O nouă ofensivă rusă spre Liman, din Doneţk, în cadrul înaintării trupelor ruse în est. Preşedintele Consiliului European, vizită surpriză la Kiev – Război Ucraina, ziua 56 – LIVE TEXT

Război în Ucraina – ziua 56

Kuleba: Statele care nu livrează arme Ucrainei susțin agresiunea rusă

Ministrul de Externe ucrainean Dmitro Kuleba a susţinut miercuri la Sofia că refuzul de a furniza arme ţării sale echivalează cu o susţinere pentru ”agresiunea rusă şi exterminarea” ucrainenilor, transmite agenţia EFE.

”Cei care nu doresc, care ezită, care vorbesc împotriva furnizării de armament Ucrainei, practic sprijină agresiunea rusă şi exterminarea cetăţenilor noştri”, a spus Kuleba înainte de a-şi încheia vizita în Bulgaria, ţară ce refuză să ofere arme Ucrainei.

Ministrul ucrainean a sosit luni seară în Bulgaria cu maşina, trecând prin România, într-o vizită care nu a fost anunţată public în prealabil. El a încercat la Sofia să convingă politicienii bulgari să livreze arme ţării sale, dar fără succes.

Bulgaria este una dintre puţinele ţări membre ale NATO, alături de Ungaria, care refuză să ofere ajutor militar Ucrainei în războiul acesteia din urmă cu Rusia. Guvernele de la Sofia şi Budapesta consideră că printr-un astfel de ajutor militar ar putea deveni părţi în conflict.

Opoziţia faţă de orice ajutor militar pentru Ucraina vine în special din partea socialiştilor bulgari care fac parte din coaliţia de guvernare şi mai puţin din partea premierului Kiril Petkov, un om de afaceri format în SUA şi care a creat anul trecut împreună cu fratele său un nou partid cu mesaj anticorupţie, ce a obţinut un rezultat surprinzător de bun la a doua serie de alegeri anticipate din noiembrie şi a ajuns astfel şef al guvernului.

Kuleba s-a întâlnit şi cu preşedintele bulgar Rumen Radev, considerat un simpatizant al Rusiei. În declaraţiile date după întrevederea cu ministrul ucrainean, preşedintele bulgar s-a limitat să asigure că ţara sa va continua să ofere ”sprijin total Ucrainei în funcţie de posibilităţile noastre”, amintind că Bulgaria a primit peste 91.000 de refugiaţi ucraineni şi a oferit Ucrainei un ajutor umanitar în valoare de 1,5 milioane de euro.

”Încă o dată, insistăm să se pună capăt cât mai repede acestui război fără sens între două popoare slave frăţeşti”, a mai spus preşedintele Radev, vorbind în faţa presei alături de Kuleba.

Acesta din urmă a răspuns că sentimentele frăţeşti între ruşi şi ucraineni vor deveni istorie după agresiunea rusă. ”După ce Rusia a atacat Ucraina, foarte puţini vor mai putea numi fraţi popoarele rus şi ucrainean, doar dacă nu vă referiţi la Cain şi Abel”, i-a replicat Kuleba lui Radev, făcând trimitere la personajul biblic care şi-a ucis fratele.

Pentagonul revine cu o rectificare: Ucraina a primit piese de schimb pentru avioanele de luptă, nu avioane de luptă

Ucraina a primit piese de schimb pentru avioanele sale de luptă, nu avioane propriu-zise, a declarat miercuri purtătorul de cuvânt al Pentagonului, John Kirby, corectându-şi astfel o declaraţie eronată făcută în ziua precedentă, transmite AFP.

”Eu înţelesesem că oferta unei alte ţări din regiune de a furniza avioane întregi Ucrainei (…) a fost pusă în practică. Dar nu este cazul”, a rectificat oficialul american. ”Regret această eroare”, a completat el.

John Kirby declarase în ziua anterioară că Ucraina a primit avioane de luptă şi piese de schimb pentru a-şi consolida forţele aeriene, refuzând să precizeze care este ţara ce le-ar fi furnizat, dând însă de înţeles că este vorba despre avioane de fabricaţie sovietică.

Ucraina are în dotare avioane de concepţie sovietică MIG-29, SU-25 şi SU-27, iar de la începutul invaziei ruse încearcă să obţină şi alte aparate de acest fel, piloţii săi fiind familiarizaţi cu ele.

Statele Unite au cerut Poloniei să cedeze direct Ucrainei avioane MIG-29, dar guvernul polonez a propus Washingtonului să preia el aceste avioane pentru a le oferi Ucrainei, ceea ce Statele Unite au refuzat.

Aproximativ 500.000 de ucraineni au fost deportați în Rusia, susține un deputat de la Kiev

 

Circa 500.000 de cetăţeni ucraineni au fost deportaţi în Rusia, a susţinut miercuri deputatul ucrainean Mikita Poturaev, citat de Reuters. El a cerut Crucii Roşii să ia legătura cu concetăţenii săi dispăruţi, relatează Agerpres.

Poturaev, care conduce comisia pentru probleme umanitare a parlamentului de la Kiev, le-a declarat parlamentarilor europeni că „o jumătate de milion de cetăţeni ucraineni au fost deportaţi din Ucraina în Federaţia Rusă fără a fi de acord cu asta”.

Reuters nu a reuşit să verifice afirmaţia, iar deputatul nu a adus dovezi în sprijinul ei. Agenţia a solicitat un comentariu Ministerului de Externe al Rusiei.

„Din păcate, în prezent nu există nicio ocazie de a intra măcar în contact cu aceşti oameni”, a arătat Poturaev într-o intervenţie prin videoconferinţă în Parlamentul European.

Convenţiile de la Geneva din 1949, care stabilesc standardele legale internaţionale pentru tratamentul umanitar în timpul conflictelor, interzic transferul în masă al civililor către teritoriul puterii ocupante, considerat o crimă de război.

Moscova a negat că atacă în mod intenţionat civilii din Ucraina invadată în 24 februarie de forţele ruse, în cadrul a ceea ce Rusia numeşte „operaţiune militară specială”. Ruşii susţin că le acordă sprijin umanitar celor care vor să se refugieze.

O hotărâre a guvernului rus din 12 martie consemnează situaţia a 95.909 de oameni aflaţi în întreaga Rusie după ce au părăsit Ucraina, proveniţi inclusiv din regiunile secesioniste Doneţk şi Lugansk, cărora Moscova le-a recunoscut independenţa.

Cu o lună înainte, militarii ruşi anunţaseră că au salvat 138.014 civili din Mariupol, oraş asediat unde se intensificau luptele.

Poturaev şi-a exprimat îngrijorarea faţă de soarta ucrainenilor trimişi în Rusia. „Ştim despre aşa-numitele tabere de filtrare pentru cetăţenii ucraineni. Aceasta este una din posibilele direcţii de acţiune pentru Crucea Roşie, pentru a găsi cel puţin aceşti deportaţi şi a înţelege ce se întâmplă cu ei pe teritoriul Federaţiei Ruse”, a spus el.

Alexandra Boivin, reprezentantă a Comitetului Internaţional al Crucii Roşii, a declarat că organizaţia sa discută cu autorităţile ruse despre posibilitatea de a-i ajuta pe cei în cauză. „La întrebarea dacă putem confirma că au fost deplasaţi forţat oameni nu pot răspunde în acest moment (…) dar este cu siguranţă o chestiune îngrijorătoare”, a arătat ea în cadrul dezbaterii din Parlamentul European.

Peste 1 milion de ucraineni s-au întors în țară de la începutul războiului declanșat de Rusia

 

În total 1,1 milioane de ucraineni s-au întors în ţara lor de la începutul invaziei ruse pe 24 februarie, a anunţat, miercuri, purtătorul de cuvânt al serviciului ucrainean de pază a frontierei, Andrii Demcenko, informează AFP.

„De la această dată (24 februarie), 1,1 milioane dintre concetăţenii noştri s-au întors în Ucraina”, a afirmat Demcenko în timpul unei conferinţe de presă.

Demcenko nu a precizat în ce proporţie aceste persoane sunt ucraineni care au fugit din ţară la începutul invaziei sau sunt ucraineni care trăiau în străinătate înainte de război.

El a adăugat că frontierele ucrainene au fost traversate de „aproape cinci milioane de persoane în cele două sensuri”.

Cu toate acestea, potrivit cifrelor Înaltului Comisariat al ONU pentru Refugiaţi publicate miercuri, a fost depăşit pragul de cinci milioane de ucraineni care au fugit din ţara lor.

Europa nu s-a mai confruntat cu un val de refugiaţi atât de mare de la Al Doilea Război Mondial.

Întoarcerea ucrainenilor în ţara lor sau la căminele lor se face totuşi simţită, astfel încât primarul Kievului, Vitali Kliciko, le-a cerut săptămâna trecută celor care au fost evacuaţi din capitală – până la jumătate dintre cei 2,8 milioane de locuitori ai capitalei – să nu se întoarcă deocamdată.

Însă mass-media locale estimează că sunt circa 50.000 de persoane se întorc în fiecare zi în capitala ucraineană.

Înainte de război, populaţia Ucrainei era de peste 37 de milioane de persoane pe teritoriul controlat de guvernul de la Kiev, fără a lua în calcul Crimeea, anexată de Rusia în 2014, şi regiunile din est unde secesioniştii pro-ruşi au proclamat independenţa a două aşa-zise republici, Doneţk şi Lugansk.

ONU: Peste 5 milioane de ucraineni au fugit din țară

Mai mult de cinci milioane de ucraineni au fugit din ţara lor de la declanşarea invaziei ruse, potrivit noilor cifre publicate miercuri de Organizaţia Naţiunilor Unite (ONU) despre cea mai gravă criză de refugiaţi în Europa de la cel de-Al Doilea Război Mondial, informează AFP, relatează Agerpres.

Potrivit Înaltului Comisariat al ONU pentru Refugiaţi (UNHC), 5.034.439 de ucraineni şi-au părăsit ţara de la începutul invaziei ruse, pe 24 februarie.

„După opt săptămâni de conflict, am ajuns la cinci milioane (de ucraineni care au fugit din ţara lor) şi încă nu s-a încheiat, cinci milioane de poveşti unice de pierderi şi de traumatisme”, a declarat Kelly Clements, adjuncta Înaltului Comisar ONU pentru refugiaţi.

Organizaţia Internaţională pentru Migraţie (OIM), tot organism din cadrul ONU, a anunţat că peste 218.000 de non-ucraineni, în special studenţi şi muncitori migranţi, au părăsit la rândul lor Ucraina către ţările vecine, ceea ce înseamnă că peste 5,25 de milioane de persoane în total au fugit din Ucraina de la începutul războiului.

Europa nu s-a mai confruntat cu un val de refugiaţi atât de mare de la Al Doilea Război Mondial.

Circa 90% din cei care au plecat din Ucraina din 24 februarie, când Rusia a declanşat războiul, sunt femei sau copii. Autorităţile ucrainene nu permit plecarea din ţară a bărbaţilor cu vârste între 18 şi 60 de ani, care pot fi înrolaţi. Aproape două treimi dintre copiii ucraineni şi-au părăsit locuinţele, inclusiv cei care se află încă pe teritoriul Ucrainei.

De asemenea, aproape 7,1 milioane de persoane şi-au părăsit locuinţele, dar se află în continuare în Ucraina, potrivit OIM.

UNHCR avertizează că femeile şi copiii care au fugit din calea războiului sunt în pericol de a cădea victime exploatării sexuale, violurilor şi traficului de persoane.

Înaintea războiului, populaţia Ucrainei era de peste 37 de milioane de persoane pe teritoriul controlat de guvernul de la Kiev, deci fără a lua în calcul Crimeea, anexată de Rusia în 2014, şi regiunile din est unde secesioniştii pro-ruşi au proclamat independenţa a două aşa-zise republici, Doneţk şi Lugansk.

Aproape şase din zece refugiaţi ucraineni (2.828.463) se află în Polonia, care găzduieşte cel mai mare număr dintre ei, chiar dacă unii dintre aceşti refugiaţi se deplasează apoi în alte ţări europene.

În paralel, puţin sub 740.000 de persoane au traversat frontiera poloneză pentru a intra în Ucraina, potrivit poliţiei de frontieră poloneze.

Înainte de război, circa 1,5 milioane de ucraineni trăiau în Polonia, în principal muncitori migranţi.

De asemenea, în total 757.047 de ucraineni şi-au părăsit ţara pentru a intra în România, iar o bună parte dintre ei au sosit prin Republica Moldova. Majoritatea şi-au continuat drumul către alte ţări.

Numărul de ucraineni care s-au refugiat în Rusia era marţi, 19 aprilie. de 549.805.

UNHCR notează de asemenea că, între 18 şi 23 februarie, 105.000 de persoane au trecut prin teritoriile separatiste proruse Doneţk şi Lugansk (estul Ucrainei) spre Rusia.

În total 471.080 de ucraineni au intrat în Ungaria.

Frontiera Republicii Moldova este cea mai apropiată de portul ucrainean Odesa, iar potrivit UNHCR 426.964 de ucraineni au intrat până marţi în Republica Moldova, fostă republică sovietică cu o populaţie de 2,6 milioane de locuitori, printre cele mai sărace ţări din Europa. Majoritatea acestor refugiaţi şi-au continuat drumul spre alte ţări.

În total, 342.812 de refugiaţi ucraineni au ajuns în Slovacia de la începutul războiului, potrivit cifrelor UNHCR din 19 aprilie.

Până marţi, 23.759 de ucraineni şi-au găsit refugiu în Belarus, aliat apropiat al Rusiei.

 

Norvegia anunţă că a donat o sută de rachete antiaeriene pentru Ucraina

Norvegia a donat o sută de rachete antiaeriene de concepţie franceză Ucrainei în războiul contra Rusiei, a anunţat miercuri guvernul de la Oslo, transmite AFP citat de Agerpres.

Donaţia, care a fost deja realizată, a inclus lansatoare Mistral cu o sută de rachete care echipau anterior nave ale marinei norvegiene, a comunicat Ministerul Apărării.

Construit de la sfârşitul anilor 1980 de grupul francez Matra, fuzionat ulterior în cadrul gigantului european MBDA, Mistral este un sistem de rachete sol-aer cu rază foarte scurtă de acţiune.

Într-un discurs prin videoconferinţă în faţa parlamentului de la Oslo la sfârşitul lui martie, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski ceruse Norvegiei rachete antiaeriene, dar de un tip mai modern, NASAMS, produs de compania Kongsberg Defense & Aerospace.

‘Racheta (Mistral) urmează să fie retrasă din serviciu în armata norvegiană, dar ea rămâne o armă modernă şi eficace şi care va fi foarte utilă pentru Ucraina’, a declarat ministrul apărării, Bjorn Arild Gram, citat în comunicatul instituţiei pe care o conduce.

‘Alte state au donat la rândul lor sisteme de arme similare’, a adăugat el.

‘Veşti bune de dimineaţă’, a comentat pe Telegram şeful administraţiei prezidenţiale ucrainene, Andrii Iermak.

De la declanşarea invaziei ruse la 24 februarie, Norvegia a furnizat deja Ucrainei în jur de 4.000 de arme antitanc M72 şi alte echipamente militare mici.

O nouă ofensivă rusă spre Liman, din Doneţk, în cadrul înaintării trupelor ruse în est – autorităţi Ucraina

Înaltul comandament al armatei ucrainene a informat miercuri despre o nouă ofensivă rusă spre oraşul Liman, din regiunea Doneţk, în cadrul operaţiunilor forţelor ruse pentru preluarea controlului asupra întregului Donbas, în timp ce asediul oraşului Mariupol, port strategic la Marea Azov, continuă, relatează EFE citat de Agerpres.

Obiectivul clar al trupelor ruse este „capturarea” Mariupolului şi preluarea sub control total a întregii regiuni Herson, potrivit buletinului actualizat al Statului Major al armatei ucrainene privind evoluţiile de pe front în cea de-a 56-a zi a invaziei Rusiei în Ucraina, notează Ukrinform.

Continuă asediul parţial al Harkovului, al doilea oraş ca importanţă din Ucraina, situat de asemenea în estul ţării, supus unor intense bombardamente de săptămâni în şir, unde a avut loc o regrupare a trupelor ruse.

Localitatea Kreminna a fost preluată sub control rusesc marţi, primul oraş căzut în mâinile ruşilor după anunţul începerii ofensivei pe tot frontul din Donbas, în est.

Liman pare să fie ţinta principală a trupelor ruse pentru moment, conform comandamentului ucrainean, care semnalează o intensificare a atacurilor ruseşti la Marinka, un alt oraş din Doneţk.

În paralel, se măreşte zona controlată de forţele ruse în Herson.

Înaltul comandament ucrainean atrage atenţia asupra eforturilor ruse pentru preluarea controlului deplin asupra oraşului-port Mariupol, important pentru Moscova pentru că asigură legătura dintre Crimeea anexată şi regiunile separatiste din Donbas. Precum şi luarea cu asalt a combinatului siderurgic Azovstali – ultimul bastion al rezistenţei ucrainene de aici – unde ultimele trupe ucrainene continuă să opună rezistenţă şi unde sunt concentraţi peste 1.000 de civili.

Prezenţa militară a Rusiei la frontiera de est a Ucrainei continuă să crească, în timp ce luptele din Donbas se intensifică, iar forţele ruse încearcă să spargă apărarea ucraineană, conform ultimelor informaţii operative date publicităţii miercuri de către Ministerul britanic al Apărării, citat de EFE.

Chiar dacă activitatea aeriană rusă în nordul Ucrainei s-a diminuat după retragerea trupelor ruse din această zonă, Ministerul Apărării britanic avertizează că există în continuare riscul unor atacuri cu precizie împotriva unor ţinte prioritare pe întreg teritoriul ucrainean.

Atacurile ruseşti împotriva oraşelor ucrainene arată intenţia Moscovei de a încerca să perturbe trimiterea de întăriri ucrainene în zona de operaţiuni din estul ţării, conform ministerului britanic.

Preşedintele Consiliului European, vizită surpriză la Kiev

Preşedintele Consiliului European, Charles Michel, a sosit miercuri dimineaţă la Kiev, într-o vizită neanunţată, într-un moment în care Ucraina se confruntă cu o nouă ofensivă de amploare a Rusiei în estul ţării, informează AFP şi Reuters.

‘La Kiev astăzi, în inima Europei libere şi democratice’, a transmis Charles Michel pe Twitter, într-un mesaj însoţit de o fotografie înfăţişându-l pe peronul gării din capitala ucraineană, scrie Agerpres.

Preşedintele Consiliului European a fost întâmpinat de vicepremierul ucrainean Olaga Stefanişina, potrivit dpa.

Charles Michel are în plan să se întâlnească cu preşedintele Volodimir Zelenski în cursul zilei, a afirmat un oficial european, sub rezerva anonimatului.

Din motive de securitate nu au fost făcute publice alte detalii ale vizitei.

Ucraina anunţă un acord convenit cu Rusia pentru organizarea unui coridor de evacuare a civililor din Mariupol

Kievul a anunţat miercuri dimineaţă că a ajuns la un acord cu Rusia cu privire la deschiderea unui coridor umanitar pentru evacuarea civililor din portul asediat Mariupol (sud-estul Ucrainei), primul acord de acest tip de sâmbătă, potrivit unei declaraţii făcute de un responsabil ucrainean, citat de France Presse şi EFE.

„Am reuşit să ajungem la un acord preliminar (cu Rusia) asupra unui coridor umanitar pentru femei, copii şi persoanele în vârstă”, a declarat vicepremierul ucrainean Irina Vereşciuk pe Telegram.

Culoarul este stabilit spre oraşul ucrainean Zaporojie (sud), scrie Agerpres.

„Ţinând cont de situaţia catastrofală din Mariupol, astăzi ne concentrăm eforturile în această direcţie”, a subliniat oficialitatea ucraineană.

Niciun coridor de evacuare nu a mai fost organizat în Ucraina de sâmbăta trecută, în lipsa unui acord cu Rusia, care şi-a intensificat în ultimele zile loviturile în estul teritoriului ucrainean.

În ultimele trei zile, nu a fost deschis niciun coridor umanitar nici la Mariupol, nici în alte părţi din estul Ucrainei din cauza lipsei garanţiilor de securitate, a specificat vicepremierul ucrainean.

Rusia a dat miercuri un nou ultimatum forţelor ucrainene baricadate în combinatul siderurgic Azovstali – ultimul punct de rezistenţă ucraineană în Mariupol – pentru a depune armele şi a se preda, după ce un precedent termen a expirat marţi fără însă ca vreunul dintre combatanţi să se fi predat.

Se estimează că în tunelurile oţelăriei, care a fost puternic bombardată cu o zi în urmă, s-ar mai afla între 2.000 şi 2.500 de militari ucraineni, precum şi circa 1.000 de civili, între care copii şi femei.

Surse de la primăria din Mariupol au calculat că în oraşul-port de la Marea Azov, cu un milion de locuitori înainte de război, ar mai fi rămas în jur de 100.000 de oameni.

În total, 300.000 de ucraineni au fost evacuaţi prin aceste coridoare umanitare de la începutul invaziei ruse la 24 februarie, potrivit cifrelor comunicate marţi de Irina Vereşciuk, ministru pentru reintegrarea teritoriilor ocupate.

„De la începutul războiului, guvernul ucrainean a propus deschiderea a peste 340 de coridoare umanitare. Ocupanţii (ruşi) au acceptat în jur de 300 şi de fapt 176 au funcţionat în mod real”, a precizat Vereşciuk, care a acuzat partea rusă de încălcarea încetării focului şi de blocarea în repetate rânduri a autocarelor de evacuare, ceea ce Moscova respinge, ca de obicei.

Un nou ultimatum dat de Rusia apărătorilor din Mariupol pentru a se preda

Rusia a dat un nou ultimatum miercuri forţelor ucrainene blocate în combinatul siderurgic Azovstal din Mariupol pentru a depune armele, după ce marţi niciunul dintre ei nu s-a predat în cele două ore alocate de Moscova pentru a face aceasta, relatează EFE citat de Agerpres.

„În pofida iresponsabilităţii totale a oficialilor regimului de la Kiev pentru a salva personalul militar, forţele armate ruse – ghidate de principii pur umanitare – oferă din nou militanţilor batalioanelor naţionaliste şi mercenarilor să înceteze lupta şi să depună armele la ora locală 14:00 (11:00 GMT)”, a declarat şeful Centrului de control pentru apărarea naţională, generalul-colonelul Mihail Mizinţev.

General rus a asigurat că Rusia garantează securitatea şi viaţa celor care se vor preda miercuri.

El a indicat că marţi, „la ora locală 22:00 (19:00 GMT), nimeni nu a venit pe coridorul (umanitar) indicat”.

Rusia a atribuit eşecul ultimatumului de marţi dat rezistenţei ucrainene, baricadată în imensa oţelărie, încercuită de forţele ruse, „autorităţilor de la Kiev care continuă să-şi inducă în eroare oamenii, convingându-i de presupusa absenţă a capacităţilor de evacuare”.

Mizinţev afirmă că trupele ucrainene şi batalionul Azov, care opun în continuare rezistenţă în combinat, „sunt conştienţi de situaţia lor disperată, sunt gata să depună armele, dar numai la ordinul Kievului, întrucât în lipsa acestuia i-ar aştepta tribunalul militar”.

Într-un apel plin de tragism, comandantul ucrainean al puşcaşilor marini baricadaţi în oţelărie a cerut evacuarea într-o ţară terţă, potrivit DPA.

„Inamicul ne depăşeşte numeric de 10 la 1”, afirmă Serhii Volîna, comandantul Brigăzii a 36-a de puşcaşi marini ucraineni într-un mesaj video de un minut publicat miercuri pe pagina sa de Facebook. „Lansăm un apel către toţi liderii lumii să ne ajute”, declară el în ceea ce pare un ultim strigăt de ajutor.

Azovstali este ultimul punct al rezistenţei ucrainene în oraşul-port Mariupol, unde lupte grele se dau încă din primele zile ale invaziei ruse în Ucraina, iar în tunelurile combinatului s-ar adăposti numeroşi civili, chiar copii, în afară de militari.

Volîna a cerut o „procedură de extracţie” pentru ca toţi soldaţii rămaşi din garnizoana Mariupol, cei peste 500 de combatanţi răniţi şi sute de civili să fie duşi în siguranţă pe teritoriul unei terţe ţări.

Sub asediu total de la 1 martie, zona urbană şi portul din Mariupol sunt aproape complet distruse.

Potrivit informaţiilor părţii ruse, circa 2.500 de soldaţi ucraineni şi 400 de mercenari străini s-ar afla baricadaţi în combinatul siderurgic. Partea ucraineană susţine însă că acolo s-ar afla şi circa 1.000 de civili şi a cerut în repetate rânduri Moscovei organizarea unor coridoare umanitare pentru evacuarea lor în siguranţă.

America vrea să trimită armament în Ucraina cu o viteză „fără precedent”

SUA analizează ”non-stop” modalităţi de a trimite armament în Ucraina cu o viteză ”fără precedent”. Procesul de autorizare a transportului de echipamente din inventarele militare americane către alte ţări, care a durat săptămâni sau luni în trecut, poate dura în prezent doar aproximativ 48-72 de ore, a declarat un oficial al apărării de rang înalt, relatează CNN citat de News.ro.

De la începutul invaziei ruse, administraţia Biden a autorizat transporturi de armament şi echipamente militare în Ucraina în valoare de 2.3 miliarde de dolari, alocate din stocurile americane, precum şi în valoare de 300 de milioane de dolari ca parte a Iniţiativei de Asistenţă pentru Securitate a Ucrainei (USAI), ceea ce înseamnă că armele sunt achiziţionate de la producători.

”Este cu siguranţă cel mai mare transport recent către o ţară parteneră aflată în conflict. Fără precedent este cantitatea de retrageri succesive realizate cu această viteză”, a afirmat oficialul. Citeşte mai departe pe News.ro.

SUA pregătesc un nou pachet de ajutor militar de 800 de milioane de dolari pentru Ucraina (media)

Statele Unite urmează să aprobe un nou pachet de ajutor militar pentru Ucraina în valoare de 800 de milioane de dolari, la mai puţin de o săptămână după un precedent anunţ vizând măsuri identice, au informat marţi mai multe media americane, scrie AFP citat de Agerpres.

Detaliile acestui nou pachet sunt încă în curs de elaborare, potrivit CNN, care citează trei responsabili cu rang înalt ai administraţiei Biden.

Potrivit NBC News, se aşteaptă că această nouă tranşă să include mai multă artilerie şi zeci de mii de obuze pentru Kiev în războiul său în faţa Rusiei, deoarece Ucraina se confruntă cu o serie de lovituri ruseşti în estul ţării.

Purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Jen Psaki, a afirmat marţi după-amiază că „preşedintele Biden şi liderii care au participat la apelul din această dimineaţă au discutat despre furnizarea de muniţie şi asistenţă de securitate suplimentare pentru Ucraina”.

La 13 aprilie, Joe Biden îi anunţase preşedintelui ucrainean, Volodimir Zelenski, un alt ajutor militar american de 800 de milioane de dolari, în special echipamente grele precum vehicule blindate, artilerie şi elicoptere.

Iar luni, Pentagonul a raportat că primele transporturi din această tranşă de ajutor militar au ajuns deja la frontierele Ucrainei pentru a fi predate armatei ucrainene.

Statele Unite au oferit Ucrainei cea mai mare parte a ajutorului militar internaţional primit de Kiev din toamnă.

Valoarea totală a asistenţei militare, înainte de anunţul aşteptat al acestei noi tranşe, a ajuns la circa 3,2 miliarde de dolari.

Ucraina a primit avioane de luptă şi piese de schimb pentru a-şi consolida forţele aeriene, afirmă Pentagonul

Ucraina a primit avioane de luptă şi piese de schimb pentru a-şi consolida forţele aeriene, a indicat marţi purtătorul de cuvânt al Pentagonului, John Kirby, refuzând să precizeze numărul acestora sau ţările care au furnizat aparatele, scrie AFP citat de Agerpres.

„În prezent, au la dispoziţie mai multe avioane de luptă decât în urmă cu două săptămâni”, a declarat purtătorul de cuvânt în cursul unei conferinţe de presă.

„Fără a intra în amănunte despre ceea ce furnizează alte ţări, aş spune că au primit avioane suplimentare şi piese de schimb pentru a-şi mări flota”, a adăugat el.

El nu a precizat tipul de aeronave furnizate armatei ucrainene, care cerea avioane de război de mai multe săptămâni, dar a dat de înţeles că sunt avioane de fabricaţie rusă.

„Alte naţiuni care au experienţă cu aceste tipuri de aeronave i-au putut ajuta să pună în funcţiune mai multe avioane”, a spus el.

John Kirby a ţinut să adauge că Statele Unite, care nu vor să apară ca o ţară beligerantă în acest conflict, au facilitat trimiterea de piese de schimb pe teritoriul ucrainean, dar nu au trimis avioane acolo.

Kievul reclama de la partenerii săi occidentali avioane Mig-29 pe care soldaţii săi ştiu deja să le piloteze şi de care dispun unele ţări din Europa de Est. Un posibil transfer al unor astfel de avioane ruseşti din Polonia fusese discutat la începutul lunii martie, înainte ca Statele Unite să se opună, de teamă că Rusia ar putea vedea astfel o prea mare implicare directă a NATO în conflict.

10.000 până la 20.000 de mercenari Wagner şi luptători sirieni sau libieni prezenţi în Ucraina (responsabil european)

Între 10.000 şi 20.000 de mercenari ai companiei paramilitare ruse Wagner sau luptători sirieni şi libieni luptă în prezent alături de forţele ruse în Ucraina, a afirmat marţi un responsabil european, scrie AFP citat de Agerpres.

Aceşti indivizi „nu au vehicule sau arme grele” şi intervin pentru a întări trupele ruse, le-a declarat responsabilul unor jurnalişti la Washington, sub protecţia anonimatului.

Responsabilul a spus că a constatat „transferuri, din zone precum Siria şi Libia, către zona Donbas”, unde Moscova a lansat o nouă fază a atacului său.

Totuşi, potrivit acestuia, este dificil de estimat cu exactitate câţi dintre aceşti „10.000 până la 20.000” de indivizi sunt din grupul privat Wagner şi câţi sunt luptători din Libia sau Siria.

La sfârşitul lunii martie, Ministerul britanic al Apărării a indicat că „peste 1.000 de mercenari” ai companiei Wagner, printre care responsabili ai organizaţiei, urmau să fie desfăşuraţi în estul Ucrainei pentru „a efectua operaţiuni de luptă”.

Cunoscuţi ca fiind apropiaţi de preşedintele Vladimir Putin, grupul Wagner şi paramilitarii săi sunt suspectaţi de comiterea de abuzuri în Mali, Libia şi chiar Siria.

Preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a declarat că Rusia a început luni o ofensivă majoră în această zonă, un nou obiectiv strategic pentru forţele ruse, după retragerea acestora din regiunea Kiev. O parte din acest teritoriu ucrainean se află deja în mâinile forţelor separatiste pro-ruse din 2014.

Efectuând această nouă ofensivă, trupele ruse vor controla, probabil în „patru până la şase luni”, regiunea Lugansk, o parte din Donbass şi un mic pod terestru în regiunea Zaporijia, a estimat oficialul european la Washington.

El a spus că se aşteaptă la „distrugerea totală” a oraşului Mariupol, un port strategic la Marea Azov, asediat încă de la începutul lunii martie de trupele ruse. „Teama mea este că va fi chiar mai rău decât Bucea”, un oraş ucrainean în care armata rusă este acuzată că a masacrat civili, a subliniat el.

Responsabilul a mai prezis o posibilă încheiere a negocierilor dintre ruşi şi ucraineni în „toamna anului 2022”, care ar face posibilă găsirea unei soluţii la conflict înainte de iarnă.

Mariupol: Soldaţi asediaţi „îşi trăiesc poate ultimele zile”, afirmă unul dintre ei

„S-ar putea să ne trăim ultimele zile, chiar ultimele noastre ore”, a afirmat un comandant militar ucrainean asediat la Mariupol, cerând comunităţii internaţionale să treacă la „extragerea” lor, într-un mesaj publicat miercuri pe Facebook, anunţă AFP citat de Agerpres.

„Inamicul este de zece ori mai numeros decât noi”, a spus Sergii Volina, din brigada 36 a Marinei naţionale, retrasă în uzina asediată Azovstal din Mariupol (sud-estul Ucrainei).

„Facem apel şi îi implorăm pe toţi liderii lumii să ne ajute. Le cerem să folosească procedura de extragere şi să ne ducă pe teritoriul unei ţări terţe”, a adăugat el.

 

Americanii şi europenii sunt „pregătiţi” pentru „noi sancţiuni” împotriva Moscovei

SUA şi Uniunea Europeană au ajuns la „un larg consens cu privire la necesitatea creşterii presiunii asupra Kremlinului, în special prin adoptarea de noi sancţiuni”, a declarat marţi seară guvernul italian, scrie AFP citat de Agerpres.

Aliaţii au convenit, de asemenea, asupra necesităţii „creşterii izolării internaţionale a Moscovei”, a spus guvernul într-un comunicat.

Anunţul italian a fost confirmat de preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, într-un mesaj pe Twitter: „Vom înăspri din nou sancţiunile împotriva Rusiei”

Această poziţie a fost luată în cadrul unei întâlniri virtuale dedicată ofensivei ruse din Ucraina între preşedintele american, Joe Biden, şi principalii aliaţi ai Statelor Unite, într-un moment în care Moscova a dezlănţuit în Donbas o nouă fază a atacului său.

Videoconferinţa i-a reunit pe liderii francezi Emmanuel Macron, britanicul Boris Johnson, germanul Olaf Scholz, românul Klaus Iohannis, polonezul Andrzej Duda, italianul Mario Draghi, canadianul Justin Trudeau şi japonezul Fumio Kishida.

La discuţii au participat şi secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, precum şi preşedinţii Comisiei Europene şi ai Consiliului European, Ursula von der Leyen şi Charles Michel.

Într-un comunicat, Jens Stoltenberg a confirmat, de asemenea, că participanţii au convenit „cu privire la importanţa de a face Moscova să plătească şi mai mult” pentru invazia sa în Ucraina.

În plus, potrivit guvernului italian, „angajamentul comun de a diversifica sursele de energie, reducând astfel dependenţa de livrările ruseşti a fost reafirmat” în cadrul acestei videoconferinţe.

Potrivit preşedinţiei franceze, occidentalii sunt hotărâţi să „îşi întărească sprijinul pentru Ucraina în toate privinţele în faţa agresiunii ruse”, în special prin „noi sancţiuni împotriva Rusiei dacă aceasta persistă în război”.

Ei au convenit, de asemenea, asupra „necesităţii de a ne convinge partenerii noştri, din ţările din afara G7 şi UE, că această criză ameninţă pacea şi securitatea internaţională şi nu este doar o criză regională sau interesantă decât occidentalii”, a explicat Palatul Elysée, cu referire în special la China.

La rândul ei, purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Jen Psaki, a spus că participanţii au discutat despre „eforturile lor coordonate de a continua să provoace costuri economice semnificative, astfel încât Rusia să fie trasă la răspundere” pentru acţiunile sale.

Această întâlnire virtuală a avut loc în timp ce preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că Rusia a început luni o ofensivă majoră în estul Ucrainei, un nou obiectiv strategic pentru forţele ruse, după retragerea acestora din regiunea Kiev.

O parte din acest teritoriu ucrainean era deja în mâinile forţelor separatiste pro-ruse din 2014, reaminteşte AFP.

 

Putin „poartă responsabilitatea” crimelor de război din Ucraina , afirmă Olaf Scholz

Cancelarul german Olaf Scholz a declarat marţi că preşedintele rus Vladimir Putin poartă responsabilitatea ”crimelor de război” în Ucraina care s-au soldat cu mii de morţi în rândul populaţiei civile, relatează AFP citat de Agerpres.

„Invazia rusă a Ucrainei este o ruptură răsunătoare cu dreptul internaţional” şi mii de civili au murit în „crime de război pentru care preşedintele rus poartă responsabilitatea”, a estimat cancelarul în cadrul unei conferinţe de presă la Berlin, la finalul unei videoconferinţe cu preşedintele american Joe Biden şi mai mulţi omologi europeni.

„Resimţim o imensă durere pentru victime şi de asemenea o mare furie faţă de preşedintele rus şi acest război iraţional”, a adăugat el.

Cu prilejul discuţiei, liderii şi-au reafirmat „completa solidaritate şi susţinerea lor” faţă de Ucraina.

Cancelarul german a subliniat că este de asemenea datoria lor „să împiedice o extindere a războiului la alte ţări” şi a reiterat că NATO „nu va interveni direct în război”.

Social-democratul Olaf Scholz este foarte criticat în Germania, inclusiv în cadrul guvernului său de coaliţie cu Verzii şi liberalii, pentru presupusa sa reticenţă de a livra armele grele pe care le solicită Ukraina.

Berlinul a livrat până acum arme defensive Kievului.

Întrebat despre livrarea de arme grele, cancelarul a rămas evaziv, reiterând că Germania nu va acţiona de una singură şi că aceste decizii sunt luate în strânsă colaborare cu aliaţii.

Armata germană, Bundeswehr, nu mai dispune de multe arme pe stoc pe care le-ar putea livra Ucrainei, a dat el asigurări. Guvernul şi întreprinderile din domeniul apărării lucrează deci în prezent la elaborarea unei liste de materiale militare care ar putea fi furnizate Ucrainei, a spus Scholz, fără a furniza amănunte despre tipurile de arme de care este vorba.

Guvernul german a anunţat vineri că vrea să deblocheze peste un miliard de euro ajutor militar în favoarea Ucrainei, fără a anunţat la ce vor fi folosiţi banii şi în ce termen va fi deblocată suma.