Rusia anunţă încetarea ostilităţilor la Mariupol pentru a lăsa civilii să plece din Azovstal. Cinci gări din centrul şi vestul Ucrainei au fost atacate de trupele ruse – Război Ucraina, ziua 61 – LIVE TEXT

Război în Ucraina – ziua 61

Procurorul Curţii Penale Internaţionale va participa în premieră la ancheta europeană privind crimele de război care ar fi fost comise în Ucraina

Biroul Procurorului Curţii Penale Internaţionale (CPI) va participa la ancheta europeană asupra principalelor presupuse crime comise în Ucraina, o premieră, a anunţat luni agenţia de cooperare judiciară Eurojust, informează AFP, transmite Agerpres.

Echipa Comună de Anchetă (JIT), pusă în funcţiune în martie de Lituania, Polonia şi Ucraina, cu susţinerea Eurojust, vizează să faciliteze anchetele şi urmăririle în statele vizate, precum şi cele care ar putea fi aduse în faţa CPI, a precizat agenţia într-un comunicat.

„Procurorul CPI, Karim Khan, şi procurorii generali ai celor trei ţări vizate au semnat astăzi (luni) un acord asupra primei participări a Biroului Procurorului la o Echipă Comună de Anchetă”, a anunţat Eurojust.

Acest acord „va permite o coordonare şi o cooperare rapide şi în timp real cu ţările partenere (ale echipei comune de anchetă), în cadrul anchetelor desfăşurate de Biroul Procurorului şi autorităţile naţionale competente”, a precizat agenţia.

Acest acord le permite părţilor să trimită „un mesaj clar că vor fi întreprinse toate eforturile pentru a aduna eficient probe asupra principalelor crime internaţionale comise în Ucraina şi a-i aduce pe responsabili în faţa justiţiei”, a afirmat Eurojust.

Biroul Procurorului CPI, înfiinţat în 2002 pentru a judeca cele mai grave crime comise în lume, a declanşat pe 3 martie o anchetă asupra situaţiei in Ucraina, după ce a primit undă verde de la aproape 40 de state participante la CPI.

Britanicul Karim Khan s-a deplasat mai devreme luna aceasta în oraşul Bucea, lângă Kiev, unde cadavrele a sute de civili, potrivit autorităţilor ucrainene, au fost descoperite după retragerea trupelor ruse. În timpul acestei vizite, Khan a declarat că Ucraina este „o scenă de crimă”.

Din 2018, Ucraina este una dintre cele 10 ţări non-membre ale UE care dispune de un procuror de legătură la Eurojust.

Comisia Europeană a propus luni să întărească mandatul Eurojust pentru a-i permite să conserve dovezile de crime de război din Ucraina şi să le pună la dispoziţia CPI.

În afară de Parchetul ucrainean şi de CPI, 11 ţări membre ale UE – printre care Lituania şi Polonia – au declanşat o anchetă asupra unor posibile crime de război în Ucraina, acuzaţie dezminţită de Moscova.

Numărul actual de crime de război comise împotriva umanităţii, înregistrate în Ucraina, este mai mare de 6.000, iar alte state membre preconizează să se ralieze echipei comune de anchetă, potrivit Comisiei Europene.

Cinci morți și 18 răniți în urma unor atacuri ale forțelor ruse asupra unor instalații feroviare din zona de vest-centrală a Ucrainei

Cel puţin cinci persoane au fost ucise şi alte 18 au fost rănite luni în lovituri ruse asupra unor instalaţii feroviare în regiunea Viniţa din zona vest-centrală a Ucrainei, a anunţat Parchetul local, informează AFP şi Reuters.

„Din cauza unor bombardamente ale inamicului, cinci persoane au fost ucise şi alte 18 au fost rănite”, a informat Parchetul local într-un comunicat, precizând că tirurile de rachete care au avut loc dimineaţa au vizat „infrastructuri de transport” lângă micile oraşe Jmerînka şi Kozeatîn.

Ceva mai devreme, directorul Căilor Ferate ale Ucrainei, Oleksandr Kamîşin, a anunţat pe Telegram că „trupele ruse continuă să distrugă sistematic infrastructuri feroviare”. „În această dimineaţă, în decurs de o oră, cinci staţii ale căilor ferate din centrul şi vestul Ucrainei au fost vizate de tiruri”, a spus el.

Viniţa este un important nod feroviar, atât în interiorul Ucrainei, cât şi pentru conexiunile cu străinătatea. Majoritatea trenurilor internaţionale care traversează ţara trec prin această regiune.

Ucraina nu vrea să elimine din Constituția sa obiectivul de a adera la NATO

Ucraina nu doreşte să elimine din Constituţie obiectivul privind aderarea la Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord (NATO), informează luni dpa, citată de Agerpres.

„Amendamentele la Constituţie nu sunt un scop în sine şi nu vor deveni unul”, a declarat preşedintele Radei Supreme a Ucrainei, Ruslan Stefanciuk pentru ediţia online a cotidianului Ukrainskaia Pravda, într-un interviu publicat luni. Ceea ce este ancorat în Constituţie cu privire la alianţa militară NATO şi la Uniunea Europeană constituie „perspectiva Ucrainei asupra viitorului său”, a subliniat el.

Unul dintre principalele obiective ale agresiunii ruse asupra Ucrainei este de a împiedica ţara vecină să adere la NATO şi de a obţine un statut neutru pentru ea.

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski s-a declarat dispus să discute despre un statut neutru pentru ţara sa şi despre garanţii de securitate din partea altor ţări. Însă până acum nu au existat rezultate tangibile în negocierile dintre Ucraina şi Rusia.

Rusia cere, de asemenea, ca Ucraina să renunţe oficial la Peninsula Crimeea de la Marea Neagră şi la regiunile estice Doneţk şi Lugansk. Însă oficiali ruşi au formulat în ultimul timp revendicări asupra întregii zone de sud a Ucrainei, inclusiv a oraşului-port Odesa.

Ruslan Stefanciuk a subliniat în interviu că integritatea teritorială a Ucrainei constituie „o linie roşie”.

Papa Francisc i-a cerut patriarhului rus Kiril să-și unească eforturile pentru încheierea unei păci în Ucraina

Şeful Bisericii Catolice a lansat un apel la adresa şefului Bisericii Ortodoxe Ruse pentru a-şi uni eforturile în vederea încheierii ostilităţilor din Ucraina, transmite luni DPA, citată de Agerpres.

„Fie ca Sfântul Duh să ne schimbe inimile şi să ne transforme în aducători ai păcii, în special în Ucraina răvăşită de război”, i-a scris papa Francisc în limba rusă patriarhului Kirill, cu ocazia Paştelui Ortodox.

De asemenea, papa Francisc i-a scris patriarhului rus despre „un nou răsărit” de care au nevoie oamenii din Ucraina, care să pună capăt „întunericului războiului”.

Patriarhul Kirill, care este un aliat ferm al preşedintelui rus Vladimir Putin, a susţinut invazia Ucrainei în ceremoniile religioase pe care le-a oficiat, notează DPA.

Într-un interviu oferit săptămâna trecută ziarului argentinian La Nación papa Francisc a precizat că întâlnirea cu liderul ortodox rus, prevăzută pentru luna iunie, la Ierusalim, a fost anulată.

Cei doi lideri religioşi au discutat ultima oară, printr-o conexiune video, la 16 martie, aminteşte DPA.

Kievul avertizează că nu există un acord pentru formarea unui coridor umanitar de evacuare a uzinei Azovstal

Nu există niciun acord între Ucraina şi Rusia asupra înfiinţării unui coridor umanitar care să permită evacuarea de civili blocaţi împreună cu soldaţi ucraineni în complexul metalurgic asediat Azovstal din Mariupol, în sud-estul Ucrainei, a atenţionat luni Kievul, informează AFP şi Reuters, citate de Agerpres.

„Declar oficial şi public că, din nefericire, nu există niciun acord asupra unui coridor umanitar din Azovstal astăzi”, a scris pe Telegram vicepremierul Ucrainei, Irina Vereşciuk, la scurt timp după ce Rusia a anunţat că va înceta ostilităţile pentru a permite evacuarea de civili.

„Este important să se înţeleagă cu un coridor umanitar se deschide în urma unui acord convenit de ambele părţi. Un coridor (umanitar) anunţat unilateral nu oferă securitate şi din acest motiv nu este un coridor umanitar”, a adăugat Vereşciuk, potrivit Reuters.

Ministerul Apărării rus a anunţat că trupele sale vor opri ostilităţile pentru a permite civililor blocaţi împreună cu combatanţi ucraineni să părăsească complexul metalurgic asediat Azovstal din Mariupol, oraş-port din sud-estul Ucrainei, luni începând de la 14.00 ora Moscovei (11.00 GMT). Ministerul a precizat într-un comunicat că fiecare civil blocat în combinat va putea pleca în orice direcţie doreşte.

Duminică, Kievul a informat că forţele ruse au continuat să bombardeze oraşul de la Marea Azov, care este asediat de la începutul lunii martie de armata rusă, şi în special oţelăria Azovstal, ultima redută de rezistenţă a combatanţilor ucraineni.

Rusia anunţă încetarea ostilităţilor la Mariupol pentru a lăsa civilii să plece din Azovstal

Ministerul Apărării rus a anunţat că trupele sale vor opri ostilităţile pentru a permite civililor ascunşi împreună cu combatanţi ucraineni să părăsească complexul metalurgic asediat Azovstal din Mariupol, oraş-port din sud-estul Ucrainei, luni începând de la 14.00 ora Moscovei (11.00 GMT), informează Reuters şi France Presse citate de Agerpres.

Ministerul a precizat într-un comunicat că fiecare civil blocat în combinat va putea pleca în orice direcţie doreşte.

 

Rusia avertizează Statele Unite împotriva trimiterii de noi arme în Ucraina

Rusia a avertizat Statele Unite împotriva trimiterii de noi arme în Ucraina, a declarat ambasadorul Moscovei la Washington la televiziunea de stat rusă, informează luni Reuters citat de Agerpres.

„Am subliniat inacceptabilitatea acestei situaţii când Statele Unite varsă arme în Ucraina şi am cerut încetarea acestei practici”, a declarat Anatoli Antonov într-un interviu la canalul de televiziune Rossia 24.

Antonov a spus că a trimis o notă diplomatică oficială Washingtonului exprimând îngrijorările Rusiei. El a adăugat că astfel de livrări de arme din Statele Unite vor agrava şi mai mult situaţia.

Şeful diplomaţiei Washingtonului şi secretarul american al apărării s-au întâlnit cu preşedintele ucrainean Volodomir Zelenski la Kiev duminică seară, promiţând o nouă asistenţă în valoare de 713 milioane de dolari pentru guvernul lui Zelenski şi alte ţări din regiune temându-se de agresiunea rusă.

La începutul lunii aprilie, preşedintele american Joe Biden a anunţat o asistenţă militară suplimentară de 800 milioane de dolari pentru Ucraina, extinzând sistemele furnizate pentru a include artilerie grea.

Zelenski a cerut liderilor americani şi europeni să livreze Kievului arme grele şi echipamente. Mii de persoane au fost ucise şi milioane strămutate de când Rusia a trimis trupe în Ucraina la 24 februarie în ceea ce ea numeşte „operaţiune militară specială” pentru „demilitarizarea” ţării vecine.

Invazia Ucrainei de către Rusia la 24 februarie a ucis mii de persoane, a strămutat milioane şi a ridicat temeri asupra unei confruntări mai ample între Rusia şi Statele Unite – de departe cele mai mari două puteri nucleare ale lumii.

Preşedintele Vladimir Putin spune că „operaţiunea militară specială” în Ucraina este necesară deoarece Statele Unite folosesc Ucraina pentru a ameninţa Rusia şi Moscova trebuie să se apere împotriva persecuţiei vorbitorilor de limbă rusă.

Ucraina şi Occidentul declară că Rusia a început un război neprovocat de agresiune, aminteşte Reuters

 

Cinci gări din centrul şi vestul Ucrainei au fost atacate de trupele ruse. Atacuri soldate cu victime

Cinci gări au fost atacate, luni, în centrul şi vestul Ucrainei, de trupele ruse. Atacurile s-au soldat cu un un număr nespecificat de victime, a anunţat televiziunea ucraineană, citând compania de stat a Căilor Ferate Ucrainene, relatează Reuters citat de News.ro.

Oleksandr Kamyshin, directorul Căilor Ferate Ucrainene, a declarat că atacurile au avut loc în interval de o oră, iar detaliile sunt în curs de verificare.

Pe 8 aprilie a avut loc un atac al forţelor ruse asupra gării din oraşul Kramatorsk (estul Ucrainei), care s-a soldat cu moartea a cel puţin 57 de persoane şi rănirea altor 109 (inclusiv copii), în timp ce aşteptau să fie evacuate în zone mai sigure ale ţării.

Blinken: Ucraina suverană şi independentă va exista mult mai timp decât va fi Vladimir Putin pe scenă / Austin: SUA fac cât mai multe eforturi, cât de repede pot, să obţină ce au nevoie ucrainenii

O Ucraină suverană şi independentă va exista mult mai timp decât va fi Vladimir Putin pe scenă, a declarat, luni, secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, după întâlnirea cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, duminică, la Kiev. Secretarul apărării, Loyd Austin, a precizat că Statele Unite ”fac cât mai multe eforturi şi cât de repede pot să obţină ceea ce au nevoie” ucrainenii”, relatează CNN citat de News.ro.

”Concluzia este aceasta. Nu ştim cum se va desfăşura restul acestui război, dar ştim că o Ucraină suverană şi independentă va exista mult mai mult timp decât va fi Vladimir Putin pe scenă”, a spus Blinken.

”Iar sprijinul nostru pentru Ucraina continuă. Va continua până când vom vedea succesul final”, a subliniat el.

”Acesta a fost punctul central al vizitei noastre. Am vrut să ne concentrăm pe munca ce trebuia făcută în privinţa planului de joc pe care îl avem, asupra modului în care avansăm în toate aceste linii diferite de efort”, a argumentat Blinken. Citeşte mai departe pe News.ro.

 

Rusia a doborât două drone ucrainene în regiunea rusă Kursk, conform autorităţilor ruse

Sistemele ruse de apărare aeriană au doborât două drone ucrainene în regiunea Kursk din Rusia, care se învecinează cu Ucraina, unde Moscova desfăşoară o ofensivă militară de peste două luni, a scris luni guvernatorul regional Roman Starovoit pe canalul său de Telegram, citat de Reuters şi France Presse.

El a spus că nu au fost victime.

Reuters nu a putut verifica imediat informaţia.

„Apărarea antiaeriană rusă a doborât două drone ucrainene astăzi la 4.15 (1.15 GMT)”, în districtul Rîlsk, la graniţa cu Ucraina, a declarat guvernatorul regiunii Kursk Roman Starovoit pe Telegram.

„Nu există victime, răniţi sau pagube materiale. Situaţia este total sub control”, a adăugat el, scrie Agerpres.

Acest anunţ intervine la scurt timp după ce autorităţile ruse au raportat că un incendiu de origine nedeterminată devasta un depozit de produse petroliere situat în regiunea vecină Briansk, la aproximativ 200 km nord de Rîlsk.

Acest incendiu a fost semnalat în jurul orei locale 2.00, potrivit autorităţilor, cu aproximativ două ore înainte de distrugerea celor două drone în regiunea Kursk, notează AFP.

Cu toate acestea, nu a existat imediat niciun motiv pentru a stabili o legătură între aceste două incidente şi Starovoit nu a oferit alte detalii.

Rusia, care desfăşoară o intervenţie militară în Ucraina din 24 februarie, a acuzat de mai multe ori forţele Kievului că au efectuat lovituri pe teritoriul său.

La începutul lunii aprilie, guvernatorul regiunii Belgorod de la graniţa cu Ucraina a declarat că elicoptere ucrainene au tras asupra unui depozit de combustibil

 

Ucraina propune Rusiei convorbiri la Mariupol, în apropiere de complexul metalurgic Azovstal

Ucraina i-a propus Rusiei convorbiri care să aibă loc lângă vastul complex metalurgic Azovstal din Mariupol (sud-est), unde s-au refugiat luptători şi civili ucraineni în acest oraş aflat în mare parte sub control rus, a anunţat duminică preşedinţia ucraineană, relatează AFP, citat de Agerpres.

”Le-am cerut ruşilor să organizeze o sesiune specială de convorbiri chiar lângă Azovstal”, a declarat, în cadrul unei conferinţe de presă, consilierul prezidenţial ucrainean Oleksii Arestovici, indicând că ”aşteaptă răspunsul” din partea delegaţiei ruse.

Kievul a indicat duminică mai devreme că forţele ruse au continuat să bombardeze oraşul de la Marea Azov, care este asediat de la începutul lunii martie de armata rusă, şi în special oţelăria Azovstal, ultima redută de rezistenţă a combatanţilor ucraineni, aminteşte AFP.

Întâlnire Zelenski – Blinken – Austin, în Kiev, Ucraina

O întâlnire între preşedintele Volodimir Zelenski, secretarul de stat american Antony Blinken şi şeful Pentagonului Lloyd Austin a avut loc duminică seara la Kiev, potrivit unor informaţii difuzate de preşedinţia ucraineană, transmite luni AFP citat de Agerpres.

„Americanii sunt astăzi la Kiev. Discută chiar în acest moment cu preşedintele”, a declarat, într-un interviu difuzat duminică seara pe Youtube, consilierul preşedintelui ucrainean Oleksii Arestovici.

Aceasta este prima întâlnire în Ucraina între preşedintele Zelenski şi reprezentanţi ai administraţiei americane de la începutul invaziei ruse, pe 24 februarie.

„Prietenia şi colaborarea dintre Ucraina şi Statele Unite sunt mai puternice ca niciodată”, a spus Volodimir Zelenski pe Twitter cu puţin timp înaintea orei 21:00 GMT, fără a oferi alte detalii. Discuţiile urmau să se concentreze pe livrările de arme ale SUA către Ucraina.

Arestovici a repetat pe Youtube dorinţa părţii ucrainene de a i se livra arme ofensive:”Atât timp cât nu vom putea contraataca, va exista o nouă Bucea în fiecare zi”, a spus consilierul preşedintelui ucrainean, menţionând oraşul din suburbia de nord-vest a Kievului devenit un simbol al atrocităţilor comise în timpul ocupaţiei ruse a regiunii în luna martie.

„Reprezentanţii americani nu ar veni aici dacă nu ar fi pregătiţi să dea (arme)”, a apreciat acesta.

Sâmbătă, preşedintele Zelenski s-a declarat recunoscător administraţiei americane pentru ajutorul acordat Ucrainei, dar şi-a reiterat dorinţa de a obţine „arme şi mai grele şi mai puternice” pentru a face faţă armatei ruse.

Oleksii Arestovici a mai indicat duminică seara că „liniile de apărare sunt pe punctul de a se prăbuşi” la Mariupol, oraşul-port din sudul Ucrainei aflat în mare parte sub controlul armatei ruse şi unde ultimii luptători ucrainenii s-au baricadat, împreună cu civili, în imensul complex metalurgic Azovstal.

Rusia plănuieşte organizarea unui referendum la Herson, Ucraina – serviciile de informaţii britanice

Rusia plănuieşte un referendum în oraşul sudic Herson din Ucraina, menit să justifice ocupaţia, potrivit ultimului raport al Ministerului Apărării din Marea Britanie, relatează BBC citat de Agerpres.

Oraşul este cheia obiectivului Rusiei de a institui un pod terestru către Peninsula Crimeea – care a fost anexată de Rusia în 2014 – şi de a domina sudul Ucrainei.

Rusia face apel la această tactică pentru a justifica retroactiv confiscarea Crimeei.

Herson este singurul oraş mare pe care Rusia a reuşit să-l captureze de la invadarea Ucrainei, la sfârşitul lunii februarie. Dar unele zone din jur au fost relcâştigate de trupele ucrainenei, iar luptele în regiune continuă.

Rusia desfăşoară noi rachete Iskander în apropierea graniţei cu Ucraina

Rusia a desfăşurat duminică rachete balistice cu rază mică de acţiune de tipul Iskander-M, la aproximativ 60 de kilometri de graniţa cu Ucraina, a precizat Statul Major al forţelor armate ucrainene, informează Reuters, citat de Agerpres.

„Inamicul şi-a mărit numărul trupelor în regiunea Belgorod prin transferarea şi concentrarea de noi unităţi”, se arată într-un comunicat al conducerii armatei ucrainene.

Kievul nu a oferit detalii suplimentare referitoare la poziţiile lansatoarelor de rachete ale Rusiei.

Belgorod este un oraş din Federaţia Rusă aflat la 30 de kilometri de graniţa cu Ucraina.

Moscova nu a reacţionat la aceste acuzaţii şi a refuzat să facă vreun comentariu.

Iskander este o rachetă balistică cu rază scurtă de acţiune (până la 500 de kilometri). Racheta este numită SS-26 Stone în terminologia NATO şi a înlocuit vechile rachete Scud din dotarea fostului URSS.