Rusia îşi continuă ofensiva în sud-estul Ucrainei, fără progrese majore, susţine Kievul. 1,2 milioane de persoane ar fi fost deportate în Rusia şi plasate în lagăre – Război Ucraina, ziua 76 – LIVE TEXT

Război în Ucraina – ziua 76

OMS susține că cel puțin 3.000 de bolnavi cronici au murit în Ucraina de la începutul războiului pentru că n-au avut acces la tratamente

Directorul biroului pentru Europa al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) a declarat marţi că cel puţin 3.000 de persoane au murit în Ucraina de la începutul invaziei ruse din luna februarie pentru că nu au avut acces la tratamente împotriva unor boli cronice, informează Reuters, citată de Agerpres.

Până marţi, această agenţie pentru sănătate din cadrul ONU a documentat aproximativ 200 de atacuri comise în Ucraina asupra unor unităţi medicale, iar în prezent puţine spitale ucrainene sunt funcţionale, a precizat Hans Kluge, directorul biroului regional pentru Europa din cadrul OMS, la o întâlnire la care au participat miniştrii Sănătăţii din cele 53 de state europene afiliate la OMS, precum şi colegi cu rang înalt din OMS.

„Patruzeci de procente din familiile ucrainene au cel puţin un membru care are nevoie de tratament pentru o boală cronică şi pe care nu pot să îl primească, fapt care duce la un număr estimat de cel puţin 3.000 de decese premature”, a declarat Hans Kluge, menţionând boli precum SIDA şi cancer.

Matilda Bogner, şefa misiunii ONU de monitorizare a drepturilor omului în Ucraina, a declarat marţi că rata mortalităţii a crescut în această ţară din cauza lipsei de acces la tratamente medicale.

„Dreptul la sănătate a fost sever afectat în întreaga ţară”, a spus ea. În subsolul aglomerat al unei şcoli din Iahidne, 10 persoane vârstnice au murit pentru că nu au putut să părăsească acel adăpost în condiţii de siguranţă, a precizat Matilda Bogner într-o conferinţă de presă separată.

Reprezentanţi ai OMS au declarat săptămâna trecută că au început să strângă dovezi pentru o posibilă anchetă privind crime de război săvârşite în urma unor atacuri comise de Rusia. Moscova a negat acuzaţiile precedente formulate de Ucraina şi de ţările occidentale privind posibile crime de război şi a negat, de asemenea, că a ţintit civili în acest război.

Sesiunea specială OMS, organizată la Copenhaga şi la care mulţi reprezentanţi au participat virtual, a adoptat o rezoluţie care ar putea să ducă la închiderea biroului regional al OMS din Rusia şi la suspendarea şedinţelor sale în această ţară.

Trimisul Rusiei la OMS, Andrei Plutniţki, a votat împotriva rezoluţiei şi a spus că este „extrem de dezamăgit”.

Au existat însă şi voci care au criticat măsurile OMS, spunând că această organizaţie nu a adoptat măsuri suficient de drastice. „Închiderea biroului OMS din Rusia pare o măsură blândă. Preşedintelui rus Vladimir Putin nu îi pasă”, a declarat Lawrence Gostin, profesor la Facultatea de Drept Georgetown din Washington.

Mai mulţi diplomaţi au declarat pentru Reuters că au renunţat la iniţiativele lor privind suspendarea Rusiei din comitetul executiv al OMS din cauza unor formalităţi legale, deşi membrii organizaţiei ar putea să voteze spre sfârşitul acestei luni pentru îngheţarea dreptului de vot al acestei ţări.

Rusia se referă la acţiunile sale desfăşurate în Ucraina după data de 24 februarie prin sintagma „operaţiune militară specială”, concepută pentru a dezarma această ţară şi pentru a elimina ceea ce Kremlinul denumeşte naţionalism anti-rusesc instigat de Occident.

Ucraina şi ţările occidentale afirmă că Rusia a declanşat un război de agresiune neprovocat.

44 de morți au fost scoși de sub ruinele unui bloc distrus de bombardamentele rusești din orașul Izium

Un total de 44 de corpuri au fost descoperite după degajarea dărâmăturilor unui bloc de locuit, distrus în urma unor bombardamente ruseşti la Izium, în estul Ucrainei, a comunicat marţi şeful administraţiei militare a regiunii Harkov, Oleh Sinegubov, citat de agenţia de presă Interfax-Ukraina, potrivit EFE, relatează Agerpres.

„Corpurile a 44 de civili au fost descoperite sub dărâmăturile unui imobil cu cinci etaje în localitatea Izium, regiunea Harkov, care a fost ocupată temporar de trupele ruse”, a indicat Sinegubov.

Aparent, potrivit şefului administraţiei militare din Harkov, regiune de care aparţine oraşul Izium, distrugerea blocului a avut loc în timpul unui bombardament rusesc la începutul lunii martie.

„Aceasta este o altă crimă oribilă a ocupanţilor împotriva populaţiei civile! Vom înregistra fiecare deces şi ruşii vor plăti pentru fiecare dintre acestea”, a spus responsabilul ucrainean.

Regiunea Harkov, din nord-estul ţării, este una dintre cele mai lovite de bombardamentele ruseşti, aceasta învecinându-se la est cu Lugansk, iar în sud-est cu Doneţk, autoproclamate republici care au fost recunoscute de Moscova înaintea invaziei din 24 februarie.

Harkov, capitala regiunii cu acelaşi nume, este al doilea oraş ca mărime din Ucraina.

Numărul real al morţilor din Ucraina, „cu mii mai ridicat” decât raportarea de până acum (oficialitate ONU)

Mii de civili în plus au fost ucişi în Ucraina în cursul celor aproape 11 săptămâni de război faţă de bilanţul oficial raportat de ONU de 3.381 de morţi, a declarat marţi şefa misiunii Naţiunilor Unite de monitorizare a respectării drepturilor omului în această ţară, citată de Reuters.

Echipa ONU, compusă din 55 de monitori în Ucraina, a declarat că cele mai multe decese au survenit ca urmare a utilizării de arme explozive cu o zonă largă de impact, cum ar fi rachete şi lovituri aeriene, scrie Agerpres.

„Lucrăm asupra estimărilor, dar tot ceea ce vă pot spune pe moment este că sunt cu câteva mii mai mari decât cifrele pe care vi le-am prezentat până acum”, a afirmat Matilda Bogner în cursul unei conferinţe de presă la Geneva, întrebată despre numărul total de morţi şi răniţi în Ucraina.

„Marea gaură neagră este într-adevăr Mariupolul, unde ne-a fost dificil să accedem şi să obţinem informaţii pe deplin coroborate”, a adăugat ea, referindu-se la oraşul-port din sud-estul Ucrainei, sub asediu din primele zile ale invaziei ruse, scena celor mai violente lupte în acest război.

Misiunea de monitorizare a ONU are suspiciuni că „mii de persoane civile” şi-au pierdut viaţa la Mariupol în urma invaziei ruse, ceea ce va putea verifica atunci când va avea acces în oraşul de coastă, distrus în cea mai mare parte, potrivit EFE.

Moscova neagă că ar viza civili şi numeşte invazia, lansată la 24 februarie, drept „operaţiune specială militară” pentru „dezarmarea” Ucrainei, pe care doreşte să o „scape” de ceea ce ea califică drept naţionalişti antiruşi, instigaţi de Occident. Ucraina şi Occidentul spun că acesta este un pretext fals pentru un război de agresiune neprovocat.

Bogner a subliniat că, în vizitele efectuate în 14 localităţi din regiunile Kiev şi Cernigov, observatorii ONU au strâns informaţii despre moartea a 300 de bărbaţi, femei şi copii, în special în zonele situate la nord de capitala ucraineană care au fost ocupate de trupele ruse până la sfârşitul lunii martie.

În aceste locuri, misiunea Biroului ONU pentru drepturile omului, condus de înaltul comisar Michelle Bachelet, a colectat probe privind ucideri, execuţii sumare, torturi şi violenţe sexuale.

„Fiecare moarte este o tragedie. În funcţie de circumstanţe, moartea unui singur civil sau a unei persoane care nu participă la lupte ar putea fi o crimă de război, întrucât acestea sunt persoane protejate de dreptul internaţional”, a spus Boger, citată de EFE.

Unele crime au fost comise selectiv, dar altele – absolut aleatoriu împotriva unor persoane care călătoreau cu vehiculele lor sau încercau să traverseze o stradă. De asemenea, se ştie că lunetiştii împuşcă civili cu motivul aparent de a descuraja oamenii să-şi părăsească locuinţele, a indicat responsabila ONU.

Bogner a spus că echipa sa anchetează şi ceea ce ea a calificat drept „acuzaţii credibile” de tortură, rele tratamente şi execuţii din partea forţelor ucrainene împotriva forţelor invadatoare ruse şi a grupurilor armate afiliate lor.

„Referitor la amploarea încălcărilor de către forţele ucrainene, deşi amploarea este semnificativ mai mare în ceea ce priveşte acuzaţiile împotriva forţelor ruse, documentăm şi încălcările forţelor ucrainene”, a spus ea.

Cu toate acestea, „va lua ceva timp pentru a înţelege amploarea deplină a ceea ce s-a întâmplat, deşi ceea ce am văzut până acum oferă o idee clară despre ceea ce suscită preocupare”, a afirmat Matilda Bogner.

Din cauza eşecurilor înregistrate în Ucraina, Kremlinul schimbă retorica propagandei sale privind războiul – Unian

Rusia îşi schimbă din mers retorica propagandei privind războiul declanşat în Ucraina, sub influenţa eşecurilor înregistrate în desfăşurarea campaniei militare în ţara vecină, şi încearcă acum să acrediteze ideea că Moscova luptă împotriva UE şi NATO în Ucraina, relatează marţi agenţia de presă Unian, citând Direcţia principală de informaţii (GUR) a Ministerului Apărării de la Kiev.

Cu un număr de militari, echipamente şi tehnică militară incomparabil mai mare, armata rusă suferă pierderi importante şi eşecuri pe câmpurile de luptă din partea combatanţilor ucraineni, remarcă serviciul de informaţii militare ucrainean, scrie Agerpres.

Pentru a schimba percepţia ruşilor asupra „invincibilităţii” armatei ruse şi a pregăti societatea pentru o posibilă înfrângere, mass-media ruse li s-a ordonat să reflecte războiul ruso-ucrainean drept o confruntare armată între Federaţia Rusă cu toate ţările membre ale Uniunii Europene şi NATO.

Aceasta, în opinia experţilor de la Kremlin, este destinat să atenueze dezonoarea posibilei înfrângerii în Ucraina, întrucât se va argumenta că armata rusă nu a luptat doar împotriva forţelor ucrainene, ci împotriva unui bloc imens de ţări occidentale, deci un adversar mai puternic.

Astfel, potrivit GUR, şefii canalelor tv, publicaţiilor online şi întreaga armată de roboţi de internet pro-Putin deja au primit recomandări privind noua politică informaţională.

„Propagandiştii ţării ocupante îi vor spăla acum pe ruşi pe creier cu idei despre nevoia de a strânge rândurile de dragul propriei supravieţuiri şi privind încrederea oarbă în politicile dictatorului de la Kremlin”.

Sociologul rus independent Igor Eidman a apreciat recent că propagandiştii ruşi l-au „întrecut” până şi pe „maestrul lor” Joseph Goebbels, ministrul propagandei publice în timpul regimului nazist, în privinţa modului absurd în care înfăţişează publicului evenimentele din Ucraina.

Preşedintele rus Vladimir Putin nu a anunţat luni succese militare semnificative în Ucraina, în discursul susţinut la defilarea din Piaţa Roşie, din cauza eşecurilor operaţionale ca urmare a subestimării rezistenţei ucrainenilor, potrivit unui raport publicat marţi de Ministerul Apărării britanic, în baza informaţiilor serviciilor sale secrete, potrivit EFE.

Planul de invazie al Rusiei în Ucraina s-a bazat pe ipoteza greşită că forţele sale vor întâmpina o rezistenţă limitată şi vor putea încercui rapid centrele urbane, se menţionează în acest raport.

Această ipoteză a condus la o operaţiune iniţială lejeră, în ideea că se va obţine o victorie rapidă şi cu costuri minime.

A fost o greşeală de calcul, care s-a soldat cu pierderi importante de partea rusă, mai subliniază Ministerul Apărării britanic.

Statul Major ucrainean: Rusia îşi continuă ofensiva în sud-estul Ucrainei, fără progrese majore

Armata rusă îşi continuă marţi ofensiva în sud-estul Ucrainei, concentrându-şi eforturile în regiunea prorusă Donbas (compusă din autoproclamatele republici rebele Doneţk şi Lugansk) şi în oraşul de coastă Mariupol, port strategic la Marea Azov, unde încearcă să preia controlul asupra oţelăriei Azovstal, potrivit EFE şi Ukrinform.

Ultimele evoluţii de pe front sunt trecute în revistă de Statul Major al armatei ucrainene în buletinul zilnic, în care îşi exprimă totodată îngrijorarea în legătură cu faptul că ruşii ar putea comite acte de sabotaj la instalaţii ale industriei chimice din zonele ocupate în Ucraina, scrie Agerpres.

În acest raport, publicat pe Facebook, se afirmă că „inamicul desfăşoară operaţiuni ofensive în estul Ucrainei cu scopul de a stabili un control total asupra teritoriilor regiunilor Doneţk şi Lugansk şi a menţine coridorul terestru între aceste zone şi peninsula Crimeea, temporar ocupată”.

Partea rusă concentrează „principalele eforturi ale grupului de aviaţie pe susţinerea activităţii unităţilor din zona de operaţiuni estică: concret în direcţiile Slobojanski, Doneţk şi în sectorul combinatului siderurgic Azovstal”, din Mariupol, unde sute de combatanţi ucraineni mai opun rezistenţă încă, potrivit documentului.

Înaltul comandament ucrainean semnalează de asemenea că „aproape întreaga linie de contact (între ucraineni şi ruşi în Donbas) este vizată de tiruri de artilerie”, apreciind în acelaşi timp că există o „foarte ridicată probabilitate”de noi „atacuri cu rachete împotriva infrastructurii militare şi civile în toată Ucraina”.

Armata ucraineană a reiterat temerea privind „acte de sabotaj care ar putea fi comise la instalaţii ale industriei chimice din ţară şi care să fie puse apoi pe seama unităţilor forţelor ucrainene”.

Pe de altă parte, „unele unităţi ale forţelor armate belaruse protejează frontiera dintre Belarus şi Ucraina în dreptul regiunilor Brest şi Gomel”.

În regiunea Sumî, în nord-estul Ucrainei şi în apropiere de frontiera de nord a Donbasului, bombardamentele continuă. „Ruşii au tras cu lansatoare de rachete MLRS împotriva aşezărilor din apropierea liniei frontului Velikaia Pisarevka, Belopolie, Krasnopolie şi Iunakovka”, indică buletinul citat.

La Izium, în apropiere de frontiera cu Donbas, ruşii îşi refac stocurile de muniţie, carburant şi îşi reconstituie logistica în vederea unor noi operaţiuni în direcţiile Lugansk şi Doneţk.

Pe de altă parte, „navele inamice (staţionate în Marea Neagră) continuă să efectueze misiuni de izolare a zonelor de luptă, efectuează operaţiuni de recunoaştere, lansează atacuri cu rachete împotriva unor importante infrastructuri civile şi militare din Ucraina, sprijină unităţile de coastă şi blochează transportul maritim civil”.

Luni, în regiunile Doneţk şi Lugansk, ucrainenii au respins 15 atacuri inamice, distrugând un sistem de rachete antiaerian, nouă tancuri, trei sisteme de artilerie, 25 de vehicule blindate de luptă, trei echipamente speciale de geniu şi trei camioane inamice, potrivit armatei Kievului.

Zelenski: Rusia este singurul vinovat că pacea a fost distrusă şi aceasta este responsabilitatea sa istorică / În capitalele europene, subiectul principal este preţul păcii care va trebui plătit pentru a opri războiul declanşat de Rusia

Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski afirmă, în mesajul zilnic către popor, că Rusia este singurul vinovat că pacea a fost distrusă şi aceasta este responsabilitatea sa istorică, iar în capitalele europene, subiectul principal este preţul păcii care va trebui plătit pentru a opri războiul declanşat de aceştia. El arată că în ciuda prezenţei preşedintelui Consiliului European în Ucraina, armata rusă a lansat din nou o lovitură cu rachete în regiunea Odesa. Aceasta este atitudinea reală a Rusiei faţă de Europa, precizează Zelenski.  Citeşte mai departe pe News.ro.

Biden reactivează pentru Ucraina o lege de asistenţă militară din cel de-Al Doilea Război Mondial

Preşedintele Statelor Unite, Joe Biden, a semnat luni în faţa jurnaliştilor o lege care permite accelerarea expedierii de echipamente militare în Ucraina, reactivând un dispozitiv care datează din Al Doilea Război Mondial, notează AFP citat de Agerpres.

„Ucrainenii luptă pentru viaţa lor în fiecare zi”, a declarat Joe Biden în Biroul Oval, adăugând: „Această luptă costă mult, dar a ceda în faţa agresiunii ar fi şi mai costisitor”.

„Ukraine Democracy Defense Lend-Lease Act of 2022″ se bazează pe un program din cel de-Al Doilea Război Mondial destinat pentru a ajuta Europa să îi reziste lui Hitler” şi „a fost susţinut de aproape toţi membrii Congresului” SUA, cu excepţia a 10 membri ai Camerei Reprezentanţilor care au votat împotrivă, a subliniat Casa Albă.

Pe de altă parte, executivul american a ţinut menţioneze că textul a fost promulgat în aceeaşi zi în care Rusia marca luni aniversarea victoriei din 1945 asupra Germaniei naziste.

De la începutul invaziei ruse la 24 februarie, administraţia Biden a oferit un ajutor militar de aproximativ 3,8 miliarde de dolari Kievului. Precedenta tranşă anunţată a fost de 800 de milioane de dolari, reaminteşte AFP.

Ucraineni au fost „trimişi împotriva voinţei lor în Rusia”, acuză Pentagonul

Ucraineni au fost „trimişi împotriva voinţei lor în Rusia”, a declarat luni purtătorul de cuvânt al Pentagonului, John Kirby, confirmând informaţii ale autorităţilor ucrainene, scrie AFP.

„Nu avem date, dar am văzut semne arătând că ucraineni sunt duşi din Ucraina în Rusia”, a spus John Kirby, întrebat în cursul unui briefing de presă despre afirmaţiile guvernului ucrainean potrivit cărora 1,2 milioane de persoane ar fi fost astfel deportate în Rusia şi plasate în lagăre, scrie Agerpres.

„Nu ştiu câte lagăre sunt ori cum arată”, a adăugat purtătorul de cuvânt. „Dar avem informaţii că ucraineni sunt trimişi împotriva voinţei lor în Rusia”, a mai spus el.

Comportamentul Rusiei este „inadmisibil” şi „nu este cel al unei puteri responsabile”, a adăugat John Kirby, estimând că preşedintele rus Vladimir Putin „pur şi simplu nu acceptă şi nu respectă suveranitatea Ucrainei”.

Potrivit unei responsabile a guvernului ucrainean, Liudmila Denisova, citată de centrul oficial de comunicaţii Spravdi, „mai mult de 1,19 milioane de cetăţeni de-ai noştri, inclusiv peste 200.000 de copii, au fost deportaţi în Federaţia Rusă”.

Abţinându-se să califice aceste deportări drept epurare etnică, el a vorbit, totuşi, despre „brutalitatea rusă” în conflictul actual.

„Sunt 75 de zile de când Rusia brutalizează Ucraina şi poporul ucrainean”, a afirmat el. „Şi de fiecare dată când crezi că nu pot cădea mai jos, ei demonstrează că te înşeli”, a ţinut să adauge purtătorul de cuvânt al Pentagonului.

 

Război în Ucraina: Putin este „în negare”, potrivit ministrului francez de externe

Preşedintele rus Vladimir Putin este „în negare” şi într-o „justificare complet revizionistă” a războiului din Ucraina, a apreciat luni şeful diplomaţiei franceze, Jean-Yves Le Drian, la postul BFMTV, notează AFP citat de Agerpres.

Într-un discurs pentru a sărbători aniversarea victoriei din 1945 asupra Germaniei naziste, preşedintele rus a afirmat luni că armata sa luptă în Ucraina pentru a-şi apăra „patria” în faţa unei „ameninţări inacceptabile”.

„Este un fel de închidere a lui Putin în război”, a estimat ministrul francez de externe. Preşedintele rus „este în negare. Este în justificarea complet revizionistă a motivelor războiului. Are un discurs de negare şi de inversare a responsabilităţilor”, a insistat el.

„Nu este nimic nou” după discursul preşedintelui rus în cursul paradei militare din Piaţa Roşie din Moscova, a spus Jean-Yves Le Drian.

„Agresiunea rusă continuă, războiul continuă, obiectivele războiului sunt aceleaşi, fie că este vorba de neutralizarea Ucrainei, demilitarizarea ei, denazificarea ei, recuperarea teritoriilor… Asta nu s-a schimbat”, a declarat ministrul francez.

Şeful diplomaţiei de la Paris a subliniat „eroarea globală de apreciere” a preşedintelui rus asupra situaţiei din Ucraina, estimând că Putin a făcut „patru erori strategice”, subestimând rezistenţa ucraineană, răspunsul european, solidaritatea din cadrul Alianţei Atlantice şi „supraestimându-şi” armata.

Aceste elemente „au ca rezultat lansarea unui război care va fi lung, dificil”, a declarat Jean-Yves Le Drian. „Ar putea însemna un război de câţiva ani”, a adăugat el, citat de AFP.