Ziua 15 Război Ucraina – Rusia: Tancurile ruse au ajuns la marginea de nord-est a Kievului. Ucraina e dispusă să renunţe la intrarea în NATO. Rusia califică atacul asupra maternității din Mariupol drept o scenetă – LIVE TEXT

ZIUA 15 – Război în Ucraina

Rusia califică atacul asupra maternității din Mariupol drept o scenetă pusă la cale de ucraineni

Armata rusă a calificat joi drept o „punere în scenă” de către „naţionaliştii” ucraineni bombardamentul care a vizat cu o zi înainte o maternitate şi un spital pediatric din oraşul încercuit Mariupol, în sud-estul Ucrainei, informează AFP.

„Aviaţia rusă nu a întreprins nicio misiune pentru distrugerea de ţinte în regiunea Mariupol”, a afirmat purtătorul de cuvânt al Ministerului Apărării rus, Igor Konaşenkov. „Pretinsa lovitură aeriană este o punere în scenă totală cu scop de provocare pentru a întreţine agitaţia antirusă a publicului occidental”, a adăugat el.

Bombardamentul de miercuri asupra clădirii în care se aflau un spital pediatric şi o maternitate la Mariupol, în sud-estul Ucrainei, s-a soldat cu trei morţi, între care o fetiţă, şi cu 17 răniţi, potrivit primăriei acestui oraş portuar prins în laţ între armata rusă şi forţele separatiste proruse din regiunea Donbas.

Liderii occidentali au denunţat la unison acest atac, calificându-l drept „imoral” şi „crimă de război odioasă”.

Înainte de afirmaţia lui Konaşenkov, reprezentantul permanent adjunct al Rusiei la ONU, Dmitri Poliaski, a anunţat că Rusia a transmis că acuzaţia Ucrainei că a bombardat un spital de copii din oraşul Mariupol constituie o „ştire falsă”, deoarece clădirea este o fostă maternitate care fusese preluată de mult timp de trupe.

Polianski a mai spus că Rusia a atras atenţia la 7 martie că spitalul a fost transformat într-un obiectiv militar din care trag ucrainenii.

Premierul olandez Mark Rutte le-a transmis ucrainenilor că nu există o procedură rapidă de aderare la UE

„Nu există procedură rapidă de aderare la Uniunea Europeană”, a reamintit joi premierul olandez Mark Rutte la Versailles, în timp ce Ucraina şi-a înaintat candidatura, în speranţa de a adera „imediat” la blocul paneuropean, informează AFP, citată de Agerpres.

„Nu le putem da impresia ucrainenilor că totul se poate produce de pe o zi pe alta”, a avertizat la rândul său premierul luxemburghez Xavier Bettel, la sosirea pentru un summit european lângă Paris, în timpul căruia este aşteptat ca ţările membre ale UE să-şi reafirme sprijinul pentru Ucraina atacată de Rusia şi să-i ofere o perspectivă de apropiere cu Europa pe termen lung.

Ucraina a cerut formal la sfârşitul lui februarie, la scurt timp după declanşarea invaziei ruse, aderarea la UE, urmată de Republica Moldova şi Georgia, aderare care însă implică un proces laborios şi îndelungat.

Rusia anunță că a restabilit alimentarea cu energie electrică a centralei de la Cernobîl

Ministerul rus al Energiei a anunţat joi că specialiştii din Belarus au restabilit alimentarea cu energie electrică a centralei nucleare dezafectate de la Cernobîl, transmite Reuters.

Furnizarea energiei către această centrală a fost întreruptă miercuri din cauza luptelor între trupele ruse şi cele ucrainene. Ucraina şi Rusia s-au acuzat reciproc că au lovit reţeaua electrică ce alimentează centrala, iar ministrul ucrainean de externe Dmitro Kuleba a susţinut că dacă pana de curent va dura mai mult de 48 de ore s-ar putea produce scurgeri radioactive.

Însă Agenţia Internaţională pentru Energia Atomică (AIEA) a apreciat că acest pericol nu este iminent, precizând că ”sarcina calorică a bazinului de combustibil epuizat şi volumul de apă de răcire sunt suficiente pentru eliminarea eficientă a căldurii fără necesitatea alimentării cu curent”.

Rusia, care a preluat controlul zonei Cernobîl imediat ce a lansat pe 24 februarie invazia asupra Ucrainei, anunţase miercuri seară că încearcă să conecteze sistemul electric al centralei la reţeaua de electricitate din Belarus, centrala de la Cernobîl fiind situată aproape de frontiera ucraineano-belarusă.

Josep Borrell califică drept o crimă de război odioasă bombardarea spitalului de copii din Mariupol

Şeful diplomaţiei UE, Josep Borrell, a calificat joi drept „crimă de război odioasă” bombardarea de către armata rusă a unei clădiri în care se aflau o maternitate şi un spital pediatric la Mariupol, în Ucraina, care s-a soldat cu trei morţi, între care o fetiţă, relatează AFP.

„Mariupol este sub asediu. Bombardarea de către Rusia a unui spital care includea o maternitate este o crimă odioasă”, a postat el pe Twitter.

„Atacurile aeriene asupra cartierelor rezidenţiale şi blocarea convoaielor de ajutor (spre oraş) de către forţele ruse trebuie să înceteze imediat”, a adăugat Borrell, reamintind „necesitatea” de a organiza „imediat” coridoare umanitare.

Bombardamentul de miercuri asupra clădirii în care se aflau un spital pediatric şi o maternitate la Mariupol, în sud-estul Ucrainei, s-a soldat de asemenea cu 17 răniţi, potrivit primăriei acestui oraş portuar prins în laţ între armata rusă şi forţele separatiste proruse din regiunea Donbas.

Şeful diplomaţiei ruse, Serghei Lavrov, a justificat acest bombardament afirmând că clădirea servea drept bază de operaţiuni pentru un batalion naţionalist ucrainean.

„Această maternitate a fost cucerită de multă vreme de batalionul Azov şi de alţi radicali şi toate femeile însărcinate, infirmierele şi alte persoane din staff au fost alungate”, a declarat Lavrov la finalul convorbirilor cu omologul său ucrainean Dmitro Kuleba din Turcia.

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a calificat miercuri bombardarea acestui spital drept o „crimă de război”, văzând în ea „dovada că un genocid al ucrainenilor este pe cale să se producă”.

Premierul spaniol Pedro Sanchez a calificat şi el drept „crime de război” bombardarea de spitale de către forţele ruse în Ucraina, dând asigurări că Madridul, la unison cu ţările UE, susţine ancheta Curţii Penale Internaţionale (CPI) „pentru ca aceste acte criminale să nu rămână nepedepsite”.

Procurorul CPI a anunţat pe 2 martie „deschiderea imediată” a unei anchete privind situaţia din Ucraina şi asupra unor posibile crime de război, după ce a primit undă verde din partea celor 39 de state-părţi ale CPI.

Washingtonul a denunţat o utilizare „barbară” a forţei împotriva civililor la Mariupol. Purtătorul de cuvânt al guvernului francez Gabriel Attal a denunţat lovituri „inumane şi laşe” şi o acţiune „incalificabilă”.

Ucraina, dispusă să renunţe la intrarea în NATO dacă Consiliul de Securitate al ONU şi ţările vecine îi garantează securitatea

Ministrul de externe ucrainean Dmitro Kuleba a asigurat joi că ţara sa este dispusă să rămână în afara NATO dacă membrii permanenţi ai Consiliului de Securitate al ONU, inclusiv Rusia, şi toate ţările vecine îi garantează un ”sistem de garanţii similar celui al NATO”, relatează agenţia EFE.

”Este ceva ce suntem dispuşi să discutăm”, a spus Kuleba după întâlnirea avută în Turcia cu omologul său rus Serghei Lavrov, în urma căreia nu s-au făcut progrese în deschiderea de coridoare umanitare şi nici în convenirea unei încetări a focului după invazia lansată în urmă cu două săptămâni de Rusia împotriva Ucrainei, scrie Agerpres.

”Ce mi-a transmis (Lavrov) este că (Rusia) îşi va continua agresiunea până când Ucraina îi va îndeplini cererile. Şi această cerere este capitularea, ceea ce nu este acceptabil (…) Ucraina este puternică, ea luptă”, dar în acelaşi timp este dispusă să caute soluţii pentru o înţelegere cu Rusia, a asigurat Kuleba la conferinţa de presă după întrevederea cu omologul său rus.

Este acum dovedit faptul că NATO nu este dispusă să ”acţioneze colectiv pentru a opri războiul şi a proteja civilii din Ucraina în faţa bombardamentelor Rusiei”, a adăugat el, referindu-se la refuzul Alianţei de a impune o zonă de excludere aeriană deasupra Ucrainei.

Ministrul de externe ucrainean a acuzat Rusia de ”crime de război”, după ce în ziua precedentă un atac rusesc asupra unei maternităţi din oraşul asediat Mariupol s-a soldat cu cel puţin trei morţi şi 17 răniţi.

La conferinţa sa de presă după discuţia cu Dmitro Kuleba, Serghei Lavrov a susţinut că în respectiva clădire nu erau pacienţi şi că acolo se instalaseră combatanţi ucraineni din batalionul de extremă dreapta Azov.

Ministrul de externe rus a acuzat în acest context mass-media occidentale că prezintă numai ”punctul de vedere ucrainean”. ”Există o rusofobie în tot Occidentul dirijată de SUA”, a mai remarcat Lavrov.

El a asigurat pe de altă parte că preşedintele rus Vladimir Putin este dispus să se întâlnească cu omologul său ucrainean Volodimir Zelenski, dar numai pentru convenirea unor acorduri, care, potrivit lui Lavrov, pot fi găsite doar în formatul de dialog desfăşurat în Belarus, unde au avut loc până în prezent trei runde de negocieri ruso-ucrainene.

Despre o posibilă întâlnire între cei doi preşedinţi a vorbit şi gazda întâlnirii Lavrov-Kuleba, ministrul de externe turc Mevlut Cavusoglu. ”La această întâlnire s-a vorbit de asemenea despre o întâlnire la nivel de lideri. Kuleba a spus că Zelenski este dispus şi Lavrov a spus că Putin nu este împotrivă”, a afirmat Cavusoglu.

Pentru a opri invazia Putin a cerut în principal stabilirea unui statut de neutralitate pentru Ucraina, demilitarizarea acesteia, recunoaşterea suveranităţii Rusiei asupra Crimeii anexate şi dreptul la autodeterminare al provinciilor separatiste proruse din Donbas.

AFP – Tancurile ruse au ajuns la marginea de nord-est a Kievului

Tancurile ruse erai joi la marginea de nord-est a capitalei ucrainene Kiev, pe care trupele ruse încearcă să o încercuiască după ce au intrat în suburbiile sale de la nord şi vest, transmite France Presse.

O echipă a acestei agenţii a observat coloane de fum ridicându-se deasupra satului Skibin, la câteva sute de metri de ultimul baraj al forţelor ucrainene înainte de intrarea în Kiev prin partea de nord-est, scrie Agerpres.

Soldaţi ucraineni au declarat echipei France Presse că au dus lupte grele noaptea trecută pentru a menţine controlul asupra ultimei porţiuni a autostrăzii către capitală, care este principala intrare dinspre nord-est.

Operaţiuni militare sunt în desfăşurare la Skibin, a spus unul dintre soldaţii ucraineni, susţinând că o coloană de tancuri ruse a fost parţial distrusă.

Către ora prânzului, o ploaie de rachete Grad s-a abătut peste satul golit de locuitori Velika Dimerka, la circa cinci kilometri de limita capitalei Kiev, sat de care trupele ruse se apropie şi unde forţele ucrainene menţin doar o prezenţă minimă.

De când a început invazia, pe 24 februarie, trupele ruse au avansat pe mai multe fronturi în jurul Kievului, astfel că ucrainenii se tem de o încercuire mai mult sau mai puţin rapidă a capitalei.

Autorităţile ucrainene mai au acum acces doar la şoselele către sud pentru evacuarea civililor şi aprovizionarea oraşului.

Potrivit CNN, administraţia regională din Kiev a avertizat că mai multe artere rutiere din afara capitalei sunt periculoase din cauza luptelor grele, inclusiv autostrada către vest în direcţia oraşelor Jitomir şi Makarov. Lupte sunt semnalate mai nou şi în aşezările din jurul localităţii Brovari, aflată la est de capitală peste râul Nipru

Discuţiile Ucraina-Rusia din Turcia – Occidentul se comportă periculos, Rusia nu va mai depinde niciodată de el (Lavrov)

Ministrul de externe rus Serghei Lavrov a declarat joi, după discuţiile avute cu omologul său ucrainean Dmitro Kuleba în Antalia (Turcia), că Occidentul se comportă periculos şi că operaţiunea militară a Rusiei în Ucraina se desfăşoară conform planului, transmite Reuters.

În conferinţa de presă de la finalul întâlnirii, Lavrov a spus că Occidentul creează în regiune un pericol care va persista mulţi ani, şi că aceia care furnizează arme în Ucraina şi mercenarilor de acolo ‘ar trebui să înţeleagă că vor purta responsabilitatea acţiunilor lor’, scrie Agerpres.

‘Aceste ţări creează un pericol colosal, inclusiv pentru ele însele’, a insistat el, evocând în special livrările de rachete aer-sol portabile şi riscul utilizării lor împotriva ‘aviaţiei civile’. ‘Unde vor merge aceste mii de sisteme aer-sol portabile este o întrebare pe care le-o punem colegilor noştri din UE’, a adăugat ministrul rus.

Referitor la discuţiile cu omologul ucrainean, Lavrov a afirmat că a prezentat propunerile Rusiei şi doreşte un răspuns.

Potrivit ministrului de externe rus, preşedintele Vladimir Putin nu ar refuza o întâlnire cu omologul ucrainean Volodimir Zelenski pentru a discuta subiecte ‘specifice’.

Potrivit EFE, Lavrov a exclus „orice fel de dependenţă viitoare de Occident” a Rusiei, pe motiv că „ştim că ne va trăda din nou, aşa cum îşi trădează propriile sale valori”.

Rusia nu a folosit niciodată petrolul şi gazele sale ca armă şi va avea întotdeauna pieţe pentru exporturile sale energetice, a afirmat el.

Întrebat despre riscul unui război nuclear, Serghei Lavrov a răspuns: ”Nu vreau să cred şi nu cred că ar putea începe un război nuclear”, şi că zvonurile despre un potenţial atac rus împotriva statelor baltice ‘par să fie farse vechi’.

În ce priveşte bombardarea miercuri a unui spital de copii din Mariupol, Lavrov a spus că aceasta s-a petrecut după ce clădirea fusese ocupată de forţele ucrainene şi înăuntru nu se aflau pacienţi.

Întâlnirea din Antalia, desfăşurată timp de o oră şi 40 minute, în prezenţa şefului diplomaţiei ţării gazdă, Mevlüt Cavusoglu, a fost prima la nivelul miniştrilor de externe de la Moscova şi Kiev de când Rusia a declanşat invazia în Ucraina, la 24 februarie, în urmă cu exact două săptămâni.

Preşedintele Finlandei anunţă că va discuta vineri la telefon cu Vladimir Putin

Preşedintele Finlandei, Sauli Niinisto, a declarat vineri, după o întâlnire cu parlamentarii, că va discuta vineri la telefon cu preşedintele rus Vladimir Putin, potrivit Reuters.

Niinisto nu a vrut să spună ce îi va transmite lui Putin, a cărui invazie asupra Ucrainei a făcut peste două milioane de refugiaţi în două săptămâni, scrie Agerpres.

El a precizat că parlamentul finlandez analizează în prezent diverse opţiuni pentru întărirea securităţii naţionale.

Finlanda nu este membră a NATO, însă majoritatea opiniei publice a devenit favorabilă unei aderări la Alianţă, în contextul atacului Rusiei asupra Ucrainei.

Finlanda este unul dintre cele mai estici membri ai Spaţiului Schengen de liberă circulaţie şi are o graniţă de 1.340 de km cu Rusia.

Lukaşenko spune că armata belarusă trebuie să prevină orice atac din spate împotriva Rusiei

Ministerul belarus al Apărării trebuie să prevină orice atac din spate împotriva forţelor ruse, a declarat joi preşedintele belarus Aleksandr Lukaşenko, citat de agenţia oficială BelTA, potrivit Reuters.

Rusia şi-a folosit aliatul Belarus ca rampă de lansare a invaziei sale în Ucraina la 24 februarie, scrie Agerpres.

Lukaşenko le-a transmis şefilor instituţiilor de apărare că trebuie să împiedice orice încercare – probabil a forţelor ucrainene – de a întrerupe liniile de aprovizionare ruseşti şi de a-i „lovi pe ruşi din spate”.

În acelaşi timp, el a dispus specialiştilor din Belarus să asigure alimentarea cu electricitate a centralei nucleare de la Cernobâl, situată în Ucraina, a relatat BelTA news.

Ucraina a avertizat miercuri asupra pericolului unei scurgeri de radiaţii la Cernobâl după ce electricitatea a fost întreruptă, dar Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică (AIEA) nu a văzut „niciun impact major asupra securităţii”.

Rusia acuză forţele ucrainene de atacarea liniilor electrice şi a staţiei care alimentează centrala nucleară.

Ministerul rus al Apărării a declarat la 25 februarie că centrala nucleară de la Cernobâl se află sub controlul armatei ruse, care desfăşoară o „operaţiune specială” în Ucraina. Totodată, personalul tehnic a rămas să lucreze la centrală, ale cărei reactoare sunt oprite de mult timp.

Rusia acuză din nou Pentagonul că a finanţat cercetări asupra armelor biologice în Ucraina

Ministerul Apărării rus a acuzat din nou joi Statele Unite că au finanţat un program de arme biologice în Ucraina, afirmând că a găsit dovezi în acest sens în laboratoare ucrainene, relatează France Presse.

„Scopul acestor cercetări biologice finanţate de Pentagon în Ucraina a fost de a crea un mecanism de propagare secretă a unor agenţi patogeni mortali”, a declarat purtătorul de cuvânt al ministerului, Igor Konaşenkov, în briefingul său matinal despre conflictul din Ucraina, scrie Agerpres.

Potrivit acestuia, Moscova a recuperat „documente de la angajaţi ai laboratoarelor ucrainene”, evocând „transferul de biomateriale umane prelevate din Ucraina spre alte ţări la cererea unor reprezentanţi americani”.

Konaşenkov a citat de asemenea un „proiect american privind transferul de agenţi patogeni de către păsări sălbatice migratoare între Ucraina şi Rusia şi alte ţări vecine”.

El a afirmat că SUA intenţionau să „desfăşoare în Ucraina în 2022 activităţi privind agenţii patogeni la păsări, lilieci şi reptile” şi privind „posibilitatea răspândirii pestei porcine africane şi a antraxului”

„În laboratoarele înfiinţate şi finanţate din Ucraina, există documente care arată că au fost efectuate experimente cu eşantioane de coronavirus de la lilieci”, a continuat purtătorul de cuvânt rus.

Atât Statele Unite, cât şi Ucraina au negat existenţa unor laboratoare destinate producerii de arme biologice în ţara care se confruntă din 24 februarie cu o ofensivă rusă condusă de zeci de mii de soldaţi, aminteşte AFP.

Rusia a acuzat deja Statele Unite în 2018 că efectuează în secret experimente biologice într-un laborator din Georgia, o altă fostă republică sovietică care, la fel ca Ucraina, doreşte să adere la NATO şi UE.

Pentru a-şi justifica ofensiva, Moscova a susţinut, de asemenea, că Ucraina ar avea ambiţia de a se dota cu arme nucleare, o idee pe care a abandonat-o în mod voluntar în anii 1990.

Kremlinul spune că va cere informaţii de la armată după ce Ucraina a acuzat Rusia că a bombardat o maternitate în Mariupol

Kremlinul a transmis joi că va cere informaţii armatei sale după ce Ucraina a acuzat Rusia că a bombardat o maternitate în oraşul ucrainean asediat Mariupol, relatează Reuters şi AFP.

„Vom cere cu siguranţă informaţii de la militarii noştri deoarece noi, ca şi dvs, nu avem nicio informaţie clară despre ce s-a întâmplat şi, a priori, armata ne va oferi informaţii”, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, într-o conferinţă de presă.

El a mai spus că Ucraina propune „constant” discuţii între preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski şi preşedintele rus Vladimir Putin, scrie Agerpres.

În acelaşi timp, purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe rus, Maria Zaharova, a declarat tot joi că acuzaţia conform căreia forţele ruse au bombardat spitalul de copii din Mariupol este falsă şi echivalează că „terorism informaţional”.

Trei persoane, între care şi un copil, au fost ucise în bombardamentul de miercuri asupra unui spital pediatric şi a unei maternităţi la Mariupol, în sud-estul Ucrainei, conform primăriei acestui oraş-port, prins între armata rusă şi forţele separatiste proruse din regiunea ucraineană Donbas.

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a acuzat Rusia că a comis o crimă de război prin acest bombardament.

Atacul asupra spitalului a provocat indignarea Ucrainei şi a ţărilor occidentale.

Ucraina va crea rezerve alimentare de stat, afirmă premierul Denis Şmigal

Guvernul ucrainean va crea rezerve de alimente suficient de mari pentru a hrăni populaţia şi forţele armate în timpul invaziei ruse, a declarat miercuri seară premierul Denis Şmigal, conform serviciului de presă al executivului de la Kiev, scrie Agerpres.

„Statul va reface stocurile de cereale şi de alte produse în cantităţi pentru consumul anual al întregii ţări, din bani de la bugetul de stat”, a spus Şmigal, potrivit Reuters.

„Asta va asigura suficientă mâncare întregii ţări”, a spus premierul, fără a oferi detalii suplimentare.

Ucraina este un mare exportator şi producător de alimente, însă analişti în domeniul agricol au spus că invazia rusă ar putea reduce semnificativ suprafaţa cultivată pentru recolta de cereale din 2022, ceea ce ar duce la lipsuri pentru Ucraina şi pentru restul lumii.

Ucraina, care de obicei face însămânţările la sfârşitul lunii februarie sau începutul lunii martie, a transmis că agricultorii vor începe însămânţarea în zonele sigure, dar că ei s-ar putea confrunta cu lipsa combustibilului şi a seminţelor.

Ucraina denunţă bombardamente în suburbiile locuite ale oraşului Sumî

Avioane ruseşti au bombardat în noaptea de miercuri spre joi cartiere rezidenţiale din suburbiile oraşului Sumî, în nord-estul Ucrainei, a denunţat responsabilul administraţiei militare municipale Dimitro Jiviţki, citat de EFE şi Interfax-Ukraina.

Bombardamentul a avut loc în jurul orei locale 01:30 (03:30 GMT) şi a afectat o zonă rezidenţială şi o conductă de gaze. Câteva minute mai târziu, alte zone de la periferia Sumî, centrul administrativ al regiunii cu acelaşi nume, şi localitatea Bîtiţa au fost bombardate, potrivit acestuia.

El nu a indicat dacă bombardamentele din cursul nopţii de la Sumî s-au soldate cu morţi şi răniţi, scrie Agerpres.

Din Sumî, oraş bombardat de forţele ruse în ultimele patru zile, pleacă unul dintre coridoarele umanitare convenite de ucraineni şi ruşi, ceea ce a făcut posibilă evacuarea a circa 5.000 de oameni până în prezent şi care urma să fie reluată joi, de la ora locală 09:00 (11:00 GMT).

După trei zile consecutive de tentative eşuate de evacuare, Ucraina şi Rusia au convenit în cele din urmă să deschidă un coridor umanitar de la Sumî la Poltava, în estul ţării, o rută în privinţa căreia Comitetul Internaţional al Crucii Roşii (CICR) a fost informat.

Rusia susţine că acuzaţia că a bombardat un spital de copii în Ucraina este ştire falsă

Rusia a transmis joi că acuzaţia Ucrainei că a bombardat un spital de copii din oraşul Mariupol este ştire falsă, deoarece clădirea este o fostă maternitate care fusese preluată de mult timp de trupe, relatează Reuters.

„Aşa se nasc ştirile false”, a scris pe Twitter reprezentantul permanent adjunct al Rusiei la ONU, Dmitri Poliaski.

El a mai spus că Rusia a atras atenţia la 7 martie că spitalul a fost transformat într-un obiectiv militar din care trag ucrainenii.

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a acuzat Rusia că a comis o crimă de război după ce autorităţile au spus că aviaţia rusă a bombardat miercuri respectivul spital de copii.

Bombardarea spitalului din Mariupol a stârnit de asemenea indignarea UNICEF şi a ţărilor occidentale.

Ucraina spune că încetineşte ofensiva Rusiei

Armata ucraineană a declarat joi dimineaţa devreme că încetineşte ofensiva Rusiei după două săptămâni de conflict, relatează DPA.

Statul major ucrainean a anunţat într-un buletin că în unele zone operaţionale unităţile ruseşti şi-au pierdut puterea de luptă şi aduc rezerve, scrie Agerpres.

Forţele ruse încă înconjurau Kievul şi de asemenea îşi întăreau unităţile în jurul localităţii Mikolaiv din sudul Ucrainei.

Au fost raportate şi atacuri din oraşele din est Harkov şi Izium, precum şi din Sumî şi Oktîrka în nord-estul Ucrainei.

Informaţiile nu au putut fi verificate în mod independent.

Discuţii la cel mai înalt nivel între cele două părţi de la începutul ofensivei ruse ar trebui să aibă loc joi în Turcia.

Ministrul ucrainean de externe Dmitro Kuleba „a sosit la Antalya pentru discuţii privind încetarea ostilităţilor şi încheierea războiului Rusiei împotriva Ucrainei”, a declarat purtătorul de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe, Oleg Nikolenko, miercuri seară. Kuleba urmează să se întâlnească cu omologul său rus, Serghei Lavrov.

Miercuri, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a semnalat o dorinţă de a face compromisuri pe măsură ce forţele ruse îşi continuau înaintarea şi căile sigure convenite pentru evacuarea civililor au fost doar parţial implementate cu succes.

„În orice negociere, scopul meu este să pun capăt războiului cu Rusia. Şi sunt gata de asemenea să fac anumiţi paşi”, a declarat Zelenski pentru ziarul german Bild.

„Se pot face compromisuri, dar ele nu trebuie să fie trădarea ţării mele”, a spus Zelenski, adăugând că cealaltă parte ar trebui la fel să fie pregătită să facă compromisuri.

Zelenski a adăugat că nu vrea „să vorbească despre detalii” în mod public „încă”, mai ales că nu a avut încă contact direct cu preşedintele rus Vladimir Putin. „Numai după discuţii directe între cei doi preşedinţi putem pune capăt acestui război”, a notat el.

Spital şi maternitate bombardate în Ucraina: Preşedintele Zelenski denunţă o „crimă de război” – Bombele ruseşti a lovit un spital şi o maternitate, ambele funcţionale, din Mariupol, au anunţat autorităţile din Ucraina. Clădirile sunt distruse.

Bombardarea de către Rusia, miercuri, a unui spital de copii din portul strategic Mariupol în Ucraina este o „crimă de război”, a declarat preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, într-un mesaj video, notează AFP.

„Astăzi este ziua care defineşte totul. Cine e de ce parte. Bombe ruseşti au căzut asupra unui spital şi a unei maternităţi din Mariupol (…) Clădirile sunt distruse. În acest stadiu sunt 17 răniţi. Se caută printre resturi”, a spus el.

„Ce fel de ţară, Rusia, se teme de spitale şi maternităţi şi le distruge?”, a afirmat el cu ironie, denunţând „atrocităţile” aplicate oraşului Mariupol, supus unei blocade ruseşti de peste o săptămână, scrie Agerpres.

„Europeni! Ucraineni! Locuitori din Mariupol! Astăzi trebuie să ne unim pentru a condamna această crimă de război a Rusiei care reflectă tot răul pe care invadatorii l-au făcut ţării noastre”, a adăugat Volodimir Zelenski.

„Bombardamentul aerian este dovada finală. Dovada că are loc un genocid al ucrainenilor… Nu am comis niciodată şi niciodată nu vom comite o crimă de război ca aceasta în oraşele Doneţk sau Lugansk sau în orice regiune”, a spus el, referindu-se la două oraşe din estul Ucrainei aflate sub controlul separatiştilor proruşi.

Bombardarea spitalului din Mariupol miercuri a stârnit indignarea UNICEF şi ţărilor occidentale.

La Moscova, purtătoarea de cuvânt a diplomaţiei ruse, Maria Zaharova, a afirmat, la rândul ei, în cursul unui briefing de presă că „batalioane naţionaliste” ucrainene au dat afară pacienţii şi personalul spitalul pentru a-l folosi ca poziţie de luptă.

1.207 de civili ucişi la Mariupol, Ucraina, în nouă zile de asediu (primăria)

Cele nouă zile de asediu rus asupra portului strategic Mariupol din sudul Ucrainei au făcut în total 1.207 de morţi în rândul civililor, a afirmat miercuri seară primăria într-un scurt text pe canalul său Telegram, notează AFP.

„Nouă zile. Nouă zile de blocadă a oraşului Mariupol. Nouă zile de bombardament continuu asupra populaţiei civile. Nouă zile, jumătate de milion de oameni trăind fără electricitate, apă, încălzire sau comunicaţii. Nouă zile în care oraşul este rupt de lumea exterioară. Nouă zile – 1.207 civili din Mariupol ucişi. Nouă zile de genocid al populaţiei civile”, a scris primăria în acest text, conform Agerpres.

Solicitată de AFP, preşedinţia ucraineană a confirmat această informaţie: „Nu avem cifra exactă, dar cifra provizorie este corectă”, a indicat ea.

„Nu vom ierta niciodată. Nu vom uita niciodată, rezistăm, noi, locuitorii din Mariupol”, a mai scris primăria în timp ce oraşul este supus unor bombardamente violente din partea armatei ruse care miercuri a lovit printre altele un spital de copii dintr-un complex cuprinzând şi o maternitate.

Port-cheie ucrainean la Marea Azov, acest oraş industrial avea peste 450.000 de locuitori înainte de lansarea invaziei ruse la 24 februarie, reaminteşte France Presse.

Peste 35.000 de civili evacuaţi din mai multe oraşe din Ucraina, anunţă preşedintele Zelenski

Cel puţin 35.000 de civili au fost evacuaţi miercuri din mai multe oraşe ucrainene asediate, a anunţat preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, citat de agenţia France Presse.

Liderul ucrainean a anunţat într-un mesaj video miercuri seară că locuitorii oraşelor Sumî, Enerhodar şi din zone aflate în apropierea capitalei Kiev au fost evacuaţi prin trei coridoare umanitare, scrie Agerpres.

El şi-a exprimat speranţa ca evacuările să continue joi, odată cu deschiderea altor trei coridoare umanitare din oraşele Mariupol, asediat timp de nouă zile, Volnovaha (sud-est) şi Izium (est).

Evacuările au intervenit după ce Moscova şi Kievul au convenit miercuri să deschidă coridoare umanitare, oferind speranţă civililor prinşi în oraşele bombardate.

Peste 5.000 de persoane fuseseră evacuate cu o zi înainte din Sumî, un oraş de 250.000 de locuitori în apropiere de frontiera cu Rusia. Dar evacuările din oraşul-port Mariupol au eşuat în mod repetat în ultimele zile, Kievul şi Moscova acuzându-se pentru aceste eşecuri.

O unitate medicală în care se afla un spital de copii şi o maternitate a fost lovită miercuri de bombardamentele ruseşti la Mariupol. Cele nouă zile de asediu ale oraşului au făcut deja 1.207 victime, a afirmat primăria pe Telegram miercuri seară.

FMI aprobă un ajutor de urgenţă de 1,4 miliarde de dolari, pentru Ucraina

Fondul Monetar Internaţional a aprobat miercuri un ajutor de urgenţă de 1,4 miliarde de dolari pentru Ucraina care se confruntă cu „o criză umanitară şi economică foarte gravă” de la invadarea ţării de către armata rusă, notează AFP.

„Nevoile de finanţare sunt importante, urgente şi ar putea creşte semnificativ pe măsură ce războiul continuă”, a reacţionat directorul general al Fondul Monetar Internaţional (FMI), Kristalina Georgieva.

Ea a avertizat, de asemenea, că Ucraina se va confrunta cu o „recesiune profundă” în acest an.

Înainte de război, instituţia de la Washington estima o creştere a economiei ucrainene de 3,6% în acest an.

Ajutorul de urgenţă urmează să permită guvernului „să răspundă nevoilor urgente ale balanţei de plăţi rezultând din efectele războiului şi va oferi sprijin esenţial pe termen scurt”, a subliniat FMI.

Fondul speră, de asemenea, că acest ajutor va acţiona ca un „catalizator” pentru alţi parteneri financiari.

Ucraina, una dintre cele mai sărace ţări din Europa, beneficia deja de un program de ajutor din partea FMI.

Dar acest aşa-numit „aranjament Stand-By”, care prevedea plata a 2,2 miliarde de dolari până la sfârşitul lui iunie, a fost anulat la cererea autorităţilor ucrainene.

Acestea „şi-au exprimat intenţia de a lucra cu FMI pentru a concepe un program economic adecvat vizând redresarea şi creşterea, atunci când condiţiile vor permite”, a precizat FMI.

„Pierderea tragică de vieţi omeneşti, fluxul enorm de refugiaţi şi distrugerea imensă a infrastructurii şi a capacităţii de producţie cauzează suferinţe umane severe şi vor duce la o recesiune profundă în acest an”, a deplâns doamna Kristalina Georgieva.

Ea a subliniat, totuşi, că „răspunsul politic de urgenţă al autorităţilor ucrainene a fost remarcabil”, menţionând că Ucraina „a rămas la zi cu toate obligaţiile datoriei”.

De asemenea, şefa FMI a menţionat controalele de capital „pentru a menţine disponibilitatea rezervelor valutare şi a reduce incertitudinea cu privire la cursul de schimb”.

Banca naţională a Ucrainei a limitat ale retragerilor de numerar, dar tranzacţiile fără numerar nu au fost limitate.

La două săptămâni după lansarea invaziei ruse în Ucraina, bilanţul uman şi material al celui mai grav conflict militar actual din Europa este foarte grav, în special cu peste două milioane de persoane care au fugit în străinătate.

SUA resping definitiv transferul avioanelor MiG-29 poloneze în Ucraina (Pentagon)

Statele Unite au respins definitiv propunerea Poloniei de a livra avioanele sale MiG armatei americane pentru a trimite apoi Ucrainei, a anunţat miercuri Pentagonul, notează AFP.

După o discuţie, miercuri, între secretarul american al Apărării, Lloyd Austin, şi omologul său polonez, purtătorul de cuvânt al Pentagonului, John Kirby, a declarat într-o conferinţă de presă că Washingtonul „nu sprijină la ora actuală transferul suplimentar de avioane de luptă către forţele aeriene ucrainene”, scrie Agerpres.

„Considerăm că adăugarea de aeronave la inventarul ucrainean nu este de natură să schimbe în mod important eficacitatea forţelor aeriene ucrainene în raport cu capacităţile ruseşti” în aer, a adăugat el.

În plus, „serviciile de informaţii sunt de părere că transferul avioanelor MiG-29 Ucrainei ar putea fi perceput ca o deversare a conflictului şi ar putea antrena o reacţie importantă a Rusiei care ar creşte perspectiva unei escaladări militare cu NATO”, a declarat John Kirby.

Polonia a propus marţi să-şi trimită toate avioanele de tip MiG-29 la baza aeriană Ramstein din Germania şi să le pună la dispoziţia SUA şi a cerut şi altor state membre ale NATO care deţin aparate de zbor de acest tip să facă acelaşi lucru.

SUA au considerat că propunerea nu este viabilă deoarece o astfel de organizare a acordării de asistenţă militară Ucrainei, confruntată cu invazia rusă,”trezeşte motive semnificative de îngrijorare pentru NATO în întregul său”, potrivit purtătorului de cuvânt al Pentagonului, John Kirby.

Rusia s-a declarat miercuri îngrijorată de un astfel de „scenariu deloc de dorit şi potenţial periculos”, potrivit purtătorului de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, citat de AFP.

Arme chimice în Ucraina: Washingtonul acuză Moscova şi Beijingul că răspândesc „minciuni”

Statele Unite au acuzat miercuri Rusia şi China că răspândesc „în mod intenţionat” „minciuni” despre presupuse laboratoare americane de arme biologice şi chimice în Ucraina, spunând că se tem că Rusia foloseşte astfel de arme interzise, notează AFP.

„Kremlinul răspândeşte pur şi simplu în mod intenţionat minciuni potrivit cărora Statele Unite şi Ucraina desfăşoară activităţi legate de arme chimice şi biologice în Ucraina”, a declarat purtătorul de cuvânt al diplomaţiei americane, Ned Price, într-un comunicat.

„Am văzut, de asemenea, responsabili din Republica Populară Chineză care colportează aceste teorii ale conspiraţiei”, a adăugat el.

„Nu este prima dată când Rusia inventează astfel de acuzaţii false împotriva unei alte ţări”, a afirmat el, dând asigurări că acestea au fost „infirmate definitiv şi în mai multe rânduri”.

Chestionată marţi în cursul unei audieri parlamentare, numărul trei al diplomaţiei americane, Victoria Nuland, afirmase că Ucraina dispune de „facilităţi de cercetare biologică”.

„În prezent, suntem de fapt destul de îngrijoraţi de posibilitatea ca forţele ruse să încerce să preia controlul asupra acestora”, a adăugat ea, spunând că lucrează cu ucrainenii pentru a preveni ca aceste materiale sensibile să „cadă în mâinile” Moscovei.

Un senator republican, Marco Rubio, a subliniat apoi că „propaganda rusă” a raportat despre un presupus „plan” ucrainean de a folosi „arme biologice în ţară cu coordonarea NATO”.

„Este o tehnică clasică rusă de a-i acuza pe alţii de ceea ce plănuiesc să facă ei înşişi”, a răspuns Victoria Nuland.

Miercuri, Casa Albă a mers mai departe. „Acum, când Rusia a emis acuzaţiile sale false, iar China pare să îmbrăţişeze această propagandă, trebuie să supraveghem orice posibilă utilizare de către Rusia a armelor chimice sau biologice în Ucraina”, a avertizat pe Twitter purtătoarea sa de cuvânt, Jen Psaki.

Ea a afirmat că Statele Unite respectă „pe deplin” textele internaţionale privind aceste arme interzise, spre deosebire de Rusia, pe care Occidentul o acuză că a „otrăvit” opozanţi şi că a sprijinit regimul sirian „care a utilizat în mod repetat arme chimice”.

Un prim vot în Congres pentru bugetul federal cu 14 miliarde de dolari pentru Ucraina

Membrii Camerei Reprezentanţilor SUA au adoptat miercuri seară un nou buget federal american ce include o sumă enormă de aproape 14 miliarde de dolari pentru criza ucraineană, scrie France Presse.

Textul, care include o componentă economică şi umanitară, dar şi arme şi muniţie pentru Kiev, trebuie acum votat în Senat înainte de a fi promulgat de preşedintele Joe Biden.

Aceste fonduri ar trebui să permită Kievului să-şi protejeze reţeaua electrică, să lupte împotriva atacurilor cibernetice şi să se doteze cu arme defensive. Pachetul include de asemenea ajutor umanitar de peste 2,6 miliarde de dolari şi mai mult de un miliard de dolari pentru sprijinirea refugiaţilor care fug din Ucraina.

„Vom continua să sprijinim curajosul popor ucrainean care luptă pentru ţara sa”, a dat asigurări pe Twitter preşedintele american Joe Biden.

Acest pachet include de asemenea peste 6,5 miliarde de dolari pentru Pentagon şi care vor fi folosiţi în special pentru desfăşurarea de trupe în regiune. De asemenea, sunt alocate fonduri pentru finanţarea ripostei împotriva Moscovei, începând cu sancţiunile împotriva oligarhilor ruşi.

Suma pentru Ucraina a fost ataşată la bugetul federal al SUA pentru anul 2022, cheltuieli de 1.500 miliarde de dolari pe care senatorii trebuie să le adopte pe rând în zilele următoare.

Şeful democraţilor din Senat Chuck Schumer a cerut Congresului să acţioneze „foarte rapid” în acest dosar. „Ucrainenii duc lipsă de hrană, haine, adăpost, electricitate şi medicamente”, a spus el.

Fapt rar într-un Congres obişnuit cu certuri politice: democraţii ca şi republicani susţin aceste măsuri. Mulţi dintre ei au discutat cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski weekendul trecut, după care aleşii au îndemnat administraţia Biden să-şi consolideze ajutorul pentru Kiev şi răspunsul împotriva Moscovei.

„Statele Unite şi partenerii lor trec printr-o perioadă periculoasă”, a asigurat conservatorul Mitch McConnell, văzând în acest acord un „pas decisiv de care are nevoie securitatea noastră naţională”.

În cadrul marelui buget federal american de 1.500 miliarde de dolari au fost prevăzute de asemenea peste 15 miliarde de dolari pentru a lupta împotriva pandemiei. Dar această secţiune a trebuit să fie eliminată în ultimul moment din proiectul final din cauza protestelor formulate de unii democraţi. Ea va fi supusă unui vot separat.

În paralel, aleşii Camerei Reprezentanţilor au votat miercuri şi o interdicţie de a importa energie rusească, după preşedintele american care a anunţat marţi prin decret un embargou în acest sens. Pe lângă interzicerea acestor importuri, proiectul de lege a Congresului cere de asemenea ca Statele Unite să încurajeze suspendarea Rusiei din Organizaţia Mondială a Comerţului.