Rusia susţine că tratativele de pace cu Ucraina sunt în desfăşurare, dar de la distanţă. Bombardamentele continuă în Ucraina. Putin susține că Rusia își va atinge cu certitudine obiectivele în Ucraina – Război Ucraina, ziua 75, 9 mai 2022 – LIVE TEXT

Război în Ucraina – ziua 75

Citeşte şi Cele mai importante declaraţii din discursul lui Putin – LIVE TEXT şi VIDEO

Putin spune că nu este niciun dubiu că Rusia își va atinge obiectivele în Ucraina

Preşedintele rus Vladimir Putin a afirmat luni că, fără niciun dubiu, Rusia îşi va atinge obiectivele în campania sa militară în Ucraina, asigurând că toate planurile în acest scop sunt puse în aplicare, relatează EFE, citată de Agerpres.

La întâlnirea cu tatăl lui Vladimir Joga, un militar rus care şi-a pierdut viaţa la 5 martie în Volnovaha, regiunea Doneţk, preşedintele rus a spus că „băieţii se luptă cu curaj, eroic şi profesionist”.

„Toate planurile sunt puse în aplicare. Obiectivele vor fi atinse, nu există nicio îndoială”, a asigurat Putin după tradiţionala paradă militară din Piaţa Roşie cu ocazia împlinirii a 77 de ani de la victoria sovietică asupra Germaniei naziste.

Preşedintele rus a făcut aceste declaraţii în condiţiile în care armata sa nu a reuşit să preia controlul asupra Donbasului după mai bine de două luni de ofensivă militară în Ucraina.

„Dacă ar fi existat măcar o singură posibilitate de a rezolva această problemă (a Donbasului) prin alte mijloace paşnice, noi desigur am fi profitat, dar nu ne-au lăsat această opţiune, pur şi simplu nu am avut de ales”, a spus Putin, justificându-şi campania militară pe care a declanşat-o în Ucraina.

Cu câteva momente mai devreme în discursul său de Ziua Victoriei, Putin a acuzat Occidentul şi NATO că ar fi pregătit o „invazie în teritoriile istorice ale Rusiei, inclusiv în Crimeea”, astfel încât nu a avut de ales decât să declanşeze un atac „preventiv” în Ucraina.

Putin i-a oferit tatălui militarului decedat – comandantul batalionului „Sparta” – steaua Eroului Rusiei.

Tatăl, la rândul său militar de carieră, a asigurat că autoproclamata Republică Doneţk, a cărei independenţă a fost recunoscută de Kremlin cu câteva zile înaintea lansării invaziei în Ucraina, „va face tot posibilul pentru a duce problema până la capăt şi a câştiga”.

„Să dea Domnul să nu mai pierdem persoane dragi nouă, prieteni, ca preţul acestei victorii să fie mult mai mic, dar victoria va fi totuşi a noastră”, a declarat tatăl militarului defunct.

Rusia nu şi-a mai reactualizat bilanţul pierderilor sale în Ucraina din 25 martie, când a raportat moartea a 1.351 de militari în aşa-zisa „operaţiune specială”.

Ulterior, la 22 aprilie, a recunoscut un mort şi 27 de marinari daţi dispăruţi în scufundarea crucişătorului de rachete „Moskva”, nava amiral a Flotei Ruse din Marea Neagră, în timp ce partea ucraineană afirmă că la bordul acesteia se aflau peste 500 de marinari.

Rusia neagă că ar fi rămas fără rachete moderne, după ce britanicii au afirmat acest lucru

Rusia a negat luni că nu ar mai dispune de suficiente rachete ghidate de înaltă precizie, aşa cum a afirmat anterior Ministerul britanic al Apărării într-unul din buletinele sale despre evoluţia conflictului din Ucraina, relatează EFE şi Interfax, relatează Agerpres.

Media ucraineană Defense Express semnalează însă luni utilizarea de către aviaţia rusă a rachetelor X-22 de fabricaţie sovietică, pentru prima oară de la începutul invaziei ruse în Ucraina.

„Dacă ar fi să dăm crezare la tot ceea ce spune cealaltă parte, Rusia trebuia să rămână fără rachete încă din luna martie. Dar aceasta nu s-a întâmplat. Complexul militar-industrial furnizează armatei noastre întreaga gama necesară de rachete în volumele necesare”, a declarat într-un interviu pentru Interfax vicepremierul rus Iuri Borisov, responsabil cu industria de apărare în guvernul rus.

El a asigurat că „există suficiente rachete şi muniţii moderne ghidate de înaltă precizie pentru a îndeplini toate misiunile puse în faţa forţelor armate ruse”.

Ministerul britanic al Apărării a semnalat luni în buletinul său zilnic informativ despre ultimele evoluţii ale ofensivei ruse în Ucraina că „de la începutul invaziei, Rusia s-a lăudat public cu capacitatea sa de a efectua lovituri chirurgicale şi de a limita daunele colaterale”.

„Ei (ruşii) au spus că oraşele ucrainene vor fi ferite de bombardamente”, indică ministerul britanic, subliniind că, întrucât conflictul se prelungeşte, „în pofida aşteptărilor de dinainte ale Rusiei, stocurile sale de muniţie ghidate de înaltă precizie au fost probabil puternic diminuate”.

În opinia autorităţilor militare britanice, aceasta a obligat Rusia să folosească arme vechi, mai puţin precise şi mai uşor de interceptat.

În acelaşi timp, Rusia a demonstrat „deficienţe în ceea ce priveşte capacitatea sa de a efectua lovituri de înaltă precizie la scară largă”, concluzionează experţii ministerului.

Cu toate acestea, vicepremierul Iuri Boris susţine că sistemele ruseşti ghidate de înaltă precizie s-au dovedit a fi eficiente în cursul aşa-numitei „operaţiuni militare speciale din Ucraina”, conform Interfax.

„Toate tipurile de arme ruseşti ghidate de înaltă precizie şi-au confirmat caracteristicile de luptă, care au permis lovituri precise asupra infrastructurii militare din toată Ucraina şi au redus astfel la minimum victimele civile”, a asigurat responsabilul rus.

Rusia utilizează o gamă largă de sisteme pentru a ataca ţinte în Ucraina, printre care rachete ghidate aer-sol, rachete de croazieră cu rază lungă de acţiune lansate pe cale aeriană şi maritimă, rachete hipersonice Kinjal, lansate aerian, şi rachete tactice Iskander-M, a indicat Borisov.

„Aceste tipuri de arme sunt intens dezvoltate, cu accent pe utilizarea lor rapidă, cu precizie înaltă, pe distanţe lungi, împreună cu proiectarea de noi sisteme hipersonice”, a adăugat el.

În plus, sistemele de rachete de coastă Bastion sunt acum capabile să lovească ţinte terestre, a spus vicepremierul rus. „Modernizarea acestui sistem a făcut posibilă lansarea de rachete Onix (supersonice) asupra unor ţinte importante inamice de la sol. Eficacitatea distrugerii garantate a diferitelor tipuri de ţinte a fost confirmată în cursul operaţiunii militare speciale”, a afirmat oficialul rus în interviul pentru Interfax.

Dar, după cum a relatat luni publicaţia ucraineană specializată Defense Express, citând surse militare de la Kiev, trupele ruse au lansat în noaptea de duminică spre luni atacuri cu rachete de fabricaţie sovietică X-22, care au fost lansate de bombardiere strategice Tu-22M3.

Potrivit unor surse, forţele aeriene ruse au efectuat lovituri asupra unor ţinte din regiunea Doneţk cu rachete de croazieră lansate pe cale aeriană X-22, pentru prima oară de la începutul invaziei ruse în Ucraina.

În jur de şase rachete X-22 au fost lansate asupra unor localităţi situate în apropiere de linia frontului din regiunea Doneţk.

Conform analiştilor de la Defense Express, dacă aviaţia rusă a început să folosească rachete sovietice, atunci aceasta ar putea să însemne că stocurile de Kalibr şi Iskander au fost puternic diminuate.

X-22 sunt rachete de croazieră sovietice care au fost fabricate în anii 1960-1970. Din cauza uzurii fizice, acestea ar putea prezenta diferite pericole. Înainte de începerea războiului în Ucraina, după cum scriu jurnaliştii ucraineni, rachetele de acest tip se aflau la păstrare în depozite, dar formal erau în serviciu, potrivit publicaţiei Focus.

Cel puţin cinci femei din regiunea Kiev au depus plângeri pentru că ar fi fost violate de militari ruși

Cel puţin cinci femei din regiunea Kiev au depus plângeri la Poliţie acuzând că au fost victime ale violurilor militarilor ruşi, a declarat, luni, corespondentului Agerpres Cristian Lupașcu, şeful Poliţiei Regionale Kiev, Andrei Nebitov.

Potrivit acestuia, faptele de viol sunt înscrise în categoria crimelor de război şi sunt cercetate alături de serviciile secrete ale Ucrainei, de procurori, dar şi de organismele internaţionale.

„Avem şi crime de ordin sexual. Am primit sesizări de la cinci femei. Aceste proceduri se află în derulare, conform legii. Toate anchetele au fost transmise serviciilor secrete ale Ucrainei. A fost stabilită persoana care a comis această infracţiune, a fost pusă sub acuzare, a fost dată în urmărire şi, din informaţiile care apar pe reţelele sociale, aflăm că această persoană a fost lichidată. Este cetăţean al Federaţiei Ruse, militar rus, pe nume Romanov”, a afirmat Nebitov.

Acesta precizează că, în prezent, peste 300 de echipe de anchetatori lucrează în dosare privind săvârşirea de crime de război.

Peste 1.250 de civili ucraineni au fost ucişi de armata rusă în regiunea Kiev. Din cele 1.254 de victime înregistrate în zona capitalei Ucrainei, cele mai multe au fost comise în raionul Bucea, acolo unde au fost numărate 1.090 de cadavre.

„Poliţia se ocupă doar de cauzele civile, cazurile cu militari şi soldaţii Federaţiei Ruse fiind instrumentate de Ministerul Apărării. Până astăzi, au fost descoperite corpurile a 1.254 de civili care au murit în urma acţiunilor militare pe teritoriul regiunii Kiev, în urma agresiunii armatei ruse. Cel mai mare număr de morţi este, din păcate, în localitatea Bucea. În Bucea au fost găsite cadavrele a 418 oameni, iar în întreg raionul Bucea – 1.090 de cadavre. În raionul Brovarî au fost găsite peste 120 de cadavre. Mai puţin – în jur de 40 de cadavre au fost găsite în Vîşgorod. Bucea face parte din oraşele noi din jurul Kievului, cu un număr mare de locuitori. Numărul de locuitori nu poate fi comparat cu cel din Vişgorod, în care majoritatea populaţiei locuieşte la sate”, a afirmat Andrei Nebitov.

Şeful Poliţiei susţine că majoritatea populaţiei ucise la Bucea a fost împuşcată. De asemenea, el vorbeşte despre peste 300 de victime ale exploziilor de mine amplasate de militarii ruşi.

„La Bucea au fost mulţi morţi pentru că aici a fost concentrată şi multă armată rusă şi, din păcate, aici foarte mulţi oameni au fost împuşcaţi. Aş vrea să menţionez că, în urma cercetărilor efectuate de criminalişti, mai mult de 650 de oameni au fost împuşcaţi. Deci putem constata că mai mult de 50% dintre cei decedaţi au fost împuşcaţi cu pistoale şi puşti automate, cu arme cu lunetă şi de aici tragem concluzia că armata rusă nu a luptat contra forţelor militare ucrainene, ci contra populaţiei civile. În urma cercetărilor efectuate, din cei 1.254 de morţi, mai mult de 300 de victime au decedat din cauza minelor”, a adăugat oficialul Poliţiei din Kiev.

Forțele ruse au lansat patru rachete de croazieră asupra orașului Odessa

Armata rusă a lansat luni patru rachete de croazieră împotriva oraşului-port Odessa, din sudul Ucrainei, potrivit unor surse locale, citate de agenţia de presă Ukrinform, preluată de EFE. Acest nou atac coincide cu ziua de 9 mai când Rusia marchează victoria sovietică împotriva Germaniei naziste în cel de-Al Doilea Război Mondial, la care au participat un număr foarte mare de ucraineni.

Patru rachete de tipul Oniks au fost lansate dintr-un sistem dislocat în peninsula Crimeea, anexată de Rusia în 2014, a indicat Consiliul municipal din Odesa.

Autorităţile locale au subliniat că, prin acest atac, Rusia îşi continuă strategia de „distrugere a infrastructurii şi de exercitare a unei presiuni psihologice asupra populaţiei civile”, subliniind că riscul ca acest tip de agresiune să continue în regiune este „foarte ridicat”.

Însă nu se precizează dacă atacul de luni s-a soldat cu pagube materiale sau cu victime umane.

Duminică, armata a lansat rachete de croazieră în direcţia regiunii Odesa dinspre Marea Neagră.

De altfel, Ministerul ucrainean al Apărării a avertizat luni cu privire la ameninţarea utilizării în continuare de către Rusia a rachetelor de croazieră din Marea Neagră asupra unor ţinte militare şi civile ucrainene, informează agenţia de presă ucraineană Unian.

„În apele Mării Negre se află la ora actuală şapte nave purtătoare de rachete de croazieră de tipul Kalibr cu lansare de pe mare. O salvă concomitentă a lor însumează aproximativ 50 de rachete”, a declarat purtătorul de cuvânt al ministerului, Oleksandr Motuzianik.

El a subliniat că persistă ameninţarea lansării unor atacuri ruseşti cu rachete asupra Kievului şi periferiilor sale.

„Ştim despre sisteme de rachete tactice de tip Iskander amplasate pe teritoriul Republicii Belarus, ştim şi despre şapte nave în Marea Neagră şi Marea Azov, care transportă rachete de croazieră maritime de tipul Kalibr, cu ajutorul cărora Rusia poate lansa atacuri împotriva întregului teritoriu al Ucrainei”, a spus Motuzianik.

Reprezentantul Ministerului ucrainean al Apărării a adăugat că nicuna dintre regiunile ucrainene nu este ferită de atacurile cu rachete ruseşti şi a recomandat tuturor prudenţă şi ca alarma în cazul de atac aerian să nu fie neglijată.

Săptămâna trecută, acelaşi purtător de cuvânt afirma că navele ruseşti din Marea Neagră şi Marea Azov ar dispune doar de 22 de rachete Kalibr, notează Unian.

Separatiștii din Donețk au organizat o paradă în Mariupol de 9 Mai

Liderul separatist al autoproclamatei republici Doneţk, Denis Puşilin, a condus defilarea organizată luni în oraşul-port Mariupol de la Marea Azov, cu ocazia Zilei victoriei sovietice împotriva Germaniei naziste, şi a declarat că acest oraş face parte de acum „pentru totdeauna” din regiunea prorusă Doneţk (estul Ucrainei), relatează agenţia de presă EFE şi portalul ucrainean Obozrevatel, transmiste Agerpres.

Puşilin, în capul coloanei, a purtat împreună cu soldaţi şi alte persoane o pânză imensă de 300 de metri în culorile negru şi portocaliu ale panglicii Sfântului Gheorghe, un simbol militar recunoscut pe scară largă în Rusia, şi a scandat „Ura!”, după cum se poate vedea într-un videoclip publicat de media independentă din Belarus Nexta Live.

Rusia a anunţat în 21 aprilie preluarea controlului asupra acestui oraş asediat, în care peste 90% din infrastructură a fost distrusă de ofensiva militară rusă.

Cu toate acestea, există încă o ultimă redută de rezistenţă a armatei ucrainene, cu un număr necunoscut de apărători ascunşi în reţeaua de tuneluri de sub combinatul siderurgic Azovstal.

În declaraţiile de la Mariupol, citate de agenţia de presă oficială rusă TASS, liderul prorus al Doneţkului, Denis Puşilin – îmbrăcat într-o vestă gri, cu o panglică agăţată la piept cu litera ‘Z’, simbol al campaniei militare ruse din Ucraina – a afirmat că „Rusia este aici (în acest oraş) pentru totdeauna”.

„Rusia este aici pentru totdeauna şi în sfârşit sunteţi acasă. De acum este teritoriul Republicii Populare Doneţk pentru totdeauna. Nimeni nu ne poate lua asta imediat. Avem putere, avem posibilităţi, avem sprijinul celei mai mari şi mai frumoase ţări: Rusia”, le-a spus el locuitorilor din Mariupol.

În prezent, potrivit lui Puşilin, autoproclamata republică Doneţk, a cărei independenţă a fost recunoscută de preşedintele rus Vladimir Putin cu câteva zile înainte de a-şi lansa campania militară în Ucraina, are sarcina de a recâştiga controlul asupra întregului teritoriu al regiunii Doneţk, iar după aceasta va decide asupra viitorului său.

„De îndată ce ajungem la graniţele constituţionale ale Republicii Populare Doneţk, adică graniţele fostei regiuni Doneţk, vom face pasul următor”, a spus el.

Potrivit TASS, Puşilin a spus că electricienii au început refacerea reţelelor electrice în cartierele oraşului şi a anticipat că alimentarea cu apă va fi restabilită la Mariupol într-o săptămână.

Între altele, acesta a spus că Mariupolul, situat pe coasta Mării Azov, ar trebui transformat într-o staţiune balneară în cazul în care combinatul siderurgic Azovstal nu va fi reconstruit.

Aceasta ar genera locuri de muncă şi venituri suplimentare pentru cel mai mare oraş de pe coasta Mării Azov, a mai spus el.

Portalul ucrainean Obozrevatel remarcă faptul că defilarea de 9 mai a fost organizată pe o stradă mai puţin afectată de bombardamentele ruseşti asupra Mariupolului, iar televiziunile de stat ruse nu au transmis imagini cu zonele rezidenţiale complet distruse de armata rusă.

În imaginile transmise din Mariupol se văd militari cu banderole albe la mânecă. Se pare că locuitori ai oraşului care merg abătuţi în spatele lui Puşilin şi alţi ocupanţi au fost obligaţi sub ameninţarea armelor să participe la această manifestaţie, notează Obozrevatel.

Până la urmă, aşa-numita „paradă a prizonierilor” nu a mai avut loc la Mariupol, aşa cum anunţase la 5 mai Petro Andriuşcenko, consilierul primarului ucrainean din Mariupol.

Într-o postare pe Telegram, acesta susţine că persoanele care au participat la manifestaţia de la Maripol au fost aduse din Novoazovsk şi Doneţk.

„În cea mai mare parte sunt ruşi. În mod selectiv au fost atraşi vârstnici din Mariupol. Nu se observă voioşie şi bucurie pe străzi la trecerea coloanei. Oamenii sunt ademeniţi în piaţă cu promisiunea că li se va da să mănânce şi li se vor distribui produse alimentare”, a mai spus Andriuşcenko în postare.

Şeful Poliţiei din Kiev: Peste 1.250 de civili ucraineni au fost ucişi de armata rusă în regiune

Peste 1.250 de civili ucraineni au fost ucişi de armata rusă în regiunea Kiev, a declarat, luni, pentru Agerpres, şeful Poliţiei Regionale, Andrei Nebitov.

Potrivit acestuia, din cele 1.254 de victime înregistrate în zona Capitalei Ucrainei, cele mai multe au fost comise în raionul Bucea, acolo unde au fost numărate 1.090 de cadavre.

„Poliţia se ocupă doar de cauzele civile, cazurile cu militari şi soldaţii Federaţiei Ruse fiind instrumentate de Ministerul Apărării. Până astăzi, au fost descoperite corpurile a 1.254 de civili care au murit în urma acţiunilor militare pe teritoriul regiunii Kiev, în urma agresiunii armatei ruse. Cel mai mare număr de morţi este, din păcate, în localitatea Bucea. În Bucea au fost găsite cadavrele a 418 oameni, iar în întreg raionul Bucea – 1.090 de cadavre. În raionul Brovarî au fost găsite peste 120 de cadavre. Mai puţin – în jur de 40 de cadavre au fost găsite în Vîşgorod. Bucea face parte din oraşele noi din jurul Kievului, cu un număr mare de locuitori. Numărul de locuitori nu poate fi comparat cu cel din Vişgorod, în care majoritatea populaţiei locuieşte la sate”, a afirmat Andrei Nebitov.

Şeful Poliţiei susţine că majoritatea populaţiei ucise la Bucea a fost împuşcată. De asemenea, el vorbeşte despre peste 300 de victime ale exploziilor de mine amplasate de militarii ruşi.

„La Bucea au fost mulţi morţi pentru că aici a fost concentrată şi multă armată rusă şi, din păcate, aici foarte mulţi oameni au fost împuşcaţi. Aş vrea să menţionez că, în urma cercetărilor efectuate de criminalişti, mai mult de 650 de oameni au fost împuşcaţi. Deci putem constata că mai mult de 50% din morţi au fost împuşcaţi cu pistoale şi puşti automate, cu arme cu lunetă şi de aici tragem concluzia că armata rusă nu a luptat contra forţelor militare ucrainene, ci contra populaţiei civile. În urma cercetărilor efectuate, din cei 1.254 de decedaţi, mai mult de 300 de victime au decedat din cauza minelor”, a adăugat oficialul Poliţiei din Kiev.

Acesta precizează că, în prezent, peste 300 de echipe de anchetatori lucrează în dosare privind săvârşirea de crime de război.

„În cadrul acestor echipe, colaborăm cu serviciile secrete ale Ucrainei, procurori din cadrul Procuraturii Generale a Ucrainei, cu scopul de a descoperi, cât de repede posibil, crimele săvârşite, dar şi pagubele materiale înregistrate”, a mai spus Nebitov.

După retragerea trupelor ruse din nord-vestul Kievului, în regiune au fost descoperite mai mult de zece gropi comune.

„Până astăzi se ştie că în regiunea Kiev avem mai mult de zece gropi comune, două dintre ele cu un număr mare de morţi lângă Bucea. Credem că nu este ultima groapă comună în care au fost aruncaţi morţii. Din păcate, încă mai găsim gropi comune”, menţionează şeful Poliţiei din Kiev.

Rusia susţine că tratativele de pace cu Ucraina sunt în desfăşurare, dar de la distanţă

Negociatorul-şef rus Vladimir Medinski a declarat luni că tratativele de pace cu Ucraina nu s-au oprit şi că ele se desfăşoară de la distanţă, potrivit agenţiei de presă Interfax, citată de Reuters.

În mai multe rânduri, Rusia a acuzat Kievul că blochează discuţiile şi că foloseşte relatările despre atrocităţi comise de trupele ruse în Ucraina pentru a submina negocierile, scrie Agerpres.

Moscova respinge acuzaţia că acţiunile sale vizează ţinte civile în Ucraina în ceea ce ea numeşte drept ”operaţiune specială pentru denazificarea” ţării vecine şi pentru protejarea comunităţii rusofone din estul acesteia.

La negocierile desfăşurate pe 29 martie la Istanbul pentru găsirea unui acord pentru a pune capăt războiului provocat de invazia declanşată de Rusia pe 24 februarie, Ucraina i-a propus Moscovei ca, în schimbul neutralităţii, să primească garanţii de securitate din partea unui grup de ţări, iar aceste garanţii să nu acopere şi peninsula Crimeea.

O altă propunere formulată de Kiev către Moscova a fost negocierea într-un termen de 15 ani a statutului peninsulei anexate de Rusia în 2014.

Între timp, potrivit Rusiei, un nou document primit din partea Ucrainei nu mai conţine propunerea privind excluderea Crimeii din garanţiile de securitate, iar Moscova a acuzat Kievul de inconsecvenţă pentru că a revenit asupra acestei propuneri, dar şi asupra altora formulate la Istanbul, ministrul de externe Serghei Lavrov considerând că aceste schimbări sunt rezultatul unor influenţe ale Washingtonului asupra Kievului.

Rusia desfăşoară 6 nave şi 2 submarine în Marea Neagră, aproape de Ucraina

Armata ucraineană a anunţat că Rusia desfăşoară 6 nave şi 2 submarine în apropierea Ucrainei în Marea Neagră, notează The Kiev Independent citat de News.ro.

Comandamentul Operaţional Sud al Ucrainei a raportat pe 8 mai că navele sunt pregătite pentru luptă şi sunt echipate cu peste 50 de rachete de croazieră.

De asemenea, Comandamentul a anunţat că ucrainenii au distrus duminică a distrus două lansatoare de rachete multiple ruseşti, un tanc, un sistem de rachete antiaeriene, două drone şi un elicopter., dar au murit şi 51 de soldaţi ruşi, scrie News.ro.

Ucraina – 60 de morţi într-o şcoală bombardată din estul ţării, spune Zelenski.

Şaizeci de persoane au fost ucise sâmbătă în bombardamentul unei şcoli din regiunea Lugansk din estul Ucrainei, a declarat duminică preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, scrie AFP.

„Chiar ieri, în satul Bilogorivka, în regiunea Lugansk, o bombă rusească a ucis 60 de civili”, a afirmat Volodimir Zelenski în cursul unei intervenţii în videoconferinţă la un summit al G7.

„Ei încercau să-şi găsească refugiu în clădirea unei şcoli obişnuite care a fost vizată de o lovitură aeriană rusească”, a adăugat el.

„O bombă aeriană a lovit o şcoală şi 60 de persoane au murit sub dărâmături”, a indicat la rândul său guvernatorul regiunii Lugansk, Serhii Gaidai, la postul de televiziune în limba rusă Current Time TV.

„Sunt în continuare lovituri foarte puternice asupra Bilogorivka”, a continuat el.

„Mi-aş dori foarte mult să cred că oameni sunt încă în viaţă acolo”, a spus el, precizând că, „de îndată ce bombardamentele se vor încheia, vom putea începe să curăţăm resturile”.

Duminică dimineaţă, Serhii Gaidai a declarat că „erau în total 90 de persoane” la faţa locului la momentul loviturii. „27 au fost salvate”, a adăugat el, precizând că temperatura a fost foarte ridicată la locul respectiv după explozie.

Civili evacuaţi de la oţelăria Azovstal din Mariupol (Ucraina) au sosit la Zaporojie – AFP

Peste 170 de civili din Mariupol, printre care peste 40 de evacuaţi de la oţelăria Azovstal din acest port din sud-estul Ucrainei aproape în întregime sub control rusesc, au sosit duminică seara la Zaporojie, a constatat un corespondent al agenţiei France Presse, conform Agerpres.

Evacuaţii, unii cu copii mici, au coborât din autobuzele albe care i-au transportat în parcarea unui centru comercial din acest mare oraş din sud-estul Ucrainei, devenit un centru de primire pentru persoanele care fug din zonele ocupate de armata rusă.

Lucrători umanitari au escortat persoane în vârstă, inclusiv o bătrână într-un scaun cu rotile.

În total, 174 de civili au sosit cu opt autobuze „din iadul de la Mariupol”, a precizat pe Twitter Osnat Lubrani, coordonator umanitar al ONU pentru Ucraina.

„Această nouă operaţiune ridică la peste 600 numărul total al persoanelor evacuate din zonă”, şi-a exprimat ea satisfacţia într-un comunicat al Oficiului ONU pentru Coordonarea Afacerilor Umanitare.

Vineri, vicepremierul ucrainean Irina Vereşciuk a anunţat că „50 de femei, copii şi bătrâni au fost scoşi din Azovstal”.

„Totuşi, munca noastră nu este încheiată”, a afirmat Osnat Lubrani, adăugând că „zeci de persoane care au dorit să se alăture convoiului în ultimele zile nu au reuşit să facă acest lucru”.

Sâmbătă, Kievul a anunţat că toate femeile, copiii şi vârstnicii au fost evacuaţi din imensul complex metalurgic Azovstal, ultima redută a forţelor ucrainene, asediate de forţele ruse în Mariupol.

„Această parte a misiunii umanitare la Mariupol a fost îndeplinită”, a ţinut să menţioneze Irina Vereşciuk pe reţelele de socializare, în timp ce preşedintele Volodimir Zelenski a subliniat că mai trebuie evacuaţi răniţi şi personal medical.

Zelenski acuză Rusia că „a uitat tot ce era important pentru învingătorii” din 1945

„Rusia a uitat tot ce era important pentru învingătorii celui de-Al Doilea Război Mondial”, a acuzat duminică preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, în ajunul comemorărilor din Rusia, de la 9 mai, care sărbătoresc victoria asupra Germaniei naziste, scrie AFP citat de Agerpres.

Volodimir Zelenski a criticat vehement într-un mesaj video duminică seară „bombardamentele violente” din mai multe regiuni ucrainene, dintre care unul s-a soldat cu moartea a 60 de persoane într-o şcoală din est, „de parcă nu ar fi astăzi 8 mai astăzi, ca şi cum mâine nu ar fi 9, într-un moment în care cuvântul cheie ar trebui să fie pacea pentru toţi oamenii normali”.

„Ucraina şi lumea liberă îşi vor aduce aminte despre asta”, a afirmat el.

Potrivit lui Zelenski, Ucraina „a arătat că face parte din lumea liberă şi dintr-o Europă unită” în faţa „independenţei Moscovei în rău şi ură, pe care toată lumea o va vedea mâine”.

Luni, tradiţionala paradă militară de 9 mai va avea loc la Moscova în Piaţa Roşie, o ocazie pentru Rusia de a face o demonstraţie de forţă în plină invazie a Ucrainei.

„Armata rusă nu ar fi ea însăşi dacă nu ar ucide”, a acuzat din nou Zelenski în mesajul său video, referindu-se la cele „60 de persoane ucise” într-un bombardament, sâmbătă, asupra unei şcoli din estul Ucrainei unde se refugiaseră mai mulţi civili.

Putin e responsabil de crime de război, a acuzat premierul Trudeau la Kiev

Preşedintele rus „Vladimir Putin este responsabil pentru aceste odioase crime de război”, a afirmat duminică, la Kiev, premierul canadian Justin Trudeau, după ce a vizitat oraşul din apropiere Irpin, unde Ucraina acuză Rusia de masacrarea unor civili, notează AFP citat de Agerpres.

„Este clar că Vladimir Putin este responsabil pentru aceste odioase crime de război”, a declarat Justin Trudeau într-o conferinţă de presă comună cu preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski.

„Va trebui să dea socoteală”, a adăugat el, la câteva momente după o ce urmărit o reuniune a G7 împreună cu şeful statului ucrainean.

Mai devreme, Justin Trudeau s-a deplasat la Irpin, la periferia Kievului, oraş devastat de luptele intense dintre armatele ucraineană şi rusă, înainte de ocuparea sa în martie de către ruşi, a anunţat primarul oraşului.

„Am fost martor al brutalităţii războiului ilegal purtat de Rusia”, a comentat el în faţa jurnaliştilor.

”(Justin Trudeau) a venit la Irpin pentru a vedea cu ochii săi toate ororile pe care ocupanţii ruşi le-au făcut oraşului nostru”, a scris primarul Oleksandr Markuşin pe Telegram, însoţindu-şi mesajul de fotografii făcute cu premierul Trudeau în oraşul distrus.

Vizita lui Justin Trudeau în Ucraina nu a fost anunţată.

Primarul Markuşin a ţinut să ”mulţumească sincer” premierului canadian pentru ”sprijinul pe care Canada îl oferă în prezent Ucrainei”.

”Credem în continuarea cooperării dintre ţările noastre în reconstrucţia oraşelor ucrainene după victoria noastră”, a spus el.

Oraşul Irpin, la aproximativ 40 de kilometri nord-vest de Kiev, a fost scena unor lupte grele între ruşi şi ucraineni în primele zile ale invaziei ruse, la sfârşitul lui februarie.

Armata rusă a preluat rapid controlul asupra acestui oraş, care avea 60.000 de locuitori înainte de război, apoi l-a ocupat pe parcursul lunii martie.

Kiev acuză de atunci forţele ruse că au comis masacre acolo – la fel ca în oraşul vecin Bucea -, după descoperirea a zeci de cadavre îmbrăcate în civil în aceste localităţi ocupate apoi abandonate de armata rusă.

Mai mulţi responsabili occidentali, printre care secretarul general al ONU, Antonio Guterres,, au vizitat recent Irpin şi alte zone rezidenţiale din jurul Kievului.

Deplasarea lui Justin Trudeau a avut loc în aceeaşi zi cu vizita surpriză a Primei Doamne a Statelor Unite, Jill Biden, care s-a întâlnit cu omoloaga sa ucraineană, Olena Zelenska, la Ujgorod (est), într-o şcoală din apropierea frontierei cu Slovacia.

Justin Trudeau, vicepremierul Chrystia Freeland şi ministrul de externe Mélanie Joly au ridicat împreună drapelul lor la ambasada Canadei care „şi-a reluat operaţiunile astăzi”, potrivit prim-ministrului Trudeau.

Marea Britanie a anunţat noi sancţiuni împotriva Rusiei şi Belarusului

Guvernul britanic a anunţat duminică o nouă serie de sancţiuni comerciale împotriva Rusiei şi Belarusului din cauza invaziei Ucrainei, inclusiv interdicţii de export vizând industria rusă şi taxe vamale mai mari, în special pentru paladiu, notează AFP.

„Acest pachet important de sancţiuni va provoca şi mai multe daune maşinăriei de război ruse”, a declarat ministrul comerţului internaţional, Anne-Marie Trevelyan, într-un comunicat.

Taxele vamale vor creşte cu 35 de puncte procentuale, în special pentru platină şi paladiu – utilizate în industria auto -, în timp ce interdicţiile de export vizează bunuri destinate sectoarelor manufacturier şi de maşini grele din Rusia, precum plasticul, cauciucul sau utilaje.

„Rusia este una dintre principalele ţări producătoare de platină şi paladiu şi este foarte dependentă de Regatul Unit pentru a exporta” aceste produse, a subliniat guvernul.

Aceste sancţiuni se referă la bunuri în valoare de 1,7 miliarde de lire sterline (aproximativ 2 miliarde de euro), a precizat executivul, ridicând la peste 4 miliarde de lire sterline valoarea bunurilor vizate de sancţiuni comerciale de la invadarea Ucrainei de către Rusia la 24 februarie.

De asemenea, Regatul Unit a sancţionat după invazie peste 1.000 de persoane şi peste 100 de companii, mai scrie AFP.