Atacurile Rusiei în Ucraina continuă. Rusia nu vizează încheierea războiului la 9 mai – Război Ucraina, ziua 67 – LIVE TEXT

Război în Ucraina – ziua 67

Olaf Scholz: Sancțiunile impuse Rusiei nu vor fi ridicate până când nu va fi semnat un acord de pace cu Ucraina

Sancţiunile impuse împotriva Rusiei în urma invadării Ucrainei nu vor fi ridicate până la semnarea unui acord de pace între Moscova şi Kiev, a declarat luni seară cancelarul german Olaf Scholz, care a adăugat că îi revine Ucrainei să decidă ce fel de pace doreşte, transmite Reuters, relatează Agerpres.

Într-un interviu pentru postul public de televiziune ZDF, Scholz a spus că liderul rus Vladimir Putin a greşit dacă a crezut că ar putea fi capabil să câştige teritorii de la Ucraina, să declare încetarea ostilităţilor şi apoi să vadă ridicate sancţiunile occidentale.

”El nu a crezut că Ucraina va rezista aşa cum a făcut-o. Nu s-a gândit că noi vom sprijini Ucraina să reziste atât de mult timp. Nu vom retrage sancţiunile dacă el (Vladimir Putin) nu ajunge la un acord cu Ucraina”, a subliniat şeful executivului german.

Pe de altă parte, Olaf Scholz a respins criticile conform cărora a ezitat să susţină Ucraina după începerea invaziei ruse. ”Am decis întotdeauna rapid, în coordonare cu aliaţii”, a explicat el, adăugând că strategia stabilită a fost aceea ca Germania să acţioneze ”prudent şi cu mintea limpede”.

Scholz a subliniat că asistenţa militară şi financiară furnizată de către Germania şi alte state a contribuit la succesele armatei ucrainene, care potrivit lui ”este acum capabilă să reziste atât de mult împotriva unui inamic copleşitor”.

Germania va continua să susţină armata ucraineană, a afirmat el.

Rusia îşi numeşte agresiunea asupra Ucrainei drept ”operaţiune specială pentru denazificarea” ţării vecine şi pentru protejarea comunităţii rusofone din estul acesteia, acuzaţie considerată de Kiev şi Occident ca neîntemeiată.

Mai mulți morți și răniți în Odessa după ce o rachetă rusă a lovit Portul

O rachetă a lovit luni seară Portul Odesa, din sud-vestul Ucrainei, cauzând morţi şi persoane rănite, a anunţat guvernatorul local Maksim Marcenko, pe aplicaţia Telegram, potrivit Reuters, transmite Agerpres.

Deocamdată nu au fost oferite alte detalii despre acest atac.

Separat, postul public ucrainean Suspilne a citat comandamentul militar de sud al forţelor ucrainene potrivit căruia racheta a avariat şi o biserică.

Parlamentarul ucrainean Oleksii Goncearenko a scris ulterior pe Twitter că un copil în vârstă de 13 ani a fost ucis în acest atac, în timp ce o fată de 17 ani este grav rănită, potrivit Xinhua.

Pe de altă parte, o rachetă rusească a lovit luni un important pod strategic care trece peste estuarul Nistrului, în regiunea Zatoka, de lângă Odesa, au anunţat autorităţi locale, citate de Reuters şi Unian.

Podul, care anterior fusese lovit de două ori de forţele ruse, reprezintă singura legătură rutieră şi feroviară între sud-vestul Ucrainei şi restul ţării. Această cale ferată leagă România de oraşul portuar Odesa.

Rusia caută să deschidă un nou front împotriva Ucrainei, dinspre Republica Moldova (presă)

Rusia caută să deschidă un nou front împotriva Ucrainei, dinspre Republica Moldova, iar mai multe „indicii” arată că într-un viitor apropiat este posibil un atac asupra acestei foste republici sovietice, afirmă surse militare ucrainene citate de cotidianul britanic The Times, preluat luni de EFE.

Dacă o astfel de incursiune ar avea succes, ea le-ar permite forţelor ruse să pătrundă în portul ucrainean Odesa, de la Marea Neagră, dinspre vest, adaugă The Times citat de Agerpres.

„Credem că la Kremlin a fost luată deja decizia de a ataca Republica Moldova. Soarta Republicii Moldova este crucială. Dacă ruşii încep să obţină controlul, din punct de vedere militar suntem un obiectiv mai uşor (de cucerit – n.r.) şi ameninţarea la adresa Ucrainei va fi existenţială”, a declarat pentru cotidianul britanic o sursă militară ucraineană.

Tensiunile au sporit în Transnistria, regiune separatistă a Republicii Moldova, după o serie de explozii misterioase atribuite „teroriştilor”.

Analiştii occidentali cred că obiectivul Kremlinului este de a crea o legătură terestră dinspre Rusia de-a lungul întregii coaste a Ucrainei către Transnistria, tăind accesul Ucrainei la Marea Neagră, scrie The Times.

Potrivit unei surse militare, serviciile de informaţii ucrainene atrag atenţia asupra activităţii de la aerodromul principal din Tiraspol, „capitala” Transnistriei, ceea ce sugerează că ruşii se pregătesc pentru conflict, cu avioane de transport Iliuşin-76 şi, posibil, elicoptere care ar urma să ajungă aici.

Potrivit funcţionarilor occidentali, circa 1.500 militari ruşi ar fi staţionaţi în Transnistria.

Rusia ar putea crea un „pretext” pentru a interveni în Republica Moldova care să se suprapună cu defilarea de 9 mai, când ruşii sărbătoresc Ziua Victoriei, care marchează înfrângerea naziştilor în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial.

Ucraina a închis în mod oficial cele patru porturi maritime capturate de Rusia

Ucraina a decis să închidă, în mod oficial, cele patru porturi de la Marea Neagră şi Marea Azov care au fost capturate de forţele ruseşti, a anunţat luni Ministerul ucrainean al Agriculturii, transmite Reuters citat de Agerpres.

Porturile Mariupol, Berdiansk şi Skadovsk de la Marea Azov precum şi portul Herson de la Marea Neagră sunt închise „până la restabilirea controlului”, a informat Ministerul ucrainean al Agriculturii într-un comunicat de presă.

„Adoptarea acestei măsuri a fost decisă ca urmare a imposibilităţii deservirii navelor şi pasagerilor, a livrării mărfii, a activităţilor de transport şi altor activităţi economice conexe, precum şi a imposibilităţii asigurării unui nivel adecvat de siguranţă a navigaţiei”, se precizează în comunicat.

Toate porturile maritime ale Ucrainei şi-au suspendat activitatea la finele lunii februarie, ca urmare a invaziei ruseşti. Armata rusă a capturat unele din porturile maritime ale Ucrainei şi a instituit o blocată asupra altora.

Luni, preşedintele Volodimir Zelenski a spus că Ucraina ar putea pierde zeci de milioane de tone de cereale ca urmare a preluării controlului de către Rusia a operaţiunilor de shipping în Marea Neagră, ceea ce ar declanşa o criză alimentară care ar afecta Europa, Asia şi Africa. „Rusia nu permite navelor să intre sau să iasă din port, ea controlează Marea Neagră. Rusia vrea să blocheze complet economia noastră”, a spus Volodimir Zelenski pentru un post de televiziune din Australia.

Ucraina, un mare producător agricol mondial, obişnuia să îşi exporte produsele prin porturile de la Marea Azov şi Marea Neagră, însă, după invazia rusească, a fost obligată să îşi exporte produsele pe calea ferată via graniţa de vest. Mai mulţi oficiali din Ministerele Agriculturii şi Transporturilor din Ucraina au anunţat că ţara vecină vrea să îşi majoreze capacitatea de export a porturilor de la Dunăre, pentru a permite ca cerealele să ajungă în porturile româneşti de la Marea Neagră.

Săptămâna trecută, Ministerul ucrainean al Agriculturii a informat că exporturile de cereale ale Ucrainei de la debutul anului agricol 2021/2022 până în prezent s-au ridicat la 45,709 milioane de tone. Această cifră include şi cele 763.000 de tone de cereale exportate în luna aprilie. Anterior, o serie de oficiali ucraineni au declarat că Ucraina a exportat până la 300.000 de tone de cereale în luna martie.

Tot săptămâna trecută, preşedintele operatorului portuar Comvex, Viorel Panait, a anunţat că încărcarea unei nave cu peste 71.00 de tone de porumb ucrainean a fost finalizată joi în portul Constanţa de la Marea Neagră, aceasta fiind prima navă care părăseşte portul românesc de la invadarea Ucrainei de către Rusia.

Rusia încearcă să avanseze spre graniţa administrativă a regiunii Herson pentru a ocupa întreaga regiune

Forţele ruse îşi continuă ofensiva în sudul Ucrainei, încercând să avanseze în direcţia Bugul de sud – al doilea cel mai important râu, după Nipru, din ţară, care se varsă în Marea Neagră – cu scopul de a ajunge la graniţa administrativă a regiunii Herson şi de a o ocupa în totalitate, relevă un buletin al Statului Major al armatei ucrainene, care trece în revistă ultimele evoluţii de pe front, potrivit EFE, Ukrinform şi Unian citate de Agerpres.

Forţele ruse caută să identifice „slăbiciuni” în apărarea ucraineană din această zonă, în timp ce atacurile de artilerie continuă în zona oraşului Nikolaev (Mikolaiv), indică înaltul comandament ucrainean în pagina sa oficială pe Facebook.

Pe de altă parte, potrivit acestuia, au fost identificate unităţi ale forţelor armate din Belarus în zonele Volîn şi Polesia care acoperă graniţa belaruso-ucraineană în nord-estul ţării; continuă bombardamentele asupra Harkovului; iar în direcţia Doneţk, un grup de forţe de ocupaţie desfăşoară operaţiuni ofensive pe aproape întreaga linie de contact, precizează buletinul militar.

Statul major al armatei ucrainene mai subliniază că trupele ruse încearcă să-şi îmbunătăţească poziţia tactică în regiunea Popasna şi şi-au întărit forţele de aici cu unităţi degajate la Mariupol.

Pentru a-şi consolida sistemul de apărare antiaeriană, Rusia a desfăşurat sisteme suplimentare de rachete antiaeriene în teritoriile ocupate din regiunile Lugansk şi Zaporojie, potrivit raportului, care subliniază „pierderi importante suferite de ocupanţi”.

Concret, numai în regiunile Doneţk şi Lugansk au fost respinse zece atacuri ale trupelor ruse în ultimele 24 de ore; au fost distruse două tancuri, 17 sisteme de artilerie, 38 de vehicule blindate de luptă şi 10 maşini de transport.

De asemenea, bilanţul Comandamentului operativ de sud al armatei ucrainene, postat pe pagina sa de Facebook şi publicat de agenţia de presă Ukrinform, coincide cu cel al Statului Major în ceea ce priveşte pierderile suferite de forţele ruse în ultimele ore, subliniind totodată că forţele armate ucrainene împiedică inamicul să avanseze în direcţia Nikolaev.

În Herson, trupele ruse exercită presiuni asupra localnicilor pentru a-i obliga să accepte legitimitatea autorităţilor de ocupaţie şi continuă acţiunile pentru deconectarea regiunii de sistemul bancar al Ucrainei.

Potrivit analizei din 1 mai a Institutului pentru Studiul Războiului (ISW) din SUA, serviciile de informaţii militare britanice au comunicat că rubla va fi utilizată în oraşul Herson începând din această lună, ca parte a unui program de tranziţie monetară de patru luni, promulgat de către administraţia de ocupaţie.

Experţii acestui organism de analiză strategică şi militară cu sediul în Washington citează în acest sens surse ruseşti, potrivit cărora magazinele din unele zone ucrainene ocupate de forţele ruse încep să treacă la utilizarea rublei ruseşti.

Sunt măsuri care indică faptul că preşedintele rus Vladimir Putin intenţionează, probabil, să menţină controlul asupra acestor zone şi că ambiţiile sale nu se limitează doar la Donbas, potrivit acestora.

Ucraina – Armata anunţă că a respins atacuri ruseşti în apropiere de centrala nucleară de la Zaporojie

Armata ucraineană afirmă că a respins o serie de atacuri ruseşti în zona din apropiere de Zaporojie, oraş important din sudul Ucrainei, relatează luni dpa citat de Agerpres.

Forţele ucrainene au stabilizat frontul la sud-est de oraş, iar pauza intervenită în luptele pentru oraşul Zaporojie este utilizată pentru consolidarea poziţiilor defensive de aici, a relatat duminică seara Unian, citându-l pe şeful administraţiei militare al regiunii Zaporojie, Oleksandr Staruh.

Unităţile ruse, a spus el, au întreprins mai multe încercări nereuşite de a înconjura trupele ucrainene la est de localitatea Guliaipole (regiunea Zaporojie), unde s-au dat lupte înverşunate. Mai multe clădiri rezidenţiale şi reţele de electricitate şi de telefonie au fost avariate în cursul acestor confruntări.

„Trupele ruse au bombardat astăzi (duminică) infrastructura civilă din Orehovo, unde proiectilele au lovit blocuri de locuit cu mai multe etaje. Ca urmare a bombardamentelor inamice, patru persoane au fost duse la spital cu răni de gravitate diferită, iar doi bărbaţi au decedat în urma rănilor făcute de schije”, se menţionează într-un comunicat al administraţiei regiunii Zaporojie.

În localitatea Rodî, din aceeaşi regiune, militarii ruşi au transformat clădirea spitalului local în depozit de muniţie. În acelaşi timp, forţele de ocupaţie au interzis personalului de aici să acorde asistenţă medicală locuitorilor, potrivit Unian.

În regiunea Zaporojie, trupele ruse îi folosesc pe civili drept scuturi umane, denunţă Kievul, în timp ce Moscova acuză dimpotrivă forţele ucrainene de folosirea civililor în acelaşi scop.

Un spion rus, infiltrat în Statul Major al armatei ucrainene, dezvăluie un consilier al preşedintelui Zelenski

Autorităţile de securitate ucrainene afirmă că au descoperit o reţea de agenţi ruşi care activau în Ucraina, informează luni DPA citat de Agerpres.

Unul dintre aceşti spioni se infiltrase chiar în Statul Major al armatei ucrainene, a dezvăluit duminică seara Oleksii Arestovici, un consilier al preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski, într-un interviu pentru canalul Feighin Live.

El nu a oferit detalii despre numărul acestei reţele de spioni ruşi, dar a menţionat că numai unul dintre aceşti „agenţi” activa în Statul Major al armatei ucrainene. Acesta a fost demascat şi arestat de Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU), a precizat Arestovici, citat de agenţia de presă oficială ucraineană Ukrinform.

Arestovici a dezvăluit şi una dintre presupusele ţinte ale acestui grup de diversionişti.

„Tovarăşii trebuiau să doboare un avion de pasageri deasupra Rusiei sau Belarusului şi apoi să spună că Ucraina este cea responsabilă”, a declarat consilierul prezidenţial.

Pentru a-şi pune planurile în aplicare, prezumtivii agenţi ai Rusiei urmau să utilizeze un lansator portabil de rachete sol-aer Stinger din stocurile ucrainene.

„Aceştia plănuiau să obţină lansatorul prin intermediul unor voluntari ucraineni, iar pentru a le câştiga încrederea le-au oferit informaţii reale despre mişcări de trupe ruseşti, dezvăluindu-le coordonatele din teren ale mercenarilor ceceni” ai lui Ramzan Kadîrov, a declarat Arestovici.

Conform media ruse, între Serviciul Federal de Securitate al Rusiei (FSB), unele cercuri ale armatei ruse şi Ramzan Kadîrov, liderul Ceceniei, apropiat de preşedintele rus Vladimir Putin, se duce de mult timp un adevărat război.

Într-un comunicat dat publicităţii duminică, SBU menţiona că „a efectuat o operaţiune specială în mai multe etape, timp în care a neutralizat un grup de sabotaj şi recunoaştere bine mascat”.

„Agenţi ai Statului Major al armatei ruse pregăteau un atac terorist vizând doborârea unui avion de pasageri deasupra teritoriului Rusiei sau Belarusului. Invadatorii intenţionau să acuze apoi, fără temei, Ucraina şi pe partenerii noştri de atacarea avionului de pasageri”, subliniază SBU, citat de agenţia de presă Unian.

Din componenţa acestui grup diversionist făceau parte – potrivit SBU – două persoane cu dublă cetăţenie şi un complice pe care l-au recrutat. Grupul era coordonat de cetăţeanul rus Aleksandr Tiuterev, ofiţer din cadrul Direcţiei principale de informaţii de pe lângă Statul Major al armatei ruse (GRU), cu numele de cod „Morpeh” („Puşcaşul”).

Acesta, conform SBU, a participat la organizarea unei serii de atacuri teroriste în regiunea Odesa, pentru care fusese dat în căutare de către autorităţile ucrainene.

Rusia nu vizează încheierea războiului din Ucraina la 9 mai (Lavrov)

Rusia nu caută să termine războiul din Ucraina la 9 mai, sărbătorită ca Ziua Victoriei, a spus ministrul său de externe, Serghei Lavrov, în timp ce analiştii estimează o posibilă încheiere a conflictului la acea dată, notează AFP citat de Agerpres.

„Militarii noştri nu îşi va ajusta artificial acţiunile la vreo dată anume, inclusiv la Ziua Victoriei”, a declarat Serghei Lavrov într-un interviu pentru televiziunea italiană Mediaset, difuzat duminică, referindu-se la această dată comemorând ziua de 9 mai 1945 şi capitularea naziştilor în faţa Aliaţilor, printre care Uniunea Sovietică.

„Ritmul operaţiunii din Ucraina depinde, în primul rând, de necesitatea de a minimiza posibilele riscuri pentru populaţia civilă şi militarii ruşi”, a adăugat el.

Rusia sărbătoreşte, de obicei, Ziua Victoriei cu mare fast, cu o uriaşă paradă militară prin centrul Moscovei şi un discurs al preşedintelui Vladimir Putin, salutând rolul principal al ţării în înfrângerea fascismului în Europa.

Dar celebrările din acest an vor fi plasate pe fundalul campaniei militare a Moscovei în Ucraina, pe care Putin a justificat-o spunând, printre altele, că fosta republică sovietică trebuie „denazificată” şi făcând alte aluzii la cel de-Al Doilea Război Mondial.

„Vom sărbători solemn ziua de 9 mai, aşa cum facem întotdeauna. Să ne amintim de cei care au căzut pentru eliberarea Rusiei şi altor republici ale fostei URSS, pentru eliberarea Europei de flagelul nazist”, a declarat Lavrov.

Mii de civili au fost ucişi în Ucraina şi milioane au fost strămutaţi în urma invaziei ruse care a început la 24 februarie.

Moscova a anunţat un bilanţ oficial de aproximativ o mie de morţi printre soldaţii săi. Ucraina susţine că pierderile Rusiei sunt mult mai mari, potrivit AFP.

Ucraina: Opt civili ucişi în lovituri asupra regiunilor Doneţk şi Harkov

Opt civili au fost ucişi duminică în bombardamente asupra regiunilor Harkov şi Doneţk, dintre care patru numai în oraşul Liman, aproape de front şi sub ameninţarea directă a înaintării ruse, au anunţat guvernatorii regionali, transmite AFP citat de Agerpres.

„Bombardamente ruseşti în regiunea Doneţk: patru civili ucişi, toţi din Liman”, a indicat pe Telegram guvernatorul regiunii Doneţk, Pavlo Kirilenko, adăugând că şapte civili au fost răniţi în acest oraş de unde armata ucraineană a trebuit recent să se retragă.

El a adăugat că un civil a murit din cauza rănilor în Bahmut, un oraş mai îndepărtat de front, şi patru au fost răniţi în diverse puncte din estul Ucrainei.

La rândul său, guvernatorul regiunii Harkov (nord-est), Oleg Sinegoubov, a anunţat pe Telegram că trei civili au murit şi opt au fost răniţi duminică în lovituri care au lovit cartiere rezidenţiale din Harkov şi oraşe din regiunea sa.

Liman, un oraş cu 20.000 de locuitori înainte de război, a fost în mare parte evacuat în ultimele zile din cauza înaintării armatei ruse care ocupă deja împrejurimile, potrivit autorităţilor locale.

Armata ucraineană s-a retras, de asemenea, din oraş, trupele sale fiind invizibile sau în poziţii periferice disimulate, potrivit unor corespondenţi ai AFP care s-au deplasat recent la faţa locului.

Preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a recunoscut recent că situaţia este „dificilă” în Donbas, un bazin minier din estul Ucrainei devenit obiectivul prioritar al trupelor ruse care au invadat Ucraina la 24 februarie.

Lavrov spune că NATO şi UE au cedat în faţa dominaţiei SUA

NATO şi UE au cedat în faţa dominaţiei SUA, afirmă ministrul rus de externe Serghei Lavrov, în opinia căruia toate ţările consideră că nu merită să asculte decât de Washington, relatează DPA, care citează un interviu pentru televiziunea italiană Mediaset, preluat de agenţia oficială rusă de presă TASS.

„NATO şi Uniunea Europeană s-au resemnat cu faptul că ‘stăpânul casei’ este la Washington”, a declarat Lavrov, scrie Agerpres.

„Iar cei de la Washington au decis că lumea trebuie să fie acum monopolară, numai despre asta vorbesc tot timpul”, a adăugat el.

Lavrov a acuzat de asemenea SUA şi Canada că antrenează „subdiviziuni neonaziste” care s-au infiltrat în rândurile armatei ucrainene, făcând referire în special la regimentul Azov, ai cărui membri încă rezistă în uzina de oţel Azovstal din oraşul ucrainean asediat Mariupol.

Există publicaţii „care confirmă că americanii, dar în special canadienii au jucat un rol central în pregătirea de subdiviziuni ultraradicale şi deschis neonaziste pentru Ucraina”, a afirmat şeful diplomaţiei ruse, fără a preciza care sunt publicaţiile la care face referire.

Lavrov a declarat de asemenea că Rusia nu caută o schimbare de regim în Ucraina şi că războiul declanşat prin invazia sa vrea „să garanteze securitatea populaţiei din est”, potrivit EFE.

„Nu vrem ca (preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski) să se predea, ci să dispună încetarea ostilităţilor. Scopul nostru nu este o schimbare de regim în Ucraina, asta este specialitatea SUA”, a spus ministrul rus de externe, în primul său interviu pentru media europene de la începerea invaziei ruse în Ucraina, la 24 februarie.

El a negat din nou că Rusia este autoarea masacrelor din oraşe ucrainene precum Bucea, spunând că soldaţii ruşi au părăsit localitatea la 30 martie, în ciuda unor mărturii care susţin contrariul şi a unor imagini transmise de presă, pe care o critică permanent.

„Nu vreau să intru în detalii în privinţa acestui aspect, deoarece este evident că este un fals, pe care orice observator îl poate observa rapid”, a adăugat Lavrov.

Zelenski: Forţele armate ale Ucrainei răspund tuturor atacurilor invadatorilor. Şi vor continua să răspundă până când ocupanţii vor părăsi pământul nostru

El a vorbit şi despre evacuarea civililor de la Azovstal, dar şi despre întâlnirea cu Nancy Pelosi, scrie News.ro.

„Astăzi am reuşit în sfârşit să începem evacuarea oamenilor din Azovstal. După multe săptămâni de negocieri, după multe încercări, diferite întâlniri, oameni, apeluri, ţări, propuneri. În sfârşit! Nu a existat o singură zi în care să nu încercăm să găsim o soluţie care să ne salveze poporul.

Astăzi, pentru prima dată în toate zilele de război, acest culoar vital a început să funcţioneze. Pentru prima dată au fost două zile de încetare reală a focului pe acest teritoriu. Peste o sută de civili au fost deja evacuaţi – femei şi copii în primul rând. Care fugeau de ostilităţile de acolo. La Azovstal.

Având în vedere toate complexităţile procesului, primii evacuaţi vor ajunge în Zaporojie mâine dimineaţă. Să sperăm că acest lucru nu va eşua. Echipa noastră îi va întâlni acolo. Sper ca mâine să fie îndeplinite toate condiţiile necesare pentru a continua evacuarea oamenilor din Mariupol. Plănuim să începem la 8 dimineaţa.

De asemenea, sunt recunoscător tuturor celor care au participat la pregătirea salvării oamenilor şi care asigură acest coridor umanitar. Sunt recunoscător tuturor celor care au purtat negocieri. Irinei Vereşciuk în calitate de coordonator al acestui proces. Citeşte mai departe pe News.ro.

Ruşii deschid porţile centralei nucleare de la Zaporojie, Ucraina

O clădire administrativă este înnegrită de fum, dar cele ale reactoarelor par intacte: AFP a putut vizita duminică centrala nucleară Zaporojie, cea mai mare din Ucraina şi Europa, a cărei capturare de către armata rusă a stârnit îngrijorarea comunităţii internaţionale, scrie Agerpres.

Forţele Moscovei au preluat controlul la începutul lunii martie asupra acestei centrale situate în oraşul Energodar (scris Enerhodar, în ucraineană) din sudul Ucrainei, despărţit de apele Niprului de capitala regională Zaporojie, aflată sub control ucrainean.

Luptele care au avut loc acolo au stârnit temeri în rândul comunităţii internaţionale cu privire la un dezastru nuclear similar celui care a avut loc în 1986 la Cernobîl.

În cursul unei călătorii de presă organizată de armata rusă, AFP a putut observa pagubele: faţada unei vaste clădiri administrative care a servit drept centru de instruire pentru personalul centralei este înnegrită de flăcări şi multe ferestre sunt sparte din cauza exploziilor.

Dar nicio urmă de foc sau bombardament nu este vizibilă pe cele şase cuburi acoperite cu cupolă roşie conţinând reactoarele care au început să fie construite în anii 1980.

Săptămâna trecută, Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică a considerat „îngrijorătoare” situaţia de la centrala Zaporojie, la care experţii săi nu au mai avut acces de când a fost cucerită de Moscova.

Centrala „funcţionează normal, în acord cu standardele nucleare, radioactive şi de mediu”, asigură însă la faţa locului generalul-maior Valeri Vasiliev, specialist în probleme nucleare şi chimice, trimis de Moscova pentru securizarea amplasamentului.

Arătându-se relaxaţi, niciunul dintre puţinii soldaţi care stau de pază în spatele grămezilor de saci de nisip nu poartă salopete, măşti sau orice alt echipament de protecţie împotriva radiaţiilor.

„Aici, totul este în regulă!”, declară noul primar pro-Moscova al oraşului Energodar, Andrei Şevcik, instalat în funcţie de ruşi.

„Suntem pregătiţi să vindem energie electrică Europei. Orice cumpărător este binevenit. Este foarte ieftin!”, adaugă el, înainte de a pleca într-un SUV strălucitor pavoazat cu drapele ruseşti.

Cu toate acestea, o mare neclaritate este legată de funcţionarea centralei, care continuă să fie asigurată de echipele ucrainene.

AFP nu a putut să se întâlnească cu niciunul dintre angajaţii centralei atomoelectrice, iar gradul de coordonare dintre aceştia şi noii stăpâni ai incintei este neclar.

Înainte de lansarea ofensivei ruse în Ucraina, această centrală avea o capacitate de 5.700 de megawaţi, suficientă pentru a acoperi mai mult de 20% din necesarul de energie electrică al ţării.

Uniunea Europeană înclină spre interzicerea importurilor de petrol rusesc până la sfârşitul anului – diplomaţi ai UE

Uniunea Europeană înclină spre interzicerea importurilor de petrol rusesc până la sfârşitul anului, au declarat doi diplomaţi UE, după discuţiile dintre Comisia Europeană şi statele membre ale UE purtate în weekend, transmite Reuters citat de News.ro.

Uniunea Europeană pregăteşte un al şaselea pachet de sancţiuni împotriva Rusiei ca răspuns la invadarea Ucrainei de acum peste două luni, pe care Moscova o numeşte o operaţiune militară specială.

Este aşteptat ca pachetul să vizeze petrolul rusesc, băncile din Rusia şi Belarus, precum şi mai multe persoane şi companii. Cite;te mai departe pe News.ro.