Autorităţile proruse din Herson vor solicita anexarea regiunii la Rusia. Luptele între forţele ucrainene şi cele ruse în zona Insulei Şerpilor continuă, afirmă Londra. Ucraina susține că va elibera provincia Herson înainte ca aceasta să fie anexată de Rusia – Război Ucraina, ziua 77 – LIVE TEXT

Război în Ucraina – ziua 77

561 de soldaţi din Garda Naţională a Ucrainei au fost uciși de la începutul războiului

Un număr de 561 de soldaţi din Garda Naţională a Ucrainei, din care face parte în special regimentul Azov blocat în combinatul siderurgic Azovstal din Mariupol, au fost ucişi de la începutul invaziei ruse, a afirmat miercuri şeful acestei instituţii, Oleksii Nadtotci, potrivit AFP, relatează Agerpres.

Într-o conferinţă de presă difuzată online, el a mai afirmat că 1.697 de membri ai Gărzii Naţionale au fost răniţi.

Cifrele sunt un bilanţ rar oferit de un oficial ucrainean privind pierderile militare înregistrate de la începutul războiului, Ministerul Apărării din Ucraina şi Ministerul Apărării din Rusia refuzând în general să comunice propriile pierderi.

La mijlocul lunii aprilie, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a evaluat la circa 2.500-3.000 numărul soldaţilor ucraineni morţi. Aproximativ 10.000 de soldaţi ucraineni au fost răniţi şi este „dificil de spus câţi dintre ei vor supravieţui”, a adăugat el.

Garda Naţională a Ucrainei, subordonată Ministerului de Interne, a fost creată în martie 2014, după mişcarea proeuropeană Maidan care a dus la căderea preşedintelui prorus Viktor Ianukovici şi când noile autorităţi se temeau de o intervenţie a armatei ruse în estul ţării.

Ea a integrat în rândurile sale în special grupuri de „autoapărare” care au fost în prima linie în timpul mişcării Maidan, între care mai multe batalioane naţionaliste, cum ar fi regimentul Azov. Conform legii, Garda Naţională poate număra până la 60.000 de militari.

Ucraina susține că va elibera provincia Herson înainte ca aceasta să fie anexată de Rusia

Guvernul de la Kiev şi-a exprimat miercuri convingerea că regiunea Herson, din sudul Ucrainei, va fi „eliberată” în cele din urmă de armata ucraineană, după ce autorităţile proruse instalate aici de către Moscova au anunţat anterior că plănuiesc să ceară alipirea la Rusia, potrivit EFE şi Ukrainska Pravda.

Mihailo Podoleak, consilier prezidenţial de la Kiev, a condamnat pe Twitter decizia noilor conducători ai administraţiei civile şi militare a regiunii Herson, pe care i-a numit „gauleiteri”, în aluzie la conducătorii de district nazişti în timpul celui de-al Doilea Război Mondial.

Singura solicitare pe care vor putea să o formuleze va fi „cererea de graţiere după condamnarea lor în justiţie”, a afirmat Podoleak, subliniind că nu are prea mare importanţă dacă aceştia cer să se unească cu „Marte sau cu Jupiter”.

„Armata ucraineană va elibera Hersonul, indiferent de jocurile de cuvinte inventate de ocupanţi”, a subliniat el.

Kiril Stremousov, adjunct al şefului noii administraţii civile şi militare din Herson, a anunţat miercuri că, până la sfârşitul anului, regiunea intenţionează să adopte legislaţia Federaţiei Ruse, potrivit agenţiei oficiale ruse de presă RIA Novosti. După aceea, a spus el, conducerea regiunii Herson se va adresa preşedintelui Vladimir Putin de a include direct această regiune în componenţa Federaţiei Ruse.

Noua administraţie prorusă a regiunii a fost instalată la putere de Moscova la sfârşitul lunii aprilie şi de atunci circulă zvonuri despre o posibilă organizare a unui referendum privind autodeterminarea Hersonului.

Stremousov a exclus organizarea unui referendum privind crearea unei republici populare în regiune, după modelul autoproclamatelor „republici populare” Doneţk şi Lugansk, care au fost recunoscute de Rusia ca state independente cu câteva zile înaintea invaziei în Ucraina.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a nuanţat mai devreme aceste declaraţii, afirmând că locuitorii regiunii sunt cei care trebuie să „decidă” cu privire la posibila „alipire” a regiunii la Federaţia Rusă.

Primul militar rus acuzat de crime de război va fi judecat în Ucraina

Un militar rus, de 21 de ani, capturat în Ucraina, va fi primul reprezentant al forţelor armate ruse care va fi judecat pe teritoriul ucrainean, a anunţat miercuri procurorul general de la Kiev, Irina Venediktova, potrivit EFE şi Ukrinform, relatează Agerpres.

Vadim Şişimarin, comandantul unui grup din cadrul unităţii 32010 a Diviziei a 4-a de blindate de gardă Kantemirovskaia, din regiunea Moscova, va fi trimis pe banca acuzaţilor pentru presupusa ucidere a unui civil în regiunea Sumî, nord-estul Ucrainei, a indicat Venediktova pe pagina sa de Facebook.

La 28 februarie, potrivit anchetei procuraturii, Şişimarin a ucis un bărbat neînarmat care mergea pe bicicletă pe marginea unui drum în localitatea Ciupohovka.

După un atac al armatei ucrainene, coloana din care făcea parte Şişimarin a fost distrusă, iar inculpatul, în compania altor patru militari, a fugit într-un vehicul civil sechestrat cu forţa.

La sosirea acestora la Ciupahovka, ei au văzut pe drum un bărbat (62 de ani), care vorbea la telefon, iar Şişimarin i-a tras în cap cu un pistol-automat Kalaşnikov pentru a-l împiedica să comunice forţelor ucrainene despre prezenţa lor.

Bărbatul a murit pe loc la doar câteva zeci de metri de casa lui, a indicat procurorul general ucrainean.

Militarul rus, în grad de sergent, chiar dacă se afla la comanda unei structuri a unităţii respective, a fost capturat de forţele ucrainene la 4 mai. Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) a dat publicităţii un videoclip în care el recunoaşte că a împuşcat un civil.

Şişimarin riscă să fie condamnat la o pedeapsă între 10 şi 15 ani de închisoare sau închisoare pe viaţă, dacă va fi găsit vinovat de acuzaţiile ce i se aduc, încălcarea legilor războiului, în asociere cu omor premeditat.

Peste 9.000 de proceduri judiciare au fost deschise în Ucraina împotriva militarilor ruşi pentru crime de război, iar procesul de aducere a acestora în faţa justiţiei a început, notează Ukrinform.

Praga și-a dat acordul pentru ca aproximativ 100 de cetățeni cehi să meargă să lupte în Ucraina

Preşedintele ceh Milos Zeman şi-a dat acordul miercuri pentru ca aproximativ o sută de cetăţeni cehi să meargă să ajute armata ucraineană în lupta cu forţele ruse în Ucraina, a anunţat purtătorul său de cuvânt, potrivit AFP, relatează Agerpres.

Recunoscut pentru poziţia sa pro-rusă puternică din trecut, Zeman şi-a schimbat atitudinea după invadarea Ucrainei de către Rusia la 24 februarie.

La scurt timp după aceea, el l-a calificat drept „nebun” pe aliatul său vechi, preşedintele rus Vladimir Putin.

„Miercuri, el a semnat, la cererea lor, o decizie prin care aprobă intrarea în forţele ucrainene a 103 cetăţeni”, a precizat, într-un comunicat, purtătorul de cuvânt al preşedintelui, Jiri Ovcacek.

De la începutul războiului, combatanţi străini de diferite naţionalităţi luptă alături de trupele ucrainene în urma unui apel lansat de preşedintele Volodimir Zelenski.

Decizia preşedintelui ceh a fost aprobată de asemenea de premierul Petr Fiala.

Cei doi oameni politici au convenit în martie să nu îi pedepsească pe cehii care merg să lupte în război alături de trupele ucrainene. Legile din Cehia le interzic cetăţenilor acestei ţări să lupte în străinătate.

Guvernul lui Fiala a furnizat de asemenea Ucrainei un ajutor militar de circa trei miliarde de coroane (118 milioane de euro).

Ministrul Finanţelor din Ucraina prognozează o contracţie de 45% a PIB, dar promite că serviciul datoriei va continua

Economia Ucrainei ar urma să se contracte cu 45% în acest an, a declarat miercuri ministrul ucrainean al Finanţelor, Serhiy Marchenko, adăugând însă că Guvernul de la Kiev este decis să asigure, în totalitate, serviciul datoriei, transmite Reuters citat de Agerpres.

Cifra avansată de oficialul ucrainean cu privire la contracţia economiei în 2022 este mai mare decât estimările Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) şi cele ale Fondului Monetar Internaţional, care au prognozat că economia ţării vecine se va contracta cu 30% respectiv 35% din cauza invaziei ruseşti.

„Populaţia Ucrainei plăteşte un preţ enorm iar acest preţ nu poate fi cuantificat”, a spus Marchenko într-o intervenţie online la reuniunea anuală a BERD, care are loc la Marrakech (Maroc). „Ceea ce poate fi cuantificat este prognoza de declin a Produsului Intern Brut, care în acest an ar urma să fie de aproximativ 45%”, a adăugat Marchenko.

Ucraina a continuat serviciul obligaţiunilor internaţionale după invazia declanşată de Rusia la 24 februarie. În data de 1 septembrie, Ucraina are de rambursat un miliard de dolari dintr-o emisiune de obligaţiuni în dolari şi, din cauza războiului, se confruntă cu un deficit fiscal de cinci miliarde de dolari în fiecare lună.

Serhiy Marchenko a adăugat că Ucraina trebuie să găsească surse suplimentare pentru a acoperi deficitul fiscal, pentru că ţara poate să îşi acopere „doar 62% din necesităţile bugetare primare”, fără a include aici cheltuielile militare. „Am strâns deja peste 2,2 miliarde de dolari sub formă de obligaţiuni de război”, a mai spus Marchenko. „Obligaţiunile de război sunt o investiţie importantă pentru a sprijini bugetul statului în perioade de război”, a apreciat ministrul ucrainean al Finanţelor.

Ucraina: Autorităţile proruse din Herson vor solicita anexarea regiunii la Rusia

Un reprezentant al autorităţilor proruse din regiunea Herson, din sudul Ucrainei, a declarat miercuri că intenţionează să ceară anexarea regiunii la Rusia, a relatat agenţia de presă RIA Novosti, citată de EFE.

”Va exista un decret pe baza apelului liderilor din regiunea Herson la adresa preşedintelui Rusiei şi o solicitare de a include regiunea în cadrul unei provincii cu drepturi depline a Federaţiei Ruse”, a declarat Kirill Stremousov, adjunctul şefului administraţiei civile şi militare din Herson, impusă de Rusia, scrie Agerpres.

Separatistul a exclus totodată posibilitatea organizării unui referendum privind crearea unei republici populare după chipul şi asemănarea autoproclamatelor republici Lugansk şi Doneţk, recunoscute de Rusia drept state independente cu câteva zile înainte de declanşarea invaziei asupra Ucrainei.

Stremousov anunţase încă de la sfârşitul lunii aprilie că, în mai, Herson, controlată de trupele ruse, va începe să folosească rubla şi a exclus posibilitatea ca regiunea să mai revină vreodată sub controlul Ucrainei.

Oţelăriile din Ucraina, o şansă de supravieţuire după modelul Azovstal

Un buncăr la câţiva metri sub pământ: rezerve de apă şi alimente, stive de saltele, toalete şi sobe cu lemne – oţelăria Zaporijstal din Ucraina este un exemplu de construcţie din perioada sovietică, proiectată în vederea unei invazii în URSS, relatează miercuri AFP citat de Agerpres.

Ca şi uzina Azovstal, ultima redută a rezistenţei ucrainene la Mariupol, Zaporijstal a fost construită cu gândul la război.

„Putem rămâne în adăposturi multă vreme”, susţine Ihor Buhlaev, un angajat al oţelăriei, în vârstă de 20 de ani, îmbrăcat în echipament de protecţie argintiu. „Cred că asta ne dă o şansă de supravieţuire”, spune el, având pe fundal scânteile care sar din metalul topit.

Complexul metalurgic din Zaporojie, în sudul Ucrainei, nu a fost cucerit de invadatorii ruşi, însă producţia s-a oprit treptat, pe măsură ce se apropia linia frontului.

Buncărele subterane de la Azovstal şi Zaporijstal au fost construite la începutul anilor 1930, când omenirea se refăcea după un război mondial şi se îndrepta spre următorul. Au fost gândite să adăpostească mii de muncitori.

La Zaporijstal există 16 buncăre. Cel vizitat de AFP se află la circa zece metri adâncime şi este apărat de o poartă anti-deflagraţie groasă de 10 cm. Într-o sală lungă, luminoasă, cu şiruri de bănci de lemn, încap până la 600 de oameni. Sunt prevăzute rezervoare de apă pentru toalete; există alimente de urgenţă şi sticle de apă, stivuite într-un depozit, şi stive de lemne pentru boilerul de grosimea unui butoi de petrol.

În buncărele de la Azovstal s-au adăpostit sute de civili. Mulţi dintre ei au fost între timp evacuaţi în cadrul unei operaţiuni internaţionale. Au rămas pe loc forţele ucrainene care rezistă în faţa ruşilor. Câtă vreme sunt acolo, Rusia nu poate susţine că a cucerit în întregime Mariupolul, port strategic la Marea Azov.

„Să ne ferească Dumnezeu să ajungem într-o situaţie ca a colegilor de la Azovstal, metalurgişti ca noi, care până la urmă au rămas (în adăpost – n. red.) atâta vreme. (…) Nu doresc asta nimănui”, recunoaşte şeful departamentului de comunicare al Zaporijstal, Aleksandr Lotenkov.

Suprafaţa oţelăriei din Zaporojie este de circa 5,5 kilometri pătraţi, cam jumătate din a celei de la Mariupol. Complexul este însă mare, atât de mare încât deplasarea între unităţi se poate face eficient numai cu vehicule. Impresionante sunt şi numărul de ascunzători posibile în şirurile de clădiri şi tunelurile de dedesubt, şi posturile de observaţie de la înălţime.

Războiul a afectat şi Zaporijstal – nu la fel ca Azovstal, însă afacerile au avut de suferit. Operaţiunile s-au reluat la începutul lui aprilie, când ruşii s-au retras din jurul Kievului apărat cu îndârjire de ucraineni. Săptămâna aceasta a adus o veste bună: Statele Unite au suspendat taxele vamale aplicate importurilor de oţel din Ucraina.

Situaţia rămâne însă grea. Ucrainenii asigură doar aproximativ 1% din importurile americane de oţel. Înainte de război, taxele erau de 25%, pentru a proteja producţia din SUA. Exportatorii ucraineni se confruntă însă acum cu probleme logistice. Căile de transport obişnuite au fost distruse de război.

„Nu vom putea concura cu alţi producători, deoarece costurile lor logistice sunt mai mici, iar pentru a putea exporta în SUA trebuie acum să trimitem producţia de la Zaporojie prin Polonia”, explică directorul general Aleksandr Mironenko.

Exporturile reprezintă acum doar o mică parte din cele dinainte de război, iar relansarea producţiei şi a pieţei vor fi vitale pentru refacerea Ucrainei. Siderurgia este una din principalele industrii exportatoare, care împreună cu mineritul asigura circa 50% din încasările în valută forte ale Ucrainei, reaminteşte directorul Zaporijistal.

Luptele între forţele ucrainene şi cele ruse în zona Insulei Şerpilor continuă, afirmă Londra

Luptele între forţele ucrainene şi cele ruse pe Insula Şerpilor continuă, Rusia încercând să-şi consolideze trupele, care sunt expuse, a anunţat miercuri Londra, informează Reuters citat de Agerpres.

”Dacă Rusia îşi consolidează poziţia pe Insula Şerpilor cu apărare antiaeriană strategică şi rachete de croazieră defensive, atunci ea ar putea domina nord-vestul Mării Negre”, a menţionat Ministerul Apărării britanic pe Twitter, în buletinul său informativ zilnic.

Vasele de reaprovizionare ruse au o protecţie minimă în vestul Mării Negre, în urma retragerii forţelor navale ruse în Crimeea, după pierderea crucişătorului Moskva, a adăugat ministerul citat.

La 13 aprilie s-a scufundat crucişătorul Moskva, nava-amiral a Flotei militare ruse din Marea Neagră. Kievul susţine că vasul s-a scufundat în urma lovirii cu două rachete Neptun, dar partea rusă a afirmat că incidentul s-ar fi produs în urma unei explozii şi a unui incendiu declanşat la bordul navei.

Belarus va desfăşura trupe speciale la graniţa de sud cu Ucraina

Belarus va desfăşura trupe de operaţiuni speciale în trei zone din apropierea graniţei sale de sud cu Ucraina, au anunţat marţi forţele armate, în contextul în care preşedintele Aleksandr Lukaşenko a evidenţiat rolul rachetelor de producţie rusească în consolidarea apărării ţării, relatează Reuters citat de Agerpres.

Aliat apropiat al Rusiei, Belarusul a spus în martie că forţele sale armate nu iau parte la ceea ce Moscova numeşte drept „operaţiunea sa specială” din Ucraina, dar a servit ca rampă de lansare pentru ca Rusia să trimită mii de soldaţi peste frontieră la 24 februarie.

Minskul a acuzat timp de mai multe luni că ţările NATO concentrează soldaţi la graniţele sale – Polonia, Lituania şi Letonia fiind membre ale Alianţei – şi a spus că îşi sporeşte numărul şi intensitatea propriilor exerciţii militare ca răspuns.

„SUA şi aliaţii lor continuă să îşi sporească prezenţa militară la graniţele Republicii Belarus”, a declarat şeful Statului Major, Viktor Gulevici.

„Grupurile deja existente au crescut de peste două ori în ultimele şase luni, în cantitate şi calitate”, a adăugat el.

Belarusul desfăşoară de asemenea unităţi de apărare aeriană, de artilerie şi de rachete pentru exerciţii în vest, a mai spus Gulevici.

Lukaşenko a precizat că Moscova a fost de acord să ajute Minskul să producă rachete similare cu Iskander, pe care Rusia le-a folosit în Ucraina, şi că îşi doreşte ca Belarusul să continue să folosească sisteme de rachete sol-aer S-400 şi S-300 de producţie rusească.

„Suntem realişti. Înţelegem că nu vom putea învinge NATO. Dar putem produce daune, în special acelor teritorii de unde ei ne vor ataca”, a declarat el.

SUA: Rusia a folosit 10-12 rachete hipersonice de când a început războiul

Pentagonul crede că Rusia a folosit aproximativ 10-12 din armele sale hipersonice de la începutul războiului din Ucraina, potrivit unui oficial al Apărării, relatează BBC citat de News.ro.

Oficialul le-a spus, marţi, jurnaliştilor că SUA nu are o „numărătoare perfectă” a desfăşurării armelor.

Rusia susţine că racheta Kinzhal – care poate lovi o ţintă aflată la până la 2.000 de kilometri depărtare şi poate zbura cu o viteză mai mare de 6.000 de kilometri pe oră – a fost folosită pentru prima dată asupra unei ţinte din Ucraina în martie. Citeşte mai deaprte pe News.ro.

Preşedintele Zelenski a lăudat „puterea supraomenească” a trupelor ucrainene

Preşedintele Volodimir Zelenski a lăudat marţi seara „puterea supraomenească” a trupelor ucrainene în lupta ţării împotriva armatei ruse invadatoare, transmite dpa citat de Agerpres.

„Sunt recunoscător tuturor protectorilor noştri care ripostează şi dau dovadă de o putere cu adevărat supraomenească pentru a alunga armata invadatorilor”, a afirmat preşedintele Zelenski în discursul său video zilnic în care a menţionat că ucrainenii se luptă împotriva a ceea ce a fost „cândva a doua cea mai puternică armată din lume”.

Preşedintele ucrainean rămâne precaut în faţa unei senzaţii euforice sau a unor „emoţii excesive”.

„Nu este nevoie să se creeze o atmosferă de presiune morală specifică atunci când anumite victorii sunt aşteptate săptămânal şi chiar zilnic”, a afirmat el.

Preşedintele Zelenski s-a referit la informaţiile din cursul zilei din partea conducerii militare ucrainene privind victorii teritoriale în apropierea oraşului Harkov din estul Ucrainei. Ocupanţii sunt expulzaţi „treptat” din regiune, a spus şeful statului ucrainean.

Conform armatei ucrainene, au fost recucerite mai multe oraşe.

Informaţiile nu au putut fi verificate independent.

„Forţele armate ale Ucrainei fac totul pentru a ne elibera ţara şi poporul”, a spus Volodimir Zelenski.”Toate oraşele noastre vor fi eliberate – Herson, Melitopol, Berdiansk, Mariupol şi toate celelalte”.

Şeful Poliţiei Naţionale din Ucraina: Sute de cetăţeni ruşi au fost arestaţi după declanşarea războiului

Sute de cetăţeni ruşi au fost arestaţi în Ucraina după declanşarea războiului, pe 24 februarie, a declarat, marţi, pentru Agerpres, şeful Poliţiei Naţionale a Ucrainei, generalul Ihor Klymenko.

Potrivit acestuia, toţi cetăţenii ruşi care au fost reţinuţi de Poliţia Naţională pentru acţiuni subversive împotriva statului ucrainean au fost puşi la dispoziţia serviciilor secrete pentru investigarea activităţii acestora.

„Vă pot spune că sunt câteva sute de oameni. Au fost predaţi serviciilor secrete. În ceea ce priveşte soarta lor, este o întrebare care poate fi adresată acestor servicii”, a afirmat Klymenko.

Oficialul Poliţiei ucrainene nu a oferit detalii despre presupusele infracţiuni săvârşite de aceştia, însă a subliniat că orice crimă de război va fi pedepsită, fie de autorităţile ucrainene, fie de cele internaţionale.

„Orice crimă care a fost săvârşită sau care va fi săvârşită în orice localitate va fi anchetată şi inamicul va plăti în faţa Ucrainei şi Tribunalului Internaţional”, a mai spus şeful Poliţiei Naţionale.