul ucrainean’ ”, a spus Şoigu, potrivit agenţiei de presă Interfax.

În 24 februarie, armata rusă a lansat o agresiune militară neprovocată împotriva Ucrainei, ceea ce Rusia numeşte ”operaţiune militară specială pentru denazificarea” ţării vecine.

FMI estimează că războiul va aduce în acest an la o prăbușire a economiei Ucrainei de 35%

Economia Ucrainei va pierde în 2022 peste o treime din valoarea sa, mai concret 35%, din cauza efectelor invaziei ruse, conform Fondului Monetar Internaţional, care estimează, de asemenea, că prejudiciile aduse de război se vor prelungi pe mai mulţi ani, inclusiv în cazul în care conflictul armat se va încheia curând, relatează agenţia EFE, citată de Agerpres.

Aceste previziuni sunt prezentate de FMI în raportul privind perspectivele Economiei Mondiale, actualizat marţi, în care, pentru prima dată, prezintă o cifră exactă a costului invaziei ruse asupra economiei Ucrainei.

Incertitudinile generate de război sunt de aşa natură că FMI „nu se încumetă” să facă pronosticuri dincolo de 2022 şi nu prezintă nicio proiecţie pentru 2023, aşa cum face pentru restul ţărilor. razboi Ucraina

„Căderea acută a economiei în Ucraina este rezultatul direct al invaziei, al distrugerii infrastructurii şi exodului populaţiei”, subliniază FMI.

Fiind vorba despre o ţară aflată în război, organizaţia financiară internaţională nu face previziuni nici în privinţa altor indicatori economici ai Ucrainei, nici măcar pentru acest an, precum evoluţia inflaţiei, rata şomajului sau balanţa comercială.

„Inclusiv în cazul în care războiul se va termina curând, pierderea de vieţi omeneşti, distrugerea capitalului fizic şi plecarea cetăţenilor vor bloca semnificativ activitatea economică timp de mai mulţi ani”, semnalează FMI.

Rusia acuză Occidentul că încearcă să prelungească conflictul din Ucraina prin livrările sale de arme Kievului

SUA şi alte ţări occidentale fac totul pentru a prelungi operaţiunea militară rusă în Ucraina, transmite marţi agenţia de presă rusă oficială TASS, care îl citează pe ministrul apărării rus Serghei Şoigu, potrivit Reuters.

„Volumul în creştere a livrărilor de arme străine demonstrează clar intenţia lor de a provoca regimul de la Kiev să lupte până la ultimul ucrainean”, a afirmat Şoigu, în ceea ce par a fi primele declaraţii făcute de la sfârşitul lunii martie, de când a dispărut din atenţia opiniei publice, ceea ce a dat naştere la o serie de zvonuri, scrie Agerpres.

Rusia vrea „să elibereze” pe cale militară Donbasul, Moscova considerând această regiune ca fiind independentă de Ucraina, a afirmat marţi ministrul rus al apărării, insistând că Occidentul „face să dureze” conflictul din Ucraina prin livrarea de arme Kievului, potrivit AFP.

„Armata rusă execută sarcini stabilite de comandantul suprem al armatei (preşedintele Vladimir Putin) pentru operaţiunea militară specială. În consecinţă, planul de eliberare a ‘republicilor populare’ Doneţk şi Lugansk este pus în aplicare”, a spus potrivit agenţiilor de presă ruse Serghei Şoigu, care a vorbit la o reuniune la care au fost prezenţi înalţi responsabili din Ministerul Apărării şi din armată, între care şeful Statului Major, Valeri Gherasimov.

Acuzând Ucraina de orchestrarea unui „genocid” al rusofonilor, Vladimir Putin a recunoscut independenţa „republicilor” separatiste Doneţk şi Lugansk din regiunea Donbas, în estul Ucrainei.

Vasta ofensivă lansată în 24 februarie, calificată de Moscova drept „operaţiune militară specială” urmăreşte oficial să-i apere pe separatişti şi să extindă teritoriile aflate sub controlul lor.

Rusia a trimis SUA o notă diplomatică în care avertizează cu privire la „consecinţe imprevizibile” dacă NATO va continua să furnizeze arme Ucrainei, a relatat săptămâna trecută Washington Post, care intrase în posesia unei copii a documentului rusesc.

Ulterior, purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe rus, Maria Zaharova, a confirmat că astfel de note au fost trimise „tuturor ţărilor, inclusiv Statelor Unite”, conform agenţiilor de presă ruse oficiale.

Forţele ruse au cucerit oraşul Kreminna din estul Ucrainei, potrivit guvernatorului Luganskului

Forţele ruse au cucerit oraşul Kreminna din estul Ucrainei, iar trupele ucrainene s-au retras din această localitate, a anunţat marţi guvernatorul regiunii Lugansk, Serhii Gaidai, transmite Reuters.

Kreminna, oraş cu peste 18.000 de locuitori, situat la circa 100 km sud-est de Kiev, pare să fie primul cucerit în noua ofensivă rusă în estul Ucrainei, scrie Agerpres.

‘Kreminna este sub controlul orcilor (ruşii, n.red.). Ei au intrat în oraş’, a spus guvernatorul Gaidai într-un briefing de presă.

‘Apărătorii noştri au trebuit să se retragă. Ei s-au aşezat pe poziţii noi şi continuă să lupte cu armata rusă’, a adăugat el.

Potrivit lui Gaidar, forţele ruse au atacat ‘din toate părţile’.

‘Este imposibil să se calculeze numărul morţilor în rândul populaţiei civile. Noi avem statistici oficiale – în jur de 200 de morţi -, dar în realitate sunt mult mai mulţi’, a mai spus guvernatorul, fără a preciza care este perioada pentru care face această estimare.

Lavrov: Rusia a început următoarea fază a ”campaniei militare” din Ucraina

Ministrul de externe rus Serghei Lavrov a declarat marţi că următoarea fază a „campaniei militare” a Rusiei în Ucraina a început, centrată pe „eliberarea completă” a regiunilor proruse Doneţk şi Lugansk, transmite EFE citat de Agerpres.

„Operaţiunea în estul Ucrainei are ca obiectiv, aşa cum s-a anunţat deja, eliberarea completă a republicilor Doneţk şi Lugansk. Această operaţiune va continua, următoarea fază a acestei operaţiuni începe”, a declarat şeful diplomaţiei ruse într-un interviu la postul de televiziune India Today, difuzat de instituţia pe care o conduce.

„Şi mi se pare că va fi un moment important al acestei operaţiuni speciale”, a adăugat Lavrov, primul înalt oficial din Rusia care confirmă public că marea bătălie a Rusiei pentru Donbas a început, notează EFE.

La rândul său, ministrul apărării rus Serghei Şoigu a declarat că forţele ruse pun în aplicare în mod metodic planul „de a elibera republicile populare Doneţk şi Lugansk” din provincia Donbas, a relatat RIA, citată de Reuters.

Potrivit sursei citate, Şoigu a mai spus că evenimentele din ultimele luni demonstrează cât de important este pentru Rusia să continue să-şi perfecţioneze armata.

Nave ale flotei ruse la Marea Neagră se îndepărtează de coasta ucraineană, potrivit conducerii militare de la Kiev

Nave ale flotei ruse la Marea Neagră s-au îndepărtat la 200 de kilometri distanţă de coasta ucraineană, cu toate că „ameninţarea atacurilor cu rachete rămâne”, a anunţat marţi Comandamentul Operativ Sud al armatei Ucrainei, citat de portalul ucrainean Pravda, transmite EFE citat de Agerpres.

„În zona operativă a Mării Negre, grupuri ostile de rachete şi nave de desant s-au îndepărtat de coastele ucrainene la circa 200 de kilometri. (…) Însă blocada (navală) şi ameninţarea atacurilor cu rachete rămân”, a precizat sursa citată.

Anunţul distanţării navelor ruse de ţărmul ucrainean intervine la o săptămână după scufundarea crucişătorului „Moskva”, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagră, pe care surse militare ruse au pus-o pe seama „avariilor provocate la carenă de un incendiu izbucnit după detonarea muniţiilor” aflate la bord.

În schimb, surse ale armatei ucrainene au comunicat că vasul, care staţiona la circa 100 de kilometri de coastele ucrainene, a fost lovit cu două rachete Neptun, de fabricaţie ucraineană, care au provocat mai multe explozii la bord şi un incendiu.

Polonia a primit aproximativ 2,84 milioane de refugiaţi din Ucraina începând din 24 februarie

Polonia a primit aproximativ 2,84 milioane de refugiaţi care au fugit de războiul din Ucraina, începând din 24 februarie, a anunţat marţi poliţia de frontieră poloneză, informează thenews.pl.

”Începând din 24 februarie, un total de 2.838.000 de oameni au trecut din Ucraina în Polonia”, a scris poliţia pe Twitter.

Luni, în Polonia au intrat în jur 20.000 de refugiaţi din Ucraina, comparativ cu 17.300 în ziua precedentă. Cele două ţări au o frontieră terestră comună cu o lungime de circa 530 de kilometri.

Majoritatea acestor refugiaţi sunt cetăţeni ucraineni, dar există şi mulţi cetăţeni din alte ţări, a relatat postul public de radio polonez, care citează Ministerul de Externe de la Varşovia.

Preşedintele polonez Andrzej Duda a semnat în martie o lege privind asistenţa extinsă pentru refugiaţii care vin din Ucraina. În virtutea actului normativ, persoanele respective beneficiază de şedere legală în Polonia şi au acces la educaţie şi la asistenţă medicală şi socială.

În Slovacia au intrat luni 2.454 de persoane dinspre Ucraina, dintre care 628 de bărbaţi, 1.326 de femei şi 500 copii, potrivit Ministerului de Interne slovac, citat de TASR.

În ultimele 24 de ore, 163 de persoane venite din Ucraina au solicitat refugiu temporar în Slovacia.

Numărul total al persoanelor care au intrat din Ucraina în Slovacia începând de la 24 februarie a ajuns la 344.088. De la 1 martie, 68.361 de ucraineni au cerut refugiu provizoriu în Slovacia.

Poliţia ungară a anunţat marţi că în ajun 4.556 de persoane au intrat în Ungaria direct din Ucraina, iar alte 4.203 care au trecut frontiera dinspre România au declarat că veniseră din Ucraina, potrivit MTI.

Autorităţile au emis permise de şedere temporară, valabile 30 de zile, pentru 1.061 de persoane, a informat marţi website-ul poliţiei ungare. Deţinătorii unor asemenea documente trebuie să contacteze un birou de imigraţie local din apropierea locului de rezidenţă în termen de 30 de zile pentru a solicita documente permanente.

Poliţia din Budapesta a primit 880 de refugiaţi, dintre care 314 copii, veniţi cu trenul, potrivit website-ului poliţiei municipale.

În 24 februarie, armata rusă a lansat o agresiune militară neprovocată împotriva Ucrainei, ceea ce Rusia numeşte ”operaţiune militară specială pentru denazificarea” ţării vecine.

Ucraina: Şaptesprezece misiuni diplomatice au revenit deja la Kiev

Şaptesprezece misiuni diplomatice şi-au reluat deja activitatea la Kiev, a anunţat marţi Ministerul de Externe ucrainean pe pagina sa de Facebook, citat de agenţia de presă Unian.

De la o zi la alta, tot mai multe misiuni diplomatice străine îşi reiau activitatea în capitala Ucrainei, afirmă diplomaţia ucraineană.

„Aceasta constituie o dovadă a faptului că lumea sprijină şi crede în Ucraina”, subliniază MAE ucrainean în postarea sa.

Astfel, până luni, 18 aprilie, au revenit la Kiev misiunile diplomatice ale UE, Franţei, Italiei, Letoniei, Lituaniei, Estoniei, Poloniei, Turciei, Cehiei, Sloveniei, Vaticanului, Republicii Moldova, Georgiei, Iranului, Kazahstanului, Tadjikistanului şi Turkmenistanului, conform Unian.

Înaintea invaziei ruse în Ucraina la 24 februarie, cea mai mare parte a ambasadelor străine s-au relocat de la Kiev la Liov (Lvov), în vestul Ucrainei, aminteşte agenţia de presă citată.

Forţele proruse din Donbas dau asaltul asupra oţelăriei Azovstal din Mariupol

Forţele proruse din Donbas, în estul Ucrainei, au început marţi asaltul asupra oţelăriei Azovstal din Mariupol, ultimul punct de rezistenţă din acest oraş ucrainean care este sub asediu de mai bine de o lună şi jumătate, transmite EFE citat de Agerpres.

„Din câte ştiu eu, unele grupuri de asalt, alese special pentru această misiune, şi-au început deja activitatea şi, pentru aceasta, ne ajută şi Federaţia Rusă, cu aviaţia şi artileria sa”, a declarat purtătorul de cuvânt al miliţiilor din autoproclamata republică populară Doneţk, Eduard Basurin.

Forţele proruse controlează toate cartierele rezidenţiale din Mariupol, a mai spus Basurin, intervievat de televiziunea de stat rusă. El şi-a exprimat speranţa că forţele ucrainene baricadate în oţelăria Azovstal se vor preda în curând.

Forţele proruse au ca obiectiv „să elibereze” oţelăria cât mai repede cu putinţă, a declarat un alt separatist, Denis Puşilin, citat de RIA, transmite Reuters.

La rândul său, Ministerul Apărării rus a anunţat că forţele sale au lovit 1.260 de ţinte în Ucraina în timpul nopţii şi că au doborât un MiG-29 ucrainean în regiunea Doneţk.

La sfârşitul săptămânii trecute, Rusia a dat un ultimatum apărătorilor Mariupolului să predea armele şi vor fi lăsaţi în viaţă, însă forţele ucrainene au refuzat să capituleze şi au promis să lupte până la capăt.

Potrivit autorităţilor ucrainene, alături de militari, în oţelăria Azovstal sunt şi circa o mie de civili, între care femei şi copii, iar circa 100.000 de locuitori se află în alte zone din oraşul portuar.

În schimb, Moscova respinge ideea că în oţelărie s-ar adăposti şi civili şi dă asigurări că atacurile sale vizează exclusiv grupări armate ucrainene.

Rusia susţine că forţele ucrainene au lovit un sat din regiunea rusă Belgorod

Forţele ucrainene au lovit un sat din Rusia situat în apropierea frontierei comune, rănind un locuitor, a anunţat marţi guvernatorul regiunii ruse Belgorod, Viaceslav Gladkov, pe aplicaţia de mesagerie Telegram, transmite Reuters.

Nu este clar deocamdată dacă atacul împotriva satului Golovcino a fost unul de artilerie, cu mortiere, rachete sau a fost un atac aerian, scrie Agerpres.

În această lună, Rusia a acuzat Ucraina că a întreprins un atac cu elicopterul împotriva unui depozit de combustibil din oraşul Belgorod, precum şi de bombardarea unor sate din regiune şi de lansarea unor rachete împotriva unui depozit de muniţie.

Rusia a declanşat la 24 februarie o invazie în Ucraina pe care o numeşte ‘operaţiune militară specială’.

Marea Britanie va trimite în curând lansatoare blindate de rachete în Ucraina (presă)

Marea Britanie va trimite în curând lansatoare blindate de rachete în Ucraina după ce Rusia a lansat ofensiva totală asupra regiunii Donbas, transmite marţi dpa, citând cotidianul The Sun.

Conform publicaţiei, Ministerul Apărării a desfăşurat o demonstraţie pentru ucraineni cu lansatorul Stormer de rachete de mare viteză în urmă cu două săptămâni pe câmpia Salisbury, iar vehiculele de 13 tone ar putea fi transportate cu avioane C-17 în Ucraina în câteva zile, scrie Agerpres.

Lansatorul Stormer este fabricat de BAE Systems, are nevoie de doar trei oameni pentru a fi manevrat şi foloseşte rachete Starstreak, cu care pot fi doborâte aparate ce zboară la altitudine joasă.

Preşedintele Volodimir Zelenski le cere puterilor occidentale să trimită mai multe arme Ucrainei pentru a riposta forţelor ruse. La 7 aprilie, premierul britanic Boris Johnson a declarat că ‘se uită, cu siguranţă, la ce asistenţă militară suplimentară putem oferi’, în contextul informaţiilor că Marea Britanie ar putea trimite vehicule blindate.

Între timp, cifrele guvernului britanic arată că, până luni, în jur de 16.400 de persoane au sosit în Regatul Unit în baza schemei de vize pentru Ucraina.

Conform cifrelor provizorii, 13.200 de persoane au intrat pe baza programului de reîntregire familială, iar 3.200 pe baza schemei de sponsorizare ‘Case pentru Ucraina’.

Statele Unite încearcă să sechestreze un super-iaht rus ancorat în Fiji

Statele Unite încearcă să sechestreze un super-iaht rus ancorat în Fiji, stat insular din Pacific, informează marţi DPA citat de Agerpres.

Biroul Directorului Procuraturii Publice (ODPP) a depus acte marţi la Înalta Curte din Fiji, încercând să oprească super-iahtul de 106 metri „Amadea” să părăsească apele Fiji.

Super-iahtul, deţinut de magnatul aurului Suleiman Kerimov şi valorând aproximativ 325 de milioane de dolari, este ancorat în Fiji de o săptămână.

Kerimov, considerat a fi unul dintre cei mai apropiaţi aliaţi ai preşedintelui rus Vladimir Putin, a fost sancţionat de SUA, Marea Britanie şi Uniunea Europeană pe fondul invaziei Ucrainei de către Rusia.

Membrii echipajului „Amadea” au fost audiaţi de poliţie şi rămân pe vas, a informat presa locală.

Noi arme americane pentru Ucraina încep să ajungă la frontierele ţării

Primele încărcături din noua tranşă de ajutor militar american pentru Ucraina au ajuns deja la frontierele ţării pentru a fi predate armatei ucrainene, a indicat luni Pentagonul, notează AFP citat de Agerpres.

La sfârşitul săptămânii trecute, „patru zboruri au sosit din Statele Unite în regiune, cu diverse echipamente”, a declarat un înalt responsabil din Departamentul american al Apărării, sub protecţia anonimatului.

Un al cincilea zbor este aşteptat să sosească în următoarele 24 de ore, „adică cinci zboruri în tot atâtea zile” de când noua tranşă de 800 de milioane de dolari de ajutor militar pentru Ucraina a fost anunţată miercuri de preşedintele Joe Biden, a subliniat el.

Purtătorul de cuvânt al Pentagonului, John Kirby, a declarat că primul transport a sosit la 48 de ore după semnarea ordinului executiv de autorizare a transportului de arme, o rapiditate „fără precedent”.

Purtătorul de cuvânt a spus că soldaţii desfăşuraţi pe flancul estic al NATO de la începutul invaziei ruse vor începe „în zilele următoare” să antreneze militari ucraineni în manevrarea tunurilor M777 Howitzer, piese de artilerie de ultimă generaţie pe care Statele Unite au decis să le predea pentru prima dată armatei ucrainene.

Aceste antrenamente „vor avea loc în afara Ucrainei”, a subliniat el. „Un număr mic de ucraineni vor fi instruiţi în folosirea tunurilor Howitzer şi după aceea vor fi trimişi înapoi în ţara lor pentru a-şi pregăti colegii”, a explicat purtătorul de cuvânt.

Chiar dacă manevrarea lor nu este fundamental diferită de a celor din artileria cu care armata ucraineană este familiarizată, aceste tunuri utilizează obuze de 155 mm, folosite de ţările din NATO, în timp ce Ucraina are în continuare numai obuze de 152 mm de fabricaţie rusă.

La rândul lor, forţele ruse încep să simtă efectul sancţiunilor asupra aprovizionării lor cu armament, în special cu rachete ghidate, a indicat înaltul responsabil al Pentagonului.

Sancţiunile „au avut un efect asupra capacităţii lui Putin de a se reaproviziona şi reechipa, în special în zona componentelor pentru unele dintre aceste sisteme şi a rachetelor sale ghidate de precizie”, a spus el. „Asta are deja un efect concret asupra lui Putin”, a ţinut el să adauge.

„Pe de altă parte, ştim că depun eforturi să se aprovizioneze din propria lor industrie de apărare şi se întreabă cât de repede şi în ce măsură îşi pot creşte producţia de armament”, a adăugat el. „Sancţiunile au un efect asupra capacităţii lor de a face asta”, a mai spus înaltul responsabil din Departamentul american al Apărării.

Cele mai moderne armamente folosesc cipuri electronice, ai căror principali producători sunt Taiwanul şi Coreea de Sud, două ţări aliate ale Statelor Unite care au încetat să exporte aceste produse în Rusia, în conformitate cu sancţiunile americane decretate după invadarea Ucrainei.

Ucraina: Zelenski anunţă începutul ofensivei ruse în estul ţării

Preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a anunţat luni începutul ofensivei ruse împotriva estului Ucrainei, aflat în parte în mâinile separatiştilor pro-ruşi şi unde luptele sângeroase s-au intensificat, scrie AFP citat de Agerpres.

„Putem spune acum că trupele ruse au început bătălia pentru Donbas, pentru care se pregătesc de multă vreme. O mare parte a întregii armate ruse este în prezent consacrată acestei ofensive”, a spus el într-un discurs difuzat pe Telegram.

„Vom lupta, oricât de mulţi soldaţi ruşi sunt aduşi aici. Ne vom apăra”, a spus el.

Mai devreme, guvernatorul ucrainean al regiunii Lugansk, Serhii Gaidai anunţase şi el declanşarea ofensivei trupelor ruse împotriva estului Ucrainei.

„Este iadul. A început ofensiva, cea despre care vorbim de săptămâni întregi”, a declarat el pe Facebook. „Sunt lupte în Rubijne şi Popasna, lupte neîntrerupte în alte oraşe paşnice”, a adăugat el.

Cel puţin opt civili au fost ucişi luni de tiruri şi lovituri ruseşti, potrivit autorităţilor regionale.

Patru dintre ei au fost ucişi în regiunea vecină Doneţk, potrivit guvernatorului ucrainean al acestei regiuni, Pavlo Kirilenko. „Doi la Torske, unul la Şandrigalove şi unul la Razdolne. Alte cinci persoane au fost rănite”, a afirmat el pe Telegram.

Şi alte patru persoane au murit la Kreminna, un orăşel din regiunea Lugansk care a căzut luni în mâinile ruşilor, a spus Serhii Gaidai pe Telegram.

„Kreminna se află, din păcate, sub controlul orcilor”, poreclă dată trupelor ruse, a declarat el.

Oleksii Arestovici, consilier al şefului cancelariei prezidenţiale de la Kiev, a spus, însă, că „ocupanţii ruşi nu au cucerit încă Kreminna’.

„Acolo au loc lupte intense de stradă”, a declarat el, citat de postul de televiziune Ukraina 24.

De la anunţul la sfârşitul lui martie a retragerii trupelor sale din regiunea Kievului, Rusia şi-a concentrat forţele armate în estul Ucrainei, ţinta unor bombardamente frecvente de la începutul invaziei ruse de la 24 februarie.

O ofensivă masivă a Moscoveia era anunţată de armata ucraineană de câteva săptămâni împotriva Donbasului, în mare parte sub controlul separatiştilor pro-ruşi din autoproclamatele republici Lugansk şi Doneţk.

Preşedintele rus, Vladimir Putin, afirmă că desfăşoară o operaţiune militară în Ucraina pentru a-i salva pe ruşii din Donbas de la un „genocid” orchestrat de „neonaziştii” ucraineni.

Biden nu intenţionează să meargă în Ucraina, afirmă Casa Albă

Preşedintele american, Joe Biden, nu intenţionează să viziteze în curând în Ucraina, în pofida dorinţei exprimate în acest sens de omologul său Volodimir Zelenski, a indicat luni Casa Albă, notează AFP citat de Agerpres.

„Nu este prevăzut ca preşedintele să meargă acolo, permiteţi-mi să repet”, a declarat într-o conferinţă de presă purtătoarea de cuvânt a executivului american, Jen Psaki.

În ultimele săptămâni, mai mulţi lideri europeni, printre care preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, au vizitat ţara aflată în război.

Guvernul american are în vedere să trimită un emisar la Kiev, dar Casa Albă a exclus deocamdată o deplasare cu risc ridicat a preşedintelui, din motive de securitate.

„Dacă cineva ar merge acolo, nu am spune asta de aici”, a subliniat purtătoarea de cuvânt a preşedintelui american.

Într-un interviu pentru CNN difuzat duminică, Volodimir Zelenski şi-a exprimat dorinţa ca Joe Biden să vină în Ucraina.

„Cred că va veni”, „dar decizia îi revine: Desigur, depinde de situaţia de securitate”, a precizat el. „Dar cred că el este liderul Statelor Unite şi pentru asta ar trebui să vină să vadă”, a mai spus şeful statului ucrainean.

Pe de altă parte, purtătoarea de cuvânt a Casei Albe a confirmat luni că Statele Unite speră să-şi redeschidă în curând ambasada la Kiev, fără a menţiona vreun calendar.

„Acesta este cu siguranţă scopul nostru. Evident, este important să avem o prezenţă diplomatică acolo”, a declarat Jen Psaki.

Rusia susţine că a distrus lângă Liov un important depozit de arme livrate recent în Ucraina de către alte ţări

Armata rusă a afirmat luni seara că a distrus cu ”rachete de înaltă precizie” un important depozit de arme străine livrate recent Ucrainei, lângă Liov (Lvov, Lviv), în vestul acestei ţări, informează AFP şi Reuters.

Forţele aeriene ruse au efectuat în dimineaţa zilei de luni „o lovitură cu rachete de înaltă precizie” împotriva unui centru logistic al forţelor armate ucrainene „lângă Lvov”, a anunţat purtătorul de cuvânt al Ministerului Apărării rus, Igor Konaşenkov, scrie Agerpres.

„Centrul logistic şi importante loturi de armamente străine, livrate Ucrainei în timpul ultimelor şase zile de SUA şi ţări europene, care erau stocate acolo, au fost distruse”, potrivit aceleiaşi surse.

Un important depozit de muniţii a fost de asemenea distrus lângă Vasilkov (Vasilkiv), în regiunea Kiev, a anunţat Konaşenkov.

În total, armata rusă a distrus în timpul zilei de luni 16 situri militare ucrainene, printre care o uzină pentru repararea de rachete tactice Tocika-U, mai multe depozite de muniţii şi un depozit de carburanţi.

Autorităţile Liovului au anunţat luni că cel puţin şase persoane şi-au pierdut viaţa şi opt au fost rănite în urma unor „puternice” atacuri ruse cu rachete asupra oraşului, inclusiv asupra unei infrastructuri civile. La rândul său, guvernatorul regiunii, Maksim Koziţki, a evocat patru lovituri: trei asupra unor infrastructuri militare şi una asupra unui atelier de vulcanizare, provocând incendii.

Situate departe de front, Liovul şi regiunile din vestul Ucrainei sunt rareori vizate de bombardamente după debutul invaziei ruse în 24 februarie.

La 26 martie, Liovul a suferit o serie de lovituri ruseşti, între care una a atins un depozit de carburant şi a rănit cinci persoane, potrivit autorităţilor locale.

Oraşul a mai fost şi anterior ţinta unei lovituri, la 18 martie, care a atins o uzină de reparaţie a avioanelor, din apropierea aeroportului, fără să facă victime.