Rusia continuă atacurile şi bombardamentele asupra Donbasului. Liderul regiunii Doneţk afirmă că Moscova ar trebui să treacă la următoarea fază a campaniei militare. Moscova amenință cu atacuri asupra Kievului, dacă forțele ucrainene vor folosi armament britanic împotriva teritoriului Rusiei – Război Ucraina, ziua 62 – LIVE TEXT

Război în Ucraina – ziua 62

Ţările de Jos vor livra Ucrainei obuziere blindate

Ţările de Jos vor furniza „un număr limitat” de obuziere blindate de tip Panzerhaubitze 2000 Kievului, a confirmat marţi guvernul acestei ţări, în timp ce forţele ruse continuă să câştige teren în estul Ucrainei, relatează AFP, citată de Agerpres.

Aceste obuziere reprezintă artileria „cea mai grea a armatei” olandeze, potrivit Ministerului Apărării, şi permit lovirea unor ţinte inamice situate la 50 km distanţă.

Germania va asigura, la rândul său, instruirea unor soldaţi ucraineni în manevrarea acestor blindate. Potrivit agenţiei de presă locale ANP, ea va garanta transportul artileriei în decurs de o lună.

„Aceasta este exact ceea de ce Ucraina spune că are nevoie acum”, a declarat ministrul apărării Kajsa Ollongren, citată de ANP.

Ministrul a precizat că instruirea pentru utilizarea lor ar putea lua „săptămâni sau chiar luni”, subliniind totodată că şi după război armele vor fi de o mare importanţă pentru armata ucraineană, potrivit ANP.

Critici au fost formulate totuşi faţă de Ţările de Jos cu privire la livrarea acestor obuziere. Aceasta ar putea avea consecinţe asupra capacităţii de desfăşurare şi de eficienţă a armatei olandeze, estimează Niels van Woensel, preşedinte al Asociaţiei ofiţerilor olandezi.

Dacă Ţările de Jos nu au nevoie de toate obuzierele lor în depozit, „este important pentru propria noastră capacitate de desfăşurare ca noi să le avem în stoc”, a declarat Van Woensel pentru ANP.

Berlinul va autoriza livrarea unor blindate de tip „Ghepard” către Ucraina, a anunţat de asemenea marţi ministrul german al apărării cu ocazia unei reuniuni organizate de SUA la baza americană din Ramstein, în vestul teritoriului german.

Această decizie constituie o cotitură majoră în politica prudentă urmată până în prezent de Germania în susţinerea militară a Kievului.

Franţa a anunţat deja că trimite Ucrainei tunuri Caesar cu o rază de acţiune de până la 40 km, iar Regatul Unit i-a livrat rachete antiaeriene Starstreak şi blindate.

Blinken: Putin nu ia în serios negocierile cu Ucraina

Preşedintele rus Vladimir Putin nu a demonstrat „seriozitate” în ceea ce priveşte intenţiile sale de a negocia cu Ucraina pentru a pune capăt conflictului, a apreciat marţi secretarul de stat american Antony Blinken, citat de AFP, relatează Agerpres.

„Nu am văzut niciun semn până în prezent că preşedintele Putin este serios în privinţa unor negocieri semnificative”, a declarat Blinken în faţa Comisiei pentru Afaceri Externe din Senatul american.

SUA vor susţine autorităţile ucrainene în eforturile lor diplomatice pentru a negocia un acord de pace, a adăugat şeful diplomaţiei americane, explicând că „obiectivul nostru este să ne asigurăm că acestea au capacitatea de a respinge agresiunea rusă şi, de fapt, de a-şi consolida poziţia la o eventuală masă de negocieri”.

Blinken i-a răspuns senatorului Rand Paul, un republican care se opune politicii intervenţioniste americane, care l-a acuzat pe preşedintele Joe Biden că a contribuit la decizia lui Putin de a invada Ucraina „bătând toba asupra unei admiteri a Ucrainei în cadrul NATO”.

Dar pentru şeful diplomaţiei americane a fost clar, discutând cu Rusia, înainte de începerea invaziei în 24 februarie, că criticile lui Putin împotriva integrării Ucrainei în NATO nu erau decât un pretext, notează AFP.

„Noi am încercat să discutăm serios cu ruşii despre aceste probleme”, a explicat el. „Era foarte clar, potrivit propriilor cuvinte ale preşedintelui Putin, că niciodată nu a fost vorba despre o potenţială intrare a Ucrainei în NATO, ci el a crezut întotdeauna că Ucraina nu merită să fie o ţară suverană şi independentă”, a subliniat secretarul de stat american.

Blinken a mai spus că, în opinia sa, Ucraina „a câştigat bătălia pentru Kiev” pentru că oraşul vibrează din nou de oameni, care iau masa în restaurante, stau pe bănci sau se plimbă, după cum a putut vedea în timpul vizitei sale recente în capitala ucraineană, potrivit EFE.

Antony Blinken şi secretarul american al apărării, Lloyd Austin, au efectuat duminică o scurtă vizită la Kiev, prima întreprinsă de oficiali americani de acest nivel de la începutul războiului în 24 februarie, în cadrul căreia s-au întâlnit timp de aproximativ trei ore cu preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski.

„Este imposibil să nu fii mişcat când vezi ce au realizat ucrainenii. De asemenea, este imposibil să nu crezi că vor continua să aibă succes pentru că ştiu pentru ce se bat”, a spus el.

La Kiev, Blinken, Austin, Zelenski şi ministrul ucrainean al apărării, Oleksii Reznikov au discutat despre ce fel de arme are nevoie guvernul ucrainean acum când Kremlinul şi-a intensificat campania militară în Donbas, în estul ţării, şi la frontiera cu Rusia.

În plus, în cadrul vizitei, cei doi înalţi oficiali americani au promis că SUA vor oferi un ajutor militar suplimentar de 300 de milioane de dolari Ucrainei şi au anunţat revenirea treptată a diplomaţilor plecaţi din Ucraina după începerea invaziei ruse.

Diplomaţii americani se vor întoarce săptămâna aceasta la Liov (Lvov), vestul Ucrainei, aproape de frontiera cu Polonia, iar condiţiile de securitate pentru redeschiderea ambasadei SUA din Kiev sunt în studiu, a spus Blinken.

Tot săptămâna aceasta se aşteaptă ca guvernul lui Joe Biden să ceară Congresului un nou pachet de asistenţă militară şi economică pentru Ucraina, dar valoarea noului ajutor este încă necunoscută, notează EFE.

Moscova amenință cu atacuri asupra Kievului, dacă forțele ucrainene vor folosi armament britanic împotriva teritoriului Rusiei

Ministerul rus al Apărării a avertizat marţi că va lansa atacuri împotriva capitalei ucrainene Kiev dacă trupele ucrainene vor utiliza arme furnizate de Marea Britanie împotriva teritoriului rus, după ce un înalt oficial britanic a susţinut o astfel de posibilitate, transmit EFE şi Reuters, relatează Agerpres.

„Aşa cum am avertizat, Forţele armate ruse sunt pregătite 24 de ore din 24 să lanseze atacuri de represalii cu arme de înaltă precizie cu rază lungă de acţiune împotriva centrelor decizionale din Kiev”, a atenţionat purtătorul de cuvânt al Ministerului rus al Apărării, Igor Konaşenkov.

„Dorim să subliniem că incitarea directă de către Londra a regimului de la Kiev de a întreprinde astfel de acţiuni va avea – în cazul unei încercări de a le pune în aplicare – un răspuns proporţional imediat”, a adăugat el.

Ministerul rus al Apărării a mai spus că, în cazul unor astfel de lovituri ruseşti, nu ar fi neapărat o problemă dacă reprezentanţi ai unei anumite ţări occidentale ar fi localizaţi la centre de decizie ale Ucrainei, notează Reuters.

Secretarul de stat al forţelor armate ale Regatului Unit, James Heappey, a apreciat marţi drept „legitimă” posibila atacare de către armata ucraineană a unor ţinte militare de pe teritoriul rusesc, chiar dacă armele folosite sunt de origine britanică.

Într-o declaraţie la ‘Times Radio’, el a estimat că „este perfect legitim ca Ucraina să ţintească în interiorul Rusiei pentru a submina logistica, care altfel ar duce direct la decese pe pământ ucrainean”.

Heappey a spus că „nu este neapărat o problemă” dacă armele furnizate de guvernul britanic sunt folosite pentru a ataca acele ţinte din Rusia.

Guvernatorului regiunii ruse Belgorod, Viaceslav Gladkov, a denunţat marţi un nou atac ucrainean împotriva unui sat din această regiune rusă de la graniţa cu Ucraina, în urma căruia patru clădiri au fost avariate, după un altul care ar fi comis la 19 aprilie, soldat cu trei răniţi şi mai multe pagube materiale.

Luni, guvernatorul a denunţat atacuri împotriva localităţilor Nehoteevka şi Juravliovka, în urma căruia 14 case au fost distruse.

Statele Unite susțin că încă nu știu cine a declanșat atacurile din Transnistria, dar că vor cerceta în continuare

Statele Unite încă cercetează ce s-a întâmplat în Transnistria, unde luni şi marţi au avut loc mai multe atacuri armate, a declarat marţi secretarul american al apărării Lloyd Austin, relatează Reuters, citată de Agerpres.

”Nu suntem cu adevărat siguri despre ce este vorba, dar vom continua să cercetăm”, a spus Austin.

Un prim atac cu aruncătoare de grenade a avut loc luni asupra ministerului securităţii transnistrean. Marţi au fost atacate două antene radio-TV, o unitate militară şi aerodromul militar de lângă Tiraspol.

Preşedinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a declarat după o reuniune a Consiliului Suprem de Securitate că atacurile au fost provocate de ”forţe pro-război din interiorul regiunii transnistrene”, şi a anunţat sporirea măsurilor de securitate.

În acest timp, liderul regiunii separatiste transnistrene, Vadim Krasnoselski, a declarat că ”urmele atacurilor conduc în Ucraina”. ”Presupun că aceia care au organizat aceste atacuri au ca scop să atragă Transnistria în conflict”, a adăugat acesta.

La rândul său, Ministerul de Externe ucrainean a condamnat ceea ce descris drept încercările Moscovei de a atrage regiunea în războiul Rusiei împotriva Ucrainei. Aceste incidente ”coincid cu declaraţiile comandantului militar rus despre planurile lor de a ocupa întreg sudul Ucrainei şi de a stabili un coridor terestru către regiunea Transnistria din Moldova”, remarcă MAE de la Kiev într-o declaraţie.

Generalul Ruslan Minnekaiev, adjunctul comandatului Districtului Militar Centru al Rusiei, declarase vineri că Rusia doreşte să preia ”controlul total asupra Donbasului şi sudului Ucrainei”, ceea ce va permite Rusiei să le vină în ajutor separatiştilor proruşi din Transnistria, unde Moscova observă de asemenea ”cazuri de oprimare a populaţiei rusofone”.

Fermierii ucraineni poartă veste antiglonț când merg la arat în apropiere de linia frontului

Fermierii ucraineni din regiunea sudică Zaporijjea, care se învecinează cu linia frontului în conflictul cu Rusia, au început să poarte veste antiglonţ atunci când merg la arat, transmite Reuters.

La o săptămână după debutul invaziei, rachetele au început să cadă în apropiere de locul unde lucrează Yuri, un angajat agricol pe bază de contract. Acum Yuri conduce tractorul în timp ce poartă vestă antiglonţ şi cască puse la dispoziţie de angajatorul său. Fermierii din câmpurile învecinate fac şi ei acelaşi lucru.

Chiar dacă bombardamentele în această regiune s-au intensificat în ultimele săptămâni, atât Yuri, cât şi colegul său Oleksii, sunt hotărâţi să are câmpul în această primăvară.

„Ieşim, trecem de punctele de control, mergem la lucru, ne bem ceaiul sau cafeaua, ne punem vestele şi plecăm. Facem plinul şi mergem pe câmp. Dacă sunt bombardamente ne strângem lucrurile şi ne întoarcem la birou”, spune Yuri, 41 de ani.

Oleksii, 43 de ani, subliniază că atacurile ruseşti cu rachete sunt „înfricoşătoare” dar suportabile având în vedere că au loc mai ales noaptea. După un atac, merg să verifice starea câmpului şi dacă este necesar cheamă experţii pentru a înlătura rachetele şi resturile.

Ucraina este al cincilea exportator mondial de grâu şi unul dintre primii trei la porumb, orz şi seminţe de floarea soarelui. Lipsa de cereale ucrainene pe piaţa mondială, din cauza războiului, a dus la creşterea preţurilor la alimente în întreaga lume.

Săptămâna trecută, Ministerul ucrainean al Agriculturii a anunţat că fermierii au însămânţat 2,5 milioane de hectare cu culturi de primăvară în acest an, 20% din suprafaţa estimată, adăugând că suprafaţa însămânţată în primăvară ar putea scădea cu 20% din cauza invaziei ruseşti.

Separat, directorul Companiei Naţionale Administraţia Porturilor Maritime (CNAPM) Constanţa, Florin Goidea, a anunţat că Ucraina a trimis până acum în portul românesc Constanţa aproximativ 80.000 de tone de cereale, fiind aşteptate să sosească cantităţi şi mai mari. Porturile ucrainene sunt blocate de la invazia Rusiei, în urmă cu două luni, iar ţara, un producător agricol major, a fost forţată să exporte în România pe calea ferată pe la graniţa sa de vest sau prin micile sale porturi de la Dunăre.

Un pod ce traversează râul Nistru a fost lovit de o rachetă

Un pod pe care trec o şosea şi o cale ferată deasupra râului Nistru în sud-vestul Ucrainei a fost marţi puternic avariat de o explozie, informează ediţia online a CNN.

Podul, situat în apropierea oraşului Odesa, pare că a fost lovit de o rachetă. ”Circumstanţele şi informaţiile despre victime sunt în curs de clarificare”, au transmis autorităţile.

Imagini de la locul exploziei arată pagube semnificative pe porţiunea podului ce cuprinde şoseaua.

Ucraina acuză Rusia că este impliată în destabilizarea Transnistriei

Kievul a acuzat marţi Moscova că încearcă să „destabilizeze” regiunea separatistă Transnistria din estul Republicii Moldova, situată la frontiera cu Ucraina, după o serie de explozii care au suscitat temeri privind extinderea războiului în ţara vecină, relatează AFP, citată de Agerpres.

„Rusia vrea să destabilizeze regiunea Transnistriei, ceea ce sugerează că (Republica) Moldova trebuie să se aştepte să primească ‘oaspeţi'”, a declarat pe Twitter consilierul preşedinţiei ucrainene Mihailo Podoleak, făcând referire la soldaţii ruşi care au invadat Ucraina în 24 februarie.

Preşedintele Republicii Moldova, Maia Sandu, a lansat marţi un apel la „calm” şi a anunţat măsuri pentru consolidarea securităţii acestei ţări situate la frontiera cu Ucraina, după o serie de explozii în regiunea separatistă trasnistreană, notează AFP.

„Aceasta este o tentativă de a escalada tensiunile. Facem apel la concetăţenii noştri să rămână calmi şi să se simtă în siguranţă”, a declarat Maia Sandu după o reuniune a Consiliului Suprem de Securitate de la Chişinău, pe care îl convocase în cursul dimineţii.

Preşedintele proeuropean al Republicii Moldova a anunţat, între altele, o întărire a patrulelor la frontiere şi intensificarea verificării mijloacelor de transport, în special de-a lungul râului Nistru, care separă Republica Moldova de teritoriul separatist Transnistria.

Ea a cerut de asemenea o creştere a nivelului de pregătire a organismelor însărcinate cu menţinerea ordinii publice. „Republica Moldova condamnă cu fermitate orice tentativă de destabilizare a situaţiei”, a adăugat Maia Sandu.

O serie de explozii s-au produs luni şi marţi în Transnistria, o regiune susţinută de Moscova care s-a separat de Republica Moldova în urma unui scurt război în 1992. De atunci, trupe ruse sunt desfăşurate pe acest teritoriu separatist.

Marţi, două explozii au avariat un turn radio, iar luni o clădire oficială a fost ţinta unui atac cu lansatoare de rachetă la Tiraspol, capitala regiunii separatiste.

Toate aceste incidente nu s-au soldat cu victime, dar amplifică temerile privind extinderea conflictului din Ucraina în Republica Moldova, notează AFP.

ONU îşi dublează apelul umanitar pentru Ucraina, până la 2,25 miliarde de dolari

Naţiunile Unite au anunţat marţi dublarea apelului lor de urgenţă pentru ajutor umanitar pentru Ucraina, până la 2,25 miliarde de dolari, transmit AFP şi Reuters citate de Agerpres.

”Peste 2,25 miliarde de dolari sunt încă necesari pentru a răspunde nevoilor din Ucraina, adică mai mult decât dublul sumei solicitate (1,1 miliarde dolari) atunci când am lansat apelul pe 1 martie, la câteva zile după începerea războiului. De asemenea, apelul a fost prelungit de la trei la şase luni”, până în luna august a indicat ONU.

Pe de altă parte, ONU a menţionat că se aşteaptă la 8,3 milioane de refugiaţi din Ucraina, faţă de puţin peste 5,2 milioane în prezent.

Într-o conferinţă de presă la Geneva, purtătoarea de cuvânt a Înaltului Comisariat al ONU pentru refugiaţi (UNHCR), Shabia Mantoo, a declarat că peste 12,7 milioane de persoane şi-au părăsit căminele în Ucraina după începerea invaziei ruse, în urmă cu două luni, printre care 7,7 milioane de persoane strămutate în locuri mai sigure din interiorul ţării şi 5 milioane de oameni care au părăsit ţara.

Cu privire la degradarea situaţiei, Înaltul Comisariat al ONU pentru refugiaţi (UNHCR) – care la începutul războiului estimase că vor exista aproximativ 4 milioane de refugiaţi ucraineni – solicită 1,85 miliarde de dolari pentru a susţine acţiunile sale şi ale partenerilor săi în favoarea persoanelor care fug de războiul din Ucraina.

Numărul persoanelor aflate în nevoie de ajutor umanitar în Ucraina a fost de asemenea majorat, de la 12 milioane la 15,7 milioane. Apelul revizuit vizează ajutorarea a 8,7 milioane de persoane dintre cele mai afectate în întreaga ţară. Mai mult de jumătate din acest număr sunt femei.

Până în prezent, ONU a primit un sprijin de 980 de milioane de dolari din partea donatorilor, ceea ce reprezintă 44% din fondurile cerute în cadrul noului apel umanitar.

Aceste fonduri ”au permis ONU şi partenerilor săi să aducă ajutor umanitar pentru 3,4 milioane de persoane în Ucraina”, a declarat un purtător de cuvânt al Biroului ONU pentru coordonarea operaţiunilor umanitare (OCHA), Jens Laerke, în aceeaşi conferinţă de presă la Geneva.

La 24 februarie, armata rusă a lansat o agresiune militară neprovocată împotriva Ucrainei, ceea ce Rusia numeşte ”operaţiune militară specială pentru denazificarea” ţării vecine.

Soldaţi ucraineni vor fi instruiţi în Germania

Soldaţi ucraineni urmează să fie antrenaţi pe teritoriul german pentru a folosi sisteme de artilerie, a anunţat marţi ministrul apărării german Christine Lambrecht, transmit DPA şi Reuters citate de Agerpres.

”Lucrăm împreună cu prietenii noştri americani pentru pregătirea trupelor ucrainene pe teritoriul german, în legătură cu sisteme de artilerie”, a spus Lambrecht întâlnire organizată de secretarul american al apărării Lloyd Austin la baza aeriană Ramstein din Germania.

Christine Lambrecht a evocat criticile formulate la adresa Germaniei în ultimele săptămâni referitoare la refuzul său de a livra armament greu Ucrainei, dar a precizat că decizia recentă a Berlinului de a furniza echipamente antiaeriene Kievului este un progres.

”Am decis ieri că Germania va facilita livrarea de arme antiaeriene autopropulsate Ghepard pentru Ucraina”, a afirmat ministrul german, potrivit transcriptului discursului său.

Acţiunile preşedintelui Vladimir Putin în Ucraina înseamnă că Rusia ”a părăsit cercul naţiunilor civilizate”, a spus ea.

La reuniunea pe tema războiului din Ucraina organizată la baza americană Ramstein iau parte ministrul apărării din SUA, Lloyd Austin, miniştrii apărării din mai multe ţări, precum şi secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg.

În 24 februarie, armata rusă a lansat o agresiune militară neprovocată împotriva Ucrainei, ceea ce liderul rus Vladimir Putin numeşte ”operaţiune militară specială pentru denazificarea” ţării vecine.

Liderul regiunii Doneţk afirmă că Rusia ar trebui să treacă la următoarea fază a campaniei militare

Liderul regiunii separatiste Doneţk, din estul Ucrainei, a afirmat marţi că Rusia ar trebui să lanseze următoarea etapă a campaniei sale militare după atingerea frontierelor regiunii, informează Reuters, care citează agenţia de presă rusă RIA.

Denis Puşilin a făcut aceste comentarii într-un talk-show rusesc difuzat online, scrie Agerpres.

Ministerul Apărării de la Moscova a anunţat că forţele ruse au lovit în timpul nopţii de luni spre marţi peste 90 de ţinte militare ucrainene, ucigând cel puţin 560 de militari ucraineni şi distrugând 59 de vehicule blindate, artilerie şi alte tipuri de echipament militar.

Potrivit ministerului rus, forţele ruse printre ţintele distruse se află sisteme de rachete S-300, un sistem balistic Toşka, sisteme de rachete BUK-M1 şi Osa-AKM.

La 24 februarie, armata rusă a lansat o agresiune militară neprovocată împotriva Ucrainei, ceea ce Rusia numeşte ”operaţiune militară specială pentru denazificarea” ţării vecine.

Rusia continuă atacurile şi bombardamentele asupra Donbasului

Armata rusă îşi continuă campania de atacuri şi bombardamente în Ucraina, făcând eforturi pentru a controla Donbas, provincie în estul ţării, la graniţa cu Rusia, la împlinirea a două luni de la invazia pe care Moscova a declanşat-o la 24 februarie, transmite marţi EFE citat de Agerpres.

Donbasul, din care fac parte regiunile proruse Doneţk şi Lugansk, autoproclamate republici independente şi recunoscute doar de Moscova, este supus unor operaţiuni de asalt tot mai intense, a informat marţi Statul Major General al Forţelor Armate ale Ucrainei, într-o informare privind desfăşurarea ostilităţilor citată de agenţia locală Ukrinform.

„Duşmanul efectuează operaţiuni de asalt în Zona Operaţională Est pentru a înfrânge forţele Ucrainei şi cu scopul de a stabili controlul total asupra regiunilor Doneţk şi Lugansk şi de a crea un coridor terestru între regiunea Donbas şi (peninsula) Crimeea, ocupată” şi anexată ilegal de Rusia din 2014, potrivit armatei ucrainene.

În regiunile ruse Briansk, Kursk şi Belgorod, în apropiere de Ucraina, „duşmanul a consolidat protecţia frontierei şi posturile de control ruse. Invadatorii ruşi şi-au intensificat măsurile împotriva sabotajului în zonele de frontieră”, dă asigurări armata ucraineană.

În apropiere de Harkov, al doilea oraş ca mărime din estul Ucrainei, ruşii „îşi consolidează gruparea trupelor, continuă să blocheze parţial oraşul şi să tragă asupra poziţiilor apărătorilor ucraineni şi a infrastructurilor esenţiale”.

Potrivit armatei ucrainene, „duşmanul trage asupra poziţiilor trupelor ucrainene folosind mortiere, artilerie şi lansatoare de rachete multiple de-a lungul întregii linii de control”.

Totodată, mai la sud, în oraşul asediat Mariupol, trupele ruse bombardează şi blochează unităţile ucrainene în zona în care se află oţelăria Azovstal, unde se adăpostesc o mie de civili ucraineni şi opun rezistenţă circa 500 de militari.

Iar în regiunea Herson, aflată în sudul ţării şi ocupată de ruşi, „apărătorii ucraineni au distrus un depozit de muniţii şi un număr mare de personal inamic (peste 70 de oameni au murit). Se anchetează numărul exact al victimelor”, a menţionat Statul Major ucrainean.

Tot potrivit ucrainenilor, ruşii încearcă să realizeze operaţiuni de recunoaştere în regiunea Odesa, pe ţărmul Mării Negre, unde trupele ruse au suferit pierderi pe care nu le detaliază.

În ultimele 24 de ore, trupele ucrainene au respins şase atacuri inamice în regiunile Doneţk şi Lugansk, au distrus patru tancuri, cinci sisteme de artilerie, 13 vehicule blindate, 15 vehicule motorizate, două camioane cisternă şi un tun antiaerian.

La rândul său, Ministerul Apărării de la Moscova a informat că Rusia a lovit în timpul nopţii de luni spre marţi peste 90 de ţinte militare ucrainene, ucigând cel puţin 500 de militari ucraineni şi distrugând zeci de vehicule blindate, artilerie şi alte tipuri de echipament militar, transmite Reuters. Potrivit ministerului rus, forţele ruse au lovit două depozite de muniţie în regiunea Harkov, din estul Ucrainei.

Pe de altă parte, serviciile secrete britanice au informat în ultimul buletin de război că forţele ruse încearcă cel mai probabil să încercuiască poziţiile ucrainene puternic întărite în estul Ucrainei.

Oraşul Kreminna a fost cucerit de ruşi şi au loc lupte intense la sud de Izium, în timp ce forţele ruse încearcă să avanseze către oraşele Slaviansk şi Kramatorsk dintre nord şi est, potrivit buletinului difuzat de Ministerul Apărării britanic.

Forţele ucrainene îşi consolidează apărarea în Zaporojie, în perspectiva unui posibil atac rus dinspre sud, adaugă sursa citată.

Procuratura Generală – Aproximativ 217 de copii au fost ucişi şi alţi 391 au fost răniţi de la începutul invaziei ruse în Ucraina

Aproximativ 217 de copii au fost ucişi şi alţi 391 au fost răniţi în Ucraina de la începutul invaziei ruse din 24 februarie, a anunţat, marţi, Procuratura Generală a Ucrainei, într-un comunicat de presă, relatează Kiev Independent citat de News.ro.

Se preconizează că cifrele sunt mai mari, deoarece nu includ victimele din zonele în care au loc ostilităţile şi din zonele ocupate de trupele ruse.

Pe 25 aprilie, doi copii în vârstă de 9 şi 13 ani au fost ucişi în urma bombardamentelor lansate de Rusia asupra oraşului Lîman, din regiunea estică Doneţk, scrie News.ro.

Zelenski promite că Rusia nu va câştiga războiul declanşat în Ucraina

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a promis luni că Rusia nu va câştiga războiul declanşat împotriva Ucrainei, transmite DPA citat de Agerpres.

Pe parcursul a peste opt săptămâni, forţele militare ruse au lansat peste 1.100 de rachete contra Ucrainei, a spus Zelenski într-un discurs video publicat pe Telegram.

”Dar ele (forţele ruse) nu au realizat nimic. Şi nu vor realiza nimic”, a subliniat şeful statului ucrainean.

Unităţile ruse nu au înregistrat nici măcar ”o fărâmă” de sprijin în estul Ucrainei, lucru pe care Moscova se baza foarte mult, a continuat Volodimir Zelenski.

În Herson, Melitopol, Enerhodar, Kahovka şi alte oraşe ocupate, oamenii nu au cedat în faţa forţelor ruse, a adăugat preşedintele Ucrainei.

În 24 februarie, armata rusă a lansat o agresiune militară neprovocată împotriva Ucrainei, ceea ce Rusia numeşte ”operaţiune militară specială pentru denazificarea” ţării vecine.

Lavrov: Rusia va continua negocierile de pace cu Ucraina, dar pericolul unui război mondial nu poate fi subestimat

Şeful diplomaţiei ruse, Serghei Lavrov, a asigurat luni că Rusia va continua negocierile de pace cu Ucraina şi a avertizat asupra pericolului real al unui război mondial, transmite AFP citat de Agerpres.

„Bunăvoinţa are limitele ei. Şi dacă nu este reciprocă, nu contribuie la procesul de negociere”, a spus Lavrov, citat de agenţiile ruse de presă.”Dar continuăm să purtăm negocieri cu echipa delegată de (preşedintele Volodimir) Zelenski, iar aceste contacte vor continua”, a spus el.

Serghei Lavrov l-a acuzat pe preşedintele ucrainean că se preface că negociază:”Este un actor bun (…), dacă te uiţi cu atenţie şi citeşti cu atenţie ce spune, vei găsi acolo o mie de contradicţii”, a spus şeful diplomaţiei ruse.

În acest context de tensiuni fără precedent între Rusia şi Occident din cauza ofensivei ruse, Serghei Lavrov a avertizat în legătură cu pericolul real al unui al treilea război mondial. „Pericolul este grav, este real, nu poate fi subestimat”, a spus ministrul rus, citat de Interfax.

În ceea ce priveşte conflictul din Ucraina, ministrul rus de externe s-a declarat încrezător că „totul se va încheia, desigur, cu semnarea unui acord”.”Dar termenii acestui acord vor depinde de situaţia luptelor de pe teren când acest acord va deveni realitate”.

Polonia confirmă că a trimis tancuri în Ucraina

Premierul polonez Mateusz Morawiecki a recunoscut luni că ţara sa a trimis tancuri în Ucraina, fără a preciza însă câte, transmite AFP citat de Agerpres.

„Da, Polonia a trimis tancuri în Ucraina, dar din motive de securitate nu vom specifica numărul lor”, a spus şeful guvernului polonez pe contul de Twitter al guvernului.

Patruzeci de tancuri T-72 ar urma să facă parte din echipamentele furnizate Kievului, potrivit presei poloneze. Guvernul nu a confirmat această informaţie.

Premierul Morawiecki a anunţat sâmbătă un transfer de echipamente militare în valoare de aproximativ şapte miliarde de zloţi (1,5 miliarde de euro) în urma unei întâlniri la Cracovia cu omologul ucrainean Denis Şmigal.

Guvernul polonez a anunţat că, de la începutul invaziei ruse, la sfârşitul lunii februarie, a furnizat Ucrainei rachete antitanc, rachete antiaeriene, mortare, muniţie şi drone.

Germania: Rheinmetall oferă Ucrainei 88 de tancuri de luptă uzate

Producătorul german de arme Rheinmetall s-a oferit să vândă Ucrainei 88 de tancuri de luptă Leopard uzate, potrivit unor documente obţinute de dpa.

Se pare că oferta include şi pregătirea militarilor pentru utilizarea lor în Germania, pregătire pentru reparaţii, instrumente, piese de schimb, o bază de service şi muniţie, scrie Agerpres.

Cotidianul conservator Die Welt a fost primul care a informat despre această potenţială vânzare. Potrivit ziarului, aprobarea pentru livrare a fost solicitată săptămâna trecută la ministerul economiei.

Guvernul german a primit, de asemenea, o altă cerere din partea Rheinmetall pentru a i se permite să livreze Ucrainei 100 de vehicule blindate Marder. Purtătorul de cuvânt al guvernului, Steffen Hebestreit, a declarat luni că o decizie va fi luată în curând.

Compania de armament Krauss-Maffei Wegmann (KMW), mai informează Die Welt, doreşte să livreze şi 100 de obuziere autopropulsate. Ţările de Jos vor, de asemenea, să livreze aceste piese de artilerie grea, care pot lovi ţinte la o distanţă de 40 de kilometri.

Până acum, guvernul federal a promis doar asistenţă pentru instruire şi muniţie pentru aceste obuziere.

Livrarea directă de tancuri către Ucraina este un subiect controversat în coaliţia tripartită a cancelarului Olaf Scholz.

Chestiunea unei aprovizionări directe de către industria germană este în prezent exclusă deoarece tancurile produse nu pot fi utilizate direct, a declarat luni liderul SPD, Saskia Esken. Soldaţii ucraineni nu sunt familiarizaţi cu sistemele de arme, a explicat ea. Este necesar un proces de instruire pentru ca acestea să devină operaţionale. Tancurile necesită, de asemenea, piese de schimb şi experţi care să ajute la reparaţii, a adăugat Esken.

Londra anunţă că urmează să furnizeze Ucrainei vehicule blindate de tip Stormer dotate cu lansatoare de rachete de tip Starstreak, anunţă Ben Wallace în Camera Comunelor şi estimează că 15.000 de militari ruşi au fost ucişi în ofensiva din Ucraina

Regatul Unit urmează să furnizeze Ucrainei un ”număr mic” de blindate lansatoare de rachete antiaeriene de tip Stormer, anunţă luni ministrul britanic al Apărării Ben Wallace, relatează AFP citat de News.ro.

Aceste rachete antiaeriene de tip Starstreak promise Ucrainei sunt ”desfăşurate şi folosite de trei săptămâni pentru a-şi apăra teritorul”, a anunţat Ben Wallace luni, în Parlamentul britanic, scrie News.ro.

”Pot anunţa Camera (Comunelor) că vom dona un număr mic de vehicule blindate echipate cu lansatoare pentru aceste rachete antiaeriene”, a declarat el.

Aceste vehicule de tip Stormer vor oferi forţelor ucrainene capacităţi antiaeriene cu rază scurtă de acţiune atât pe timp ce zi, cât şi pe tmp de noapte”, a precizat el.

Ben Wallace a subliniat că Regatul Unit estimează că ”aproximativ 15.000 de militari ruşi” au fost ucişi ”în timpul ofensivei lor în Ucraina”.

Regatul Unit a furnizat Ucrainei, până în prezent, aproximativ 5.000 de rachete antitanc, cinci sisteme de rachete antiaeriene cu peste 100 de rachete şi 4,5 tone de explozivi, scrie News.ro.

Lavrov: Armele occidentale din Ucraina sunt ţinte legitime pentru armata rusă

Livrările de armament occidental către Ucraina înseamnă că alianţa NATO este „în esenţă implicată în război cu Rusia”, iar Moscova consideră aceste arme ca fiind ţinte legitime, a declarat ministrul rus de externe Serghei Lavrov într-un interviu difuzat luni, relatează Reuters citat de Agerpres.

„Aceste arme vor fi o ţintă legitimă pentru acţiunea militară a Rusiei în contextul operaţiunii speciale”, a afirmat Serghei Lavrov într-un interviu pentru televiziunea de stat postat pe site-ul ministerului de externe.

„Au fost vizate instalaţiile de depozitare din vestul Ucrainei de mai multe ori (de către forţele ruse). Cum poate fi altfel?” a spus Serghei Lavrov.

„NATO, în esenţă, este angajată într-un război cu Rusia printr-un proxy şi înarmează acel proxy. Războiul înseamnă război.”

Putin susţine că economia rusă a rezistat şocului sancţiunilor occidentale şi „se stabilizează”

Preşedintele rus Vladimir Putin a afirmat luni că economia Federaţiei Ruse este pe cale să se „stabilizeze”, după ce a fost lovită de mai multe serii de sancţiuni occidentale în urma declanşării „operaţiunii militare ruse” în Ucraina, informează AFP citat de Agerpres.

„Inflaţia a încetinit, creşterea săptămânală a preţurilor s-a apropiat de normal, iar la o serie de produse preţurile au început deja să scadă”, a declarat Putin în timpul unei reuniuni a guvernului consacrată problemelor economice.

Această rezilienţă ţine, potrivit lui Putin, de doi factori: de buna sănătate a rublei, care „s-a întărit în ultimul timp”, până la a reveni la nivelurile de dinaintea crizei, şi de „cererea consumatorilor”, revenită la normal după „un vârf în februarie-martie”, când ruşii s-au înghesuit să cumpere bunuri de larg consum din magazine, din teamă de penurii sau de prăbuşirea rublei.

Preşedintele rus a îndemnat la „garantarea unei normalizări progresive a dinamicii preţurilor” şi la evitarea „unei baze speculative a cererii”.

Rusia a fost lovită de mai multe serii de sancţiuni occidentale după invazia sa militară în Ucraina, declanşată pe 24 februarie, inclusiv de embargouri asupra unor exporturi-cheie care au majorat inflaţia, deja mare după pandemia de COVID-19.

Însă, chiar dacă Vladimir Putin susţine că economia rusă a rezistat şocului, economiştii estimează că cel mai rău abia urmează, pe măsură ce impactul sancţiunilor va fi din ce în ce mai vizibil.