Rusia „încearcă să anihileze” unităţile ucrainene de la Azovstal, acuză Kievul. Kremlinul a simulat tiruri de rachete Iskander cu capacitate nucleară la Kaliningrad, între Polonia şi Lituania – Război Ucraina – LIVE TEXT

Război în Ucraina – ziua 71

Putin: Arma rusă e gata să asigure evacuarea civililor din Azovstal

Armata rusă rămâne pregătită să facă în aşa fel încât civilii blocaţi alături de combatanţii ucraineni în uzina Azovstal, la Mariupol, să fie evacuaţi în siguranţă, a afirmat joi preşedintele rus Vladimir Putin, relatează AFP şi Reuters, relatează Agerpres.

Într-o convorbire telefonică cu premierul israelian Naftali Bennett, Vladimir Putin „a atras atenţia asupra chestiunilor umanitare, între care evacuarea civililor din uzina Azovstal (…), realizată în colaborare cu reprezentanţii ONU şi ai Comitetului Internaţional al Crucii Roşii”, a precizat Kremlinul.

„Armata rusă este în continuare gata să asigure evacuarea civililor în siguranţă”, a dat asigurări Putin.

De asemenea, a mai spus Putin, Kievul ar trebui să le ordone luptătorilor ucraineni blocaţi la Azovstal să depună armele.

Între timp, un responsabil al ONU a anunţat că un nou convoi al organizaţiei este în drum spre uzina din Azovstal pentru a-i evacua pe civili.

„Astăzi, în momentul în care vorbim, un convoi este în drum spre Azovstal până mâine dimineaţă, în speranţa de a-i recupera pe civilii rămaşi în acest infern întunecat şi de a-i scoate în siguranţă”, a declarat secretarul general adjunct al ONU care răspunde de chestiunile umanitare, Martin Griffiths, în cadrul unei conferinţe de presă de la Viena.

O primă operaţiune de acest tip organizată începând de weekendul trecut de ONU şi Crucea Roşie a permis evacuarea a 101 civili din acest imens complex metalurgic unde s-au ascuns civili şi ultimii combatanţi ucraineni care apără Mariupol.

Acest prim convoi a ajuns marţi în siguranţă în oraşul Zaporojie, aflat sub controlul armatei ucrainene, mai la est, la circa 230 km distanţă.

Potrivit lui Martin Griffiths, ONU a escortat de asemenea miercuri peste 340 de civili care voiau să fugă din „diverse cartiere din Mariupol”.

Mai devreme, Kremlinul a afirmat că aceste coridoare umanitare pentru evacuarea din zonă „funcţionează”, dar un comandant al regimentului Azov, care a apără uzina, a afirmat că Rusia „nu-şi respectă promisiunea”.

În convorbirea lor telefonică, Putin şi Bennett au vorbit şi despre Holocaust, potrivit Kremlinului, în plină polemică, după ce Moscova a acuzat Israelul că-i susţine pe „neonazişti” în Ucraina.

Potrivit comunicatului, cei doi lideri au discutat despre „importanţa specială” a zilei de 9 mai, dată la care Rusia celebrează victoria asupra nazismului care permite „omagierea memoriei tuturor victimelor” celui de Al Doilea Război Mondial, „inclusiv a victimelor Holocaustului”.

În plus, Putin şi Bennett „şi-au exprimat interesul reciproc pentru aprofundarea relaţiilor amicale ruso-israeliene”, a subliniat Kremlinul.

Această tentativă de apropiere intervine după o polemică virulentă care a început săptămâna trecută, când şeful diplomaţiei ruse, Serghei Lavrov, a afimat că Adolf Hitler are „sânge evreiesc”, o veche teorie dezminţită de istorici.

Aceste afirmaţii au provocat furia Israelului, care le-a calificat drept „scandaloase, impardonabile” şi „o oribilă greşeală istorică”.

Rusia a insistat şi a acuzat marţi Israelul că „susţine regimul neonazist de la Kiev”, iar miercuri a dat asigurări că „mercenari israelieni” luptă alături de regimentul Azov, pe care Moscova îl califică drept „nazist”.

Germania și Cehia vor colabora pentru a livra arme Ucrainei

Cancelarul german Olaf Scholz a anunţat joi că Germania va coopera cu Republica Cehă în furnizarea de arme Ucrainei, apelând la un mecanism de schimb circular, relatează agenţia EFE, citată de Agerpres.

”Republica Cehă poate furniza arme de producţie rusească şi pe care Ucraina le poate folosi direct, în timp ce noi îi vom ajuta ca armata cehă să-şi menţină forţele”, a declarat Scholz la Berlin după o întrevedere cu premierul ceh Petr Fiala.

Cei doi şefi de guvern nu au oferit detalii înainte ca planurile să fie puse la punct, dar Fiala a menţionat că acestea sunt ”foarte avansate” şi că poate dezvălui în stadiul actual că este vorba despre ”armament greu”.

Un mecanism asemănător a fost anunţat de premierul britanic Boris Johnson, care a declarat că Marea Britanie are în vedere să furnizeze tancuri Poloniei, pentru ca în schimb aceasta din urmă să transfere din stocul său Ucrainei tancuri T-72 de concepţie sovietică, aflate deja în dotarea armatei ucrainene şi pe care militarii ucraineni ştiu să le folosească.

Republica Cehă a produs numeroase arme şi muniţii sub licenţă sovietică şi are astfel o industrie militară compatibilă cu nevoile armatei ucrainene, fiind acum o piesă importantă în ajutorul militar oferit Ucrainei.

După agresiunea Rusiei asupra Ucrainei, Republica Cehă s-a arătat deschisă pentru acest ajutor sub guvernul de dreapta condus de Petr Fiala, ajuns la putere după înfrângerea neaşteptată în alegeri a lui Andrej Babis, fostul premier apropiat de preşedintele Milos Zeman, care, la rândul său, este apropiat de Rusia – dezvăluiri împotriva lui Babis din ancheta „Pandora Papers” au apărut cu numai câteva zile înaintea alegerilor.

În timpul scurs de la invazia rusă, Republica Cehă a livrat Ucrainei muniţii, sisteme de apărare antiaeriană, arme uşoare, tancuri şi blindate.

Rusia „încearcă să anihileze” unităţile ucrainene de la Azovstal, acuză Kievul

Armata ucraineană a anunţat că luptele continuă la combinatul siderurgic Azovstal din Mariupol (sud-estul Ucrainei), unde Rusia „încearcă să-i anihileze” pe ultimii apărători din oţelărie, chiar dacă a anunţat o încetare a focului unilaterală începând de joi dimineaţă, relatează AFP citat de Agerpres.

„Ocupanţii ruşi sunt ocupaţi cu blocarea şi încercarea de a anihila unităţile ucrainene din interiorul Azovstal”, indică într-un comunicat joi dimineaţă armata ucraineană.

Trupele Moscovei, potrivit acesteia, „şi-au reluat ofensiva cu sprijinul avioanelor pentru a prelua controlul asupra combinatului”.

Acest comunicat intervine în timp ce Moscova a anunţat miercuri seara că forţele sale vor înceta focul timp de trei zile consecutiv, începând de joi 05:00 GMT, pentru a permite evacuarea civililor în continuare prezenţi la Azovstal, în jur de 200 de persoane, potrivit primarului Mariupolului, Vadim Boicenko.

Denis Prokopenko, comandantul regimentului Azov, care conduce apărarea de la combinat, a indicat la rândul său într-o înregistrare video difuzată miercuri seara că forţele ruse au reuşit să intre în oţelărie unde au loc „lupte violente şi sângeroase”.

„De două zile, inamicul a reuşit să intre în incinta combinatului”, a afirmat el în înregistrarea video publicată pe Telegram.

„Sunt mândru de soldaţii mei, care depun eforturi supraomeneşti pentru a rezista asaltului inamic. Sunt recunoscător lumii întregi pentru sprijinul colosal acordat garnizoanei din Mariupol. Soldaţii noştri merită aceasta”, a adăugat el.

Combinatul siderurgic Azovstal, un imens complex străbătut de reţele subterane, este ultima redută a rezistenţei ucrainene în faţa armatei ruse, care asediază acest port strategic de la Marea Azov de la începutul lunii martie. Predarea sau capitularea acesteia va fi o victorie importantă pentru Moscova, notează AFP.

Primarul Vadim Boicenko a cerut joi continuarea evacuărilor din oraş, efectuate cu ajutorul Naţiunilor Unite şi al Crucii Roşii. „Luptăm împreună pentru a salva fiecare persoană, fiecare locuitor al Mariupolului”, a spus el.

Şi în alte zone ale ţării, luptele continuă, în special în est, unde Moscova îşi continuă ofensiva. Potrivit unor surse ucrainene, citate de EFE, două persoane au fost ucise, iar alţi 25 de civili au fost răniţi în urma unui atac care a lovit în zorii zilei un cartier rezidenţial din Kramatorsk.

Armata rusă spune, la rândul său, că a vizat un post de comandă ucraineană şi două depozite militare pe un aeroport militar din acest oraş.

O rachetă a lovit oraşul Kramatorsk, afectând nouă imobile de locuit, o şcoală şi alte ţinte civile, a indicat şeful administraţiei regionale din Doneţk, Pavlo Kirilenko.

Atacuri au vizat şi alte oraşe din regiune, dintre care unul o zonă rezidenţială din oraşul Avdiivka.

Din Sumî au fost comunicate atacuri împotriva altor două municipalităţi din această regiune din estul Ucrainei, potrivit Ukrinform.

 

Atacurile aeriene ruseşti perturbă activitatea căilor ferate din Ucraina

Atacurile ruseşti asupra reţelei de căi ferate din Ucraina au perturbat în mod grav activitatea serviciilor feroviare din această ţară, a declarat operatorul de stat al căilor ferate ucrainene miercuri seara, potrivit dpa citat de Agerpres.

Circa 20 de trenuri de lungă distanţă au înregistrat întârzieri de până la 12 ore, conform unei evaluări a operatorului feroviar.

„Rusia încearcă să ne distrugă logistica pentru că nu ne poate învinge pe câmpul de luptă”, a apreciat şeful biroului prezidenţial de la Kiev, Andrii Iermak, într-o postare pe contul său Telegram.

El a confirmat un atac asupra infrastructurii feroviare în mijlocul oraşului Dnipro (Dnepropetrovsk).

Înregistrări video neverificate postate în mediul online sugerează că acolo a fost lovit un pod feroviar peste fluviul Nipru. Autorităţile locale au declarat că circulaţia trenurilor a fost oprită în oraş.

Rusia utilizează atacurile asupra căilor ferate într-o încercare de a întrerupe aprovizionarea cu arme occidentale a Ucrainei, notează dpa.

Sirenele de alarmă au fost activate miercuri seara aproape pe întreg teritoriul Ucrainei, dând semnalul de alarmă privind iminenţa unor atacuri aeriene. Explozii au fost semnalate în regiunile Nikolaiev (Mikolaiv), Kiev, Cerkasî şi Zaporojie.

Încă 344 de persoane au fost evacuate miercuri din oraşul-port asediat Mariupol, a anunţat guvernul ucrainean, citat de dpa.

Femei, copii şi persoane în vârstă au fost transportate în siguranţă în oraşul Zaporojie, aflat sub control ucrainean, a indicat vicepremierul Irina Vereşciuk.

„Este încă o mică victorie pentru noi”, a menţionat Vereşciuk pe contul său Telegram, ţinând să mulţumească lucrătorilor ONU şi ai Comitetului Internaţional al Crucii Roşii pentru sprijinul acordat în acest sens.

Persoanele evacuate au fost preluate de-a lungul zilei de miercuri din Mariupol, Manguş, Berdiansk, Tokmak şi Vasilievka. Nu există informaţii pe moment câţi civili se află în continuare în catacombele de la combinatul siderurgic Azovstal, ultima redută a rezistenţei ucrainene din Mariupol, unde opun rezistenţă îndârjită câteva sute de militari ucraineni, între care combatanţi ai batalionului Azov.

Armata rusă a anunţat o încetare a focului în luptele din jurul combinatului Azovstal pentru joi, vineri şi sâmbătă, astfel încât civilii să poată pleca. Ar mai fi rămas acolo încă 200 de civili, dar nu se ştie cât de exactă este această cifră şi nici dacă trupele ruse îşi vor respecta promisiunea.

De altfel, Statul Major al armatei ucrainene a anunţat joi dimineaţa că trupele ruse au încercat din nou să ia cu asalt combinatul. „Cu ajutorul forţei aeriene, duşmanul şi-a reluat atacul cu scopul de a lua controlul asupra perimetrului uzinei”, a informat Statul Major al forţelor armate ucrainene într-un buletin de război. Agenţia dpa notează că informaţiile nu au putut fi verificate din surse independente.

Serviciile de informaţii americane ar fi înlesnit localizarea generalilor ruşi pe frontul din Ucraina – NYT

Informaţiile operative furnizate de SUA armatei ucrainene au permis ţintirea mai multor generali ruşi în apropierea frontului din Ucraina, a dezvăluit miercuri publicaţia New York Times, citând surse anonime din cadrul serviciilor de informaţii americane, potrivit AFP citat de Agerpres.

Citând mai mulţi înalţi responsabili americani, ziarul afirmă că, dintre cei 12 generali ucişi de forţele ucrainene, „mulţi” au fost localizaţi cu ajutorul serviciilor de informaţii americane.

Consiliul de Securitate Naţională din SUA (NSC) a calificat drept „iresponsabilă” afirmaţia potrivit căreia Statele Unite ar fi ajutat Ucraina să ucidă generali ruşi.

„SUA furnizează informaţii operative referitoare la situaţia de pe câmpul de luptă pentru a-i ajuta pe ucraineni să-şi apere ţara”, a declarat pentru AFP Adrienne Watson, purtătoare de cuvânt a NSC, într-un email. „Noi nu furnizăm informaţii ale serviciilor secrete cu intenţia de a ucide generali ruşi”, a subliniat ea.

Eforturile Washingtonului în domeniul informaţiilor cu scopul de a ajuta Ucraina cât mai mult posibil în luptă se concentrează în special pe „localizare” şi alte detalii privind stabilirea locului unde se află „cartierele generale mobile ale armatei ruse, care se deplasează cu regularitate”, a relatat New York Times.

Pentagonul a comunicat oficial luni că şeful Statului Major al armatei ruse, Valeri Gherasimov, se aflase timp „de câteva zile” săptămâna trecută pe frontul din regiunea Donbas, în estul Ucrainei, sugerând astfel că cei mai înalţi responsabili ai armatei ruse se află practic foarte aproape de luptele din teren.

Dar Pentagonul nu a confirmat zvonurile privind rănirea generalului Valeri Gherasimov, după cum au relatat unele media, citând oficiali ucraineni.

Un consilier al ministrului de interne ucrainean afirmase duminica trecută că numeroşi ofiţeri ruşi au fost loviţi de o „explozie” la comandamentul forţelor ruse din Izium, în estul Ucrainei, adăugând că şeful Statului Major al armatei ruse se afla la faţa locului. Un alt responsabil ucrainean a afirmat totuşi că acesta nu a fost rănit.

Ucrainenii au susţinut de mai multe ori că au ucis generali ruşi pe teren de la începutul invaziei în Ucraina la 24 februarie, notează AFP.

La începutul lunii martie, municipalitatea oraşului-port Novorossiisk, din sudul Rusiei, a confirmat, de exemplu, că generalul Andrei Suhoveţki, comandantul adjunct al Armatei a 41-a, a murit ca un „erou” în Ucraina.

Asistenţa americană pentru Ucraina în domeniul informaţiilor, de care Washingtonul nu face paradă, se adaugă echipamentelor militare de miliarde de dolari livrate – într-un mod mai transparent – armatei ucrainene, între care arme antitanc, muniţii şi, mai recent, piese de artilerie grea, elicoptere şi drone.

„Vrem să vedem Rusia slăbită într-o asemenea măsură încât să nu mai poată face astfel de lucruri precum invazia în Ucraina”, a declarat ministrul american al apărării, Lloyd Austin, la 25 aprilie.

Rusia a simulat tiruri de rachete Iskander cu capacitate nucleară la Kaliningrad, între Polonia şi Lituania

Moscova a afirmat miercuri că armata sa a simulat tiruri de rachete cu capacitate nucleară în enclava rusă Kaliningrad, în contextul în care forţele ruse îşi continuă ofensivele în Ucraina, scrie AFP citat de Agerpres.

Acest anunţ a fost făcut în cea de-a 70-a zi a intervenţiei ruse în Ucraina, care a făcut mii de morţi şi a provocat cea mai mare criză de refugiaţi în Europa de după cel de-Al Doilea Război Mondial, cu peste 13 milioane de persoane strămutate.

După ce a trimis trupe în Ucraina la sfârşitul lunii februarie, preşedintele rus, Vladimir Putin, a proferat ameninţări abia voalate care sugerau că intenţionează să desfăşoare arme nucleare tactice.

Miercuri, în cursul manevrelor militare din această exclavă rusă de la Marea Baltică situată între Polonia şi Lituania, două ţări membre ale UE, Rusia a simulat „lansări electronice” de sisteme de rachete balistice mobile Iskander cu capacitate nucleară, a declarat Ministerul rus al Apărării într-un comunicat.

Forţele ruse au efectuat lovituri unice şi multiple asupra unor ţinte care simulau lansatoare de sisteme de rachete, aerodromuri, infrastructură protejată, echipamente militare şi posturi de comandă ale unui inamic fictiv, a precizat comunicatul.

După ce au efectuat tirurile „electronice”, militarii au efectuat o manevră de schimbare a poziţiei pentru a evita „o eventuală lovitură în represalii”, potrivit Ministerului Apărării.

Unităţile de luptă au exersat, de asemenea, „operaţiuni în condiţii de radiaţii şi contaminare chimică”.

Peste 100 de militari au participat la aceste exerciţii.

Rusia şi-a plasat forţele nucleare în alertă maximă la scurt timp după ce a trimis trupe în Ucraina la 24 februarie.

Putin a avertizat asupra unor represalii „rapide ca fulgerul” dacă Occidentul intervine direct în conflictul din Ucraina.

Potrivit observatorilor, în ultimele zile televiziunea de stat rusă a încercat să facă utilizarea armelor nucleare mai acceptabilă pentru public.

„De două săptămâni auzim la televizor că ar trebui deschise silozurile nucleare”, a declarat marţi Dimitri Muratov, redactor-şef al unui jurnal rus independent şi laureat al Premiului Nobel pentru Pace.

Separatiştii din Transnistria susţin că au fost vizaţi de „atacuri teroriste” din Ucraina

Vitali Ignatiev, care deţine funcţia de ministru de externe în guvernul autoproclamat al Transnistriei, a declarat miercuri într-un interviu acordat prin videoconferinţă agenţiei Reuters că „situaţia este alarmantă, deoarece Transnistria a suferit atacuri teroriste”, scrie Agerpres.

Ignatiev a reluat acuzaţiile separatiştilor transnistreni, care acuză Ucraina că se află în spatele unor incidente semnalat începând de săptămâna trecută. El a afirmat că marţi a fost doborâtă încă o dronă încărcată cu explozibili, intrată în Transnistria de pe teritoriul ucrainean.

„Sincer, nu văd niciun motiv din care partea ucraineană să utilizeze astfel de metode împotriva Transnistriei. Transnistria nu ameninţă Ucraina. Am spus de mai multe ori că suntem un stat absolut paşnic”, a susţinut reprezentantul administraţiei secesioniste de la Tiraspol.

El a criticat Uniunea Europeană pentru ajutorul militar promis Republicii Moldova.

Preşedintele Consiliului European, Charles Michel, a făcut miercuri o vizită la Chişinău, unde a declarat că UE Uniunea Europeană are „datoria” să susţină Republica Moldova şi a afirmat că Bruxellesul ia în considerare un sprijin militar suplimentar pentru autorităţile moldovene.

Ignatiev a comentat că „astfel de declaraţii, astfel de acţiuni nu contribuie la calm, ci dimpotrivă, contribuie la tensiuni şi afectează normalizarea situaţiei.

Separatiştii pro-ruşi au respins cererea agenţiei Reuters de a relata din Transnistria, afirmând că toate acreditările jurnaliştilor străini au fost sistate după atacurile de săptămâna trecută.

Întrebat dacă poate exclude posibilitatea ca Rusia să îşi folosească baza militară din Transnistria pentru a ataca Ucraina, Ignatiev a răspuns că nu poate vorbi în numele Moscovei.

El s-a distanţat însă de remarcile unui general rus care a afirmat săptămâna trecută că unul din obiectivele războiului este de a ocupa teritorii ucrainene astfel încât să facă legătura cu Transnistria. „Cred că în astfel de condiţii dificile, trebuie să fim foarte atenţi cu declaraţiile. Şi chiar mai atenţi cu acţiunile”, a comentat Ignatiev în interviu.

Reprezentantul separatiştilor a apreciat cererea Republicii Moldova de a adera la UE drept „ruptă de realitate” şi a avertizat că astfel s-ar crea un risc suplimentar de izbucnire a unor noi conflicte, deoarece Chişinăul a luat decizia „unilateral”. „Moldova şi Transnistria sunt într-o stare de conflict nerezolvat (…) Un conflict nerezolvat înseamnă probabil că Moldova ar trebui mai întâi să rezolve conflictul şi abia apoi să îşi decidă viitorul politic”.

Rusia a anunţat încetarea focului la combinatul Azovstal din Mariupol pentru evacuarea civililor

Rusia a anunţat miercuri seară că forţele sale vor înceta focul timp de trei zile cu începere de joi asupra combinatului Azovstal din portul ucrainean Mariupol şi vor deschide un coridor umanitar pentru evacuarea civililor, notează AFP citat de Agerpres.

„Forţele armate ruse vor deschide un coridor umanitar între orele 08.00 şi 18:00, ora Moscovei (05.00-15.00 GMT), în zilele de 5, 6 şi 7 mai de la combinatul metalurgic Azovstal pentru a evacua civili”, a declarat Ministerul Apărării.

„În această perioadă, forţele armate ruse şi unităţile Republicii Populare Doneţk (proclamată unilateral de separatiştii pro-ruşi) vor înceta unilateral focul şi ostilităţile”, a continuat ministerul într-un comunicat.

Civililor care s-au refugiat în fabrică li se va permite să ajungă în Rusia sau în teritoriile aflate sub controlul Kievului, potrivit acestui text.

În cursul zilei, primarul oraşului-port Mariupol, Vadim Boicenko, a declarat că „lupte violente” sunt în curs de desfăşurare, deşi Moscova a asigurat că nu va lua cu asalt această uriaş combinat în care s-au retras atât luptători ucraineni, cât şi civili.

La rândul său, preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, i-a cerut secretarului general al ONU, Antonio Guterres, să ajute la „salvarea” răniţilor care se află la combinatul siderurgic Azovstal.