ZIUA 12 de război în Ucraina – Ungaria ia o decizie surprinzătoare. Rusia spune că atacurile vor înceta ”într-o clipă” dacă Ucraina va îndeplini anumite condiţii – LIVE TEXT

Autorităţile oraşului Harkov susţin că 133 de civili au fost ucişi de la începutul invaziei ruse

Autorităţile oraşului Harkov, al doilea ca mărime din Ucraina, au declarat că 133 de civili au fost ucişi, dintre care cinci copii, de la începutul invaziei ruse, informează luni dpa.

De asemenea, 76 de membri ai forţelor armate ale Ucrainei au fost ucişi în lupte în şi în jurul acestui oraş, potrivit agenţiei de presă UNIAN, care citează Poliţia regiunii Harkov. Alte 443 de persoane au fost rănite, inclusiv 319 de civili.

Oraşul Harkov este vizat de mai multe zile de atacuri puternice ale armatei ruse. Sute de clădiri au fost lovite şi distruse în lupte, inclusiv turnul televiziunii din oraş, potrivit site-ului Strana.news

Rusia spune că atacurile vor înceta ”într-o clipă” dacă Ucraina îndeplineşte condiţiile

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat luni agenţiei Reuters că acţiunile militare ruse vor înceta „într-o clipă” dacă Ucraina îndeplineşte mai multe condiţii: să înceteze rezistenţa, să îşi modifice Constituţia pentru a recunoaşte anexarea Crimeei de către Rusia şi să recunoască independenţa republicilor separatiste Doneţk şi Lugansk.

Peskov a precizat că aceste condiţii au fost aduse la cunoştinţa conducerii de la Kiev.

Reuters observă că aceasta este cea mai explicită expresie de până acum a termenilor pe care Moscova doreşte să îi impună ucrainenilor pentru a pune capăt aşa-numitei „operaţiuni militare speciale” începute acum 12 zile.

În privinţa neutralităţii Ucrainei, purtătorul de cuvânt al preşedinţiei ruse a a afirmat că Ucraina „ar trebui să aducă amendamente Constituţiei, conform căreia Ucraina va respinge orice obiectiv de aderare la orice bloc. Acest lucru este posibil numai prin modificarea Constituţiei.”

Peskov a insistat că Rusia nu are intenţia de a veni cu alte pretenţii teritoriale faţă de Ucraina.

„Suntem pe cale să încheiem într-adevăr demilitarizarea Ucrainei. O vom încheia. Dar principalul este ca Ucraina să îşi înceteze acţiunile militare. Ei trebuie să înceteze acţiunile militare şi atunci nimeni nu va trage”, a mai spus el.

Condiţiile puse de Rusia au fost anunţate înaintea celei de-a treia runde de negocieri ruso-ucrainene, care urmează să aibă loc luni.

Invazia rusă în Ucraina, declanşată în 24 februarie, a provocat cea mai mare criză a refugiaţilor din Europa de după cel de-al doilea război mondial.

Ungaria face o mutare supriză – Viktor Orban a semnat un decret ce autorizează desfăşurarea de trupe NATO în vestul ţării

Ungaria autorizează desfăşurarea de trupe ale NATO în vestul acestei ţări şi tranzitarea teritoriului său de transporturi de arme către alte state membre ale NATO, potrivit unui decret semnat de premierul ungar Viktor Orban şi publicat luni în monitorul oficial, informează Reuters.

Totodată, decretul precizează că Ungaria nu permite ca transporturi cu arme letale să traverseze teritoriul Ungariei spre Ucraina, scrie Agerpres.

Încă de la izbucnirea conflictului, Viktor Orban a declarat că menţinerea Ungariei în afara războiului din Ucraina este în interesul ungurilor şi că ţara sa nu va trimite arme ori militari în zona de război şi nu va permite nici transferul de asistenţă letală peste graniţa ungaro-ucraineană.

Noile negocieri între Ucraina şi Rusia luni, la 14:00 GMT (16:00, ora Ucrainei), potrivit Kievului

A treia rundă a negocierilor între Ucraina şi Rusia este aşteptată să înceapă luni la 14:00 GMT (ora locală 16:00) în Ucraina, a anunţat pe Twitter un negociator ucrainean, relatează AFP şi Unian.

„Runda a treia. Debutul la 16:00, ora Kievului. Delegaţia, în aceeaşi componenţă”, a scris Mihailo Podoliak, consilier al şefului administraţiei prezidenţiale de la Kiev, membru al delegaţiei ucrainene, publicând fotografia sa cu un elicopter în fundal.

De cealaltă parte, Rusia nu a confirmat încă desfăşurarea acestei a treia runde de negocieri, notează AFP.

Potrivit agenţiilor de presă ruse, delegaţia Moscovei a sosit deja la Belovejskaia Puşcea, o localitate din regiunea Brest, în apropiere de frontiera cu Polonia, unde s-a ţinut a doua rundă de negocieri.

Rusia a lansat la 24 februarie o invazie în Ucraina, lovindu-i oraşele, făcând numeroase victime umane şi provocând exodul a peste 1,5 milioane de ucraineni.

Precedentele două runde de negocieri, care au avut loc tot în Belarus, ţara aliată Rusiei, nu s-au finalizat cu vreun rezultat tangibil.

Luni, în a 12-a zi a invaziei ruse în Ucraina, Moscova a anunţat instituirea unei încetări a focului şi deschiderea unor culoare umanitare pentru a permite evacuarea de civili din anumite oraşe ale Ucrainei, inclusiv din Kiev.

Numai că jumătate dintre aceste culoare duc spre Rusia sau spre Belarus, ţară de pe teritoriul căreia armata rusă a intrat în Ucraina în data de 24 februarie, astfel că autorităţile ucrainene au respins această „ofertă” a Moscovei.

Câţi ucraineni au cerut azil în România de la începutul conflictului

Ministerului Afacerilor Interne informează luni că, de la începerea conflictului din Ucraina, 3.288 de cetăţeni ucraineni au solicitat azil în România.

Aceştia beneficiază de toate drepturile prevăzute de legislaţia naţională. Pe întreaga perioadă a procedurii, solicitanţii de azil pot beneficia de cazare în centrele Inspectoratului General pentru Imigrări, dacă doresc acest lucru, precum şi de măsuri de asistenţă materială, financiară, medicală, consiliere psihologică şi juridică de specialitate, acces la piaţa forţei de muncă şi activităţi de adaptare culturală. Complementar, pot beneficia de suportul organizaţiilor internaţionale şi neguvernamentale care îşi desfăşoară activitatea în domeniul migraţiei, precizează MAI, într-un comunicat transmis AGERPRES.

Conform sursei citate, la acest moment, gradul de ocupare a centrelor de cazare ale IGI este de 66,1%.

În ceea ce priveşte traficul prin punctele de trecere a frontierei, în ultimele 24 de ore, 33.969 de cetăţeni ucraineni au intrat în ţară, iar 26.632 au părăsit teritoriul României.

Polonia va crea un fond special de 1,6 miliarde de euro pentru a-i ajuta pe refugiaţii ucraineni

Guvernul polonez intenţionează să creeze un fond de 8 miliarde de zloţi (1,6 miliarde de euro) pentru a-i ajuta pe refugiaţii de război din Ucraina, a declarat luni un oficial guvernamental de la Varşovia, potrivit Reuters.

ONU estimează că peste 1,5 milioane de persoane au fugit din Ucraina de când Rusia şi-a început invazia în statul vecin, la 24 februarie.

Peste un milion de persoane au trecut graniţa în Polonia. Mii de refugiaţi au fost găzduiţi de autorităţile centrale poloneze peste tot în ţară, însă eforturile de ajutor au căzut în special pe umerii organizaţiilor neguvernamentale, voluntarilor şi municipalităţilor.

Guvernul urmează să adopte luni un proiect de lege pentru un pachet de ajutor cu scopul de a finanţa mâncarea şi cazarea temporară pentru refugiaţi, împreună cu măsuri care să le permită să lucreze legal şi să aibă acces la servicii de sănătate şi asistenţă socială în Polonia.

„Estimarea noastră iniţială este că fondul va avea o valoare de aproximativ 8 miliarde de zloţi (1,6 miliarde de euro – n.r.). Din aceşti bani se vor finanţa majoritate ajutoarelor de urgenţă şi cazarea, dar şi accesul la piaţa muncii, beneficiile sociale şi educaţia”, a declarat luni, pentru Radio Plus, Lukasz Schreiber, ministru fără portofoliu şi şeful Comisiei Permanente a Consiliului de Miniştri.

Proiectul de lege, care prevede de asemenea acordarea unui ajutor unic de 300 de zloţi (60 de euro) pentru fiecare refugiat şi asistenţă financiară pentru polonezii care găzduiesc refugiaţi, ar urma să fie aprobat marţi de parlament în procedură de urgenţă.

ONU: Sute de mii de persoane nu mai au acces la ajutoare în Ucraina din cauza încercuirii militare a unor oraşe

Sute de mii de persoane din interiorul Ucrainei nu mai au acces la ajutoare esenţiale din cauza încercuirii militare a unor oraşe, atrage atenţia ONU într-un raport publicat luni, făcând apel la crearea urgentă de culoare de trecere în condiţii de siguranţă, potrivit Reuters.

În prezent se depun eforturi pentru deschiderea de coridoare umanitare, după două zile de armistiţii încălcate care ar fi trebuit să permită plecarea civililor. Astfel de rute sunt de asemenea esenţiale pentru transportul de ajutoare, cum ar fi apă, mâncare şi medicamente.

„Este nevoie urgentă de ‘ferestre de linişte’ şi de ‘culoare de trecere sigure’, în condiţii de siguranţă şi predictibile, pentru a reloca oameni ale căror vieţi sunt în pericol şi pentru a oferi ajutoare umanitare care pot salva vieţi”, se arată într-un raport al Biroului pentru Coordonarea Afacerilor Umanitare (OCHA), bazat pe informaţii primite până duminică.

Rusia a anunţat luni noi coridoare spre teritoriul său şi spre Belarus, aliatul său, decizia fiind denunţată drept imorală de către Kiev.

OCHA precizează că agenţiile ONU, partenerii umanitari şi guvernul ucrainean îşi intensifică acţiunile de ajutor din interiorul Ucrainei, dar nu pot ajunge la unele persoane care au mare nevoie de sprijin.

La Herson, în sudul Ucrainei, aproximativ 30 de camioane cu ajutoare nu au putut intra în oraş din cauza luptelor în derulare, a precizat OCHA.

În alte locuri, rezervele de apă şi de medicamente esenţiale sunt pe terminate, inclusiv la un spital de psihiatrie din Borodianka, la aproximativ 60 de kilometri de Kiev, care are sute de pacienţi, unii având nevoie de asistenţă permanentă.

Rezervele de oxigen pentru bolnavii de COVID-19 şi pentru alte tipuri de pacienţi au rămas de asemenea extrem de puţine, iar luptele au dus la întreruperea alimentării cu gaz a sute de mii de locuinţe, se mai arată în raport.

Moscova anunţă că separatiştii pro-ruşi au întreprins o ofensivă la Mariupol

Separatiştii pro-ruşi au întreprins duminică o ofensivă în oraşul-port Mariupol din sudul Ucrainei, luptele având loc mai ales în partea vestică a localităţii, a indicat luni Ministerul Apărării de la Moscova, transmite luni Reuters.

Potrivit ministerului, Rusia va opri luni focul pentru a deschide un coridor umanitar de ieşire din oraşul încercuit. Mariupol are o populaţie de 400.000 de locuitori.

Purtătorul de cuvânt al Ministerul Apărării, Igor Konaşenkov, a acuzat forţele ucrainene că au folosit un grup de peste 150 de civili drept scuturi umane pentru a trage împotriva forţelor separatiste.

Konaşenkov a mai spus că, din această cauză, patru civili au fost ucişi şi cinci răniţi, dar forţele ‘Republicii Populare Doneţk’, parte a estului Ucrainei recunoscută de Moscova ca independentă, au ‘eliberat’ în jur de 150 de civili, ducându-i în teritoriul controlat de ele.

Reuters precizează că nu a putut verifica în mod independent declaraţiile purtătorului de cuvânt al Moscovei.

Preşedintele Lituaniei îl atenţionează pe secretarul de stat al SUA că Putin nu se va opri în Ucraina

Preşedintele Lituaniei, Gitanas Nauseda, l-a atenţionat luni pe secretarul american de stat Antony Blinken că un eşec în oprirea agresiunii ruse în Ucraina ar duce la un conflict global, relatează Reuters citat de Agerpres .

Adresându-i-se şefului diplomaţiei americane, care a început o vizită în statele baltice, Nauseda a spus că preşedintele rus Vladimir Putin „nu se va opri în Ucraina” şi că lumea este obligată să îi ajute pe ucraineni „prin toate mijloacele disponibile”.

„Şi mă refer la toate mijloacele, dacă vrem să evităm un Al Treilea Război Mondial. Alegerea este în mâinile noastre”, a declarat el.

Lituania, stat membru al NATO, a trimis ajutor militar în Ucraina şi a primit un număr redus de refugiaţi ucraineni de la începutul invaziei ruseşti la 24 februarie.

După Lituania, Blinken urmează să mai ajungă luni şi marţi în Letonia şi Estonia.

Belarus, care are graniţe cu Lituania şi Letonia, a permis Rusiei să lanseze de pe teritoriul său asaltul asupra Ucrainei, după ce a găzduit mai multe săptămâni trupe ruseşti sub pretextul unor exerciţii militare comune.

După întrevederea cu Nauseda, Blinken are programate discuţii şi cu ministrul de externe şi cu premierul Lituaniei.

Anterior, secretarul de stat al SUA le-a spus angajaţilor de la ambasada americană de la Vilnius că invazia rusă din Ucraina a schimbat principiile de bază concepute să menţină pacea între naţiuni.

„Este important ca oamenii să înţeleagă care este miza de fapt. Aceasta trece dincolo de Ucraina, de statele baltice, chiar de Europa”, a spus Blinken.

Unii diplomaţi de la ambasada SUA din Belarus se află de asemenea la Vilnius, după ce misiunea lor s-a închis săptămâna trecută din cauza îngrijorărilor privind securitatea.

Anul trecut, Belarusul i-a interzis ambasadoarei Julie Fisher să îşi preia postul şi a transmis Washingtonului să îşi reducă stafful, ca reacţie la sancţiunile introduse de SUA din cauza reprimării protestelor din 2020 de către preşedintele belarus Aleksandr Lukaşenko.

Prezentându-l pe Blinken, Julie Fisher a spus că diplomaţii americani de la Minsk au primit în casele lor familii ale deţinuţilor politici pentru a exprima sprijinul SUA.

„Din păcate, regimul (belarus) a scris neîncetat noi capitole în manualul autoritarismului”, a declarat ea, oferind ca exemple un incident de anul trecut, când Belarusul a forţa aterizarea unui avion pentru a aresta un disident, declanşarea unei crize a refugiaţilor la graniţa poloneză şi sprijinul pentru invazia rusă.

Ţările din NATO şi-au sporit prezenţa în statele baltice în ultimele săptămâni, iar numărul trupelor şi al echipamentelor continuă să crească, au anunţat decidenţi politici.

Rusia, absentă de la audierile în faţa CIJ privind războiul din Ucraina (judecător)

Rusia a boicotat luni audierile în faţa Curţii Internaţionale de Justiţie (CIJ) de la Haga în cadrul unei proceduri iniţiate de Ucraina, care va argumenta că Moscova a interpretat în mod fals legea cu privire la genocid pentru a-şi justifica invazia şi va solicita un ordin de urgenţă pentru stoparea ostilităţilor, relatează Reuters şi AFP.

Audierile au început la 09:00 GMT la Curtea Internaţională de Justiţie fără o reprezentare juridică din partea Rusiei.

„Curtea deplânge absenţa Federaţiei Ruse de la această procedură orală”, a declarat judecătoarea Joan Donoghue, preşedinta CIJ, indicând că a primit o notificare în acest sens de la ambasadorul Rusiei în Ţările de Jos, unde îşi are sediul CIJ.

Această înaltă instanţă ONU şi-a exprimat regretul în legătură cu respectiva decizie a Rusiei de a nu se prezenta la audieri.

Un purtător de cuvânt al Ambasadei Rusiei în Ţările de Jos nu a răspuns la o solicitare Reuters pentru un comentariu.

Preşedintele rus Vladimir Putin a declarat că „acţiunea militară specială” a Rusiei este necesară „pentru a proteja oamenii care au fost victime ale intimidării şi genocidului” – adică pe cei a căror primă sau singură limbă este rusa – în estul Ucrainei.

Ucraina şi Rusia se înfruntă luni la Curtea Internaţională de Justiţie pentru acuzaţia de ”genocid”

Ucraina va cere luni Curţii Internaţionale de Justiţie (CIJ) de la Haga, principalul organ judiciar al Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU), să emită o hotărâre de urgenţă prin care să solicite Rusiei să îşi oprească invazia, considerând că argumentele folosite de Moscova pentru a-şi justifica atacul armat se bazează pe o interpretare eronată a legii genocidului, informează Reuters.

Deşi hotărârile curţii sunt obligatorii şi ţările le respectă în general, CIJ nu deţine mijloace directe pentru a asigura punerea în aplicare a acestora.

Preşedintele rus Vladimir Putin a spus că „operaţiunea militară specială” din Ucraina este necesară „pentru apărarea persoanelor care au fost victime ale intimidărilor şi genocidului”, referindu-se la locuitorii din estul acestei ţări a căror primă sau singură limbă vorbită este rusa.

Partea ucraineană consideră că afirmaţia de „genocid” este neadevărată şi că, în orice caz, ea nu reprezintă o justificare legală pentru a susţine invadarea ţării.

Dosarul depus la Curtea Mondială, cunoscută oficial sub numele de Curtea Internaţională de Justiţie, se concentrează pe interpretarea unui tratat din 1948 privind prevenirea genocidului, semnat de ambele ţări. Tratatul desemnează CIJ drept for legislativ pentru rezolvarea litigiilor dintre semnatari.

Săptămâna trecută, consiliul executiv al Asociaţiei Internaţionale a Cercetătorilor din domeniul Genocidului a dat publicităţii un comunicat în care a afirmat că Vladimir Putin „şi-a însuşit eronat şi a utilizat abuziv termenul de ‘genocid'” .

„Nu există absolut nicio dovadă că există un genocid în Ucraina”, a declarat preşedintele asociaţiei menţionate, Melanie O’Brien.

Ambasada Rusiei din Haga nu a dat curs solicitărilor agenţiei Reuters de a face declaraţii pe această temă.

CIJ poate dispune „măsuri provizorii” rapide într-un termen de câteva zile sau de câteva săptămâni pentru a preveni agravarea situaţiei din Ucraina, înainte de a analiza fondul dosarului sau de a decide dacă acesta este de competenţa sa.

Ucraina a solicitat măsuri provizorii din partea CIJ în 2014 după ce Rusia a anexat ilegal Peninsula Crimeea, iar curtea a ordonat ambelor ţări să nu agraveze disputa.

Audierile de luni vor începe la ora locală 10:00 (09:00 GMT) cu prezentarea argumentelor părţii ucrainene. Rusia îşi va susţine cauza în cursul zilei de marţi.

Peste un milion de persoane s-au refugiat în Polonia; Londra analizează extinderea mecanismului de primire de refugiaţi

Poliţia de frontieră a Poloniei a anunţat luni că aproximativ 1,067 milioane de persoane, dintre care 142.300 duminică, s-au refugiat din Ucraina pe la graniţa comună de la declanşarea invaziei ruse la 24 februarie, informează Reuters.

‘Traficul la graniţa polono-ucraineană este în creştere, astăzi, până la ora 07:00, 42.000 de persoane au sosit în Polonia din Ucraina’, a transmis poliţia de frontieră pe Twitter.

În urma invaziei ruse, ucrainenii se refugiază masiv în Polonia, România, Slovacia şi alte ţări, Naţiunile Unite vorbind de peste 1,5 milioane de persoane.

Cotidianul britanic The Sun scrie luni că ministrul de interne de la Londra, Priti Patel, intenţionează să creeze un nou mecanism care să permită primirea mai multor refugiaţi de pe urma războiului din Ucraina.

Londra a anunţat deja scheme de vize pentru cei care au familii sau un sponsor în Marea Britanie, dar guvernul a fost criticat de deputaţi din opoziţie pentru faptul că nu implică suficient în comparaţie cu alte ţări europene.

‘Intensific de urgenţă răspunsul nostru la criza umanitară în creştere’, a declarat Patel pentru The Sun, vorbind despre experienţa personală avută atunci când a vizitat frontiera poloneză săptămâna trecută.

‘Analizez acum opţiunile legale de a crea o rută umanitară. Aceasta înseamnă că orice persoană fără legături cu Marea Britanie, dar care fuge de conflictul din Ucraina, va avea dreptul să vină în ţara noastră’, a spus ea.

Pe de altă parte, tot luni, ministrul pentru Europa, James Cleverly, a afirmat că Londra nu va relaxa regulile pentru refugiaţii ucraineni care vor să vină în Marea Britanie, dar că se aşteaptă ca ruta actuală să se extindă rapid.

‘Trebuie să vă amintiţi că, acum două săptămâni, această situaţie nu exista absolut deloc’, a spus el la BBC TV. ‘Căutăm să creăm ceva la o scară foarte, foarte mare, foarte, foarte rapid. La început, fireşte, va fi mai lent decât am dori. Dar se va redresa pe parcurs’, a adăugat el.

Uniunea Europeană a convenit să le acorde rezidenţă temporară ucrainenilor refugiaţi, care include acces la locuri de muncă, locuinţe şi beneficii sociale pe o perioadă de 3 ani.

Franţa şi Marea Britanie s-au implicat duminică într-o dispută diplomatică cu privire la tratamentul aplicat refugiaţilor ucraineni blocaţi în portul francez Calais.

Ucraina şi Rusia se pregătesc pentru a treia rundă de negocieri de pace

După o săptămână şi jumătate de război, se aşteaptă ca Rusia şi Ucraina să se întâlnească luni pentru o a treia rundă de discuţii, ambele părţi sugerând anterior că aceasta ar putea avea loc luni, potrivit dpa.

Nu se cunoaşte deocamdată locul şi ora exactă a acestor discuţii.

Cele două delegaţii s-au întâlnit ultima oară în regiunea Brest, în vestul Belarus, pentru a doua rundă de negocieri, când au agreat crearea de coridoare umanitare în oraşele asediate Mariupol şi Volnovaha pentru a facilita evacuarea civililor.

Negocierile de pace intervin în timp ce Statul Major al armatei ucrainene a avertizat că trupele ruse se pregătesc să ia cu asalt capitala Kiev.

Într-un buletin dat publicităţii la primele ore ale zilei de luni, Statul Major al forţelor armate ucrainene a declarat că trupele ruse urmăresc să preia controlul deplin asupra oraşelor Irpin şi Bucea, nu departe de Kiev.

„Înţelegem că bătălia pentru Kiev va fi bătălie-cheie care se va da în zilele următoare”, a declarat într-o intervenţie televizată un consilier al ministrului de interne ucrainean Vadim Denisenko, potrivit Ukrainska Pravda.

O tentativă de evacuare din Mariupol a eşuat duminică, potrivit Kremlinului şi Comitetului Internaţional al Crucii Roşii (CICR). Rusia şi Ucraina s-au acuzat reciproc pentru nerespectarea încetării focului convenită. Înregistrări video difuzate pe reţele de social media arată civili fugind sub tirurile deschise de forţele ruse, conform unor media ucrainene.

Şeful delegaţiei ucrainene la negocierile cu Rusia, David Arahamia, a respins principalele cereri ale Moscovei, calificându-le drept „inacceptabile”, într-un interviu pentru Fox News.

„Nu aş spune că avansăm într-un mod rapid, dat fiind că mulţi oameni sunt ucişi în fiecare zi, în special civili”, a spus el duminică, întrebat dacă negocierile progresează.

„Este dificil, la drept vorbind, dar demonstrăm unele progrese. Ce puţin, două grupuri se ascultă unul pe altul şi discută activ diferite lucruri”, a spus el.

„Singurele părţi asupra cărora este aproape imposibil de convenit sunt Crimeea şi aşa-numitele republici pe care Rusia insistă să le recunoaştem ca independente. Aceasta nu este acceptabil pentru societatea ucraineană”, a subliniat Arahamia.

Rusia cere ca peninsula ucraineană Crimeea, pe care a anexat-o ilegal în 2014, să fie recunoscută ca făcând parte din teritoriul Federaţiei Ruse. În plus, doreşte ca regiunile Lugansk şi Doneţk, controlate de separatişti proruşi, să fie recunoscute ca state independente.

Moscova mai cere o „demilitarizare” completă a Ucrainei.

La nivel internaţional, Noua Zeelandă se pregăteşte să îngheţe activele ruseşti şi să închidă spaţiul aerian şi maritim pentru avioanele şi navele ruse, a anunţat luni premierul acestei ţări, Jacinda Ardern.

O nouă lege, care va fi adoptată în regim de urgenţă miercuri, va permite să fie impuse sancţiuni împotriva „altor state complice cu acţiunile Rusiei, ca Belarus”, a indicat Ardern.

Update 8:21 – Moscova anunţă că va deschide culoare umanitare pentru evacuarea civililor de la Kiev şi alte oraşe de la 07:00 GMT

Armata rusă a anunţat luni că va deschide mai multe culoare umanitare şi va instaura încetări ale focului locale pentru evacuarea civililor din capitala ucraineană Kiev şi din oraşele Harkov, Mariupol şi Sumî, transmit AFP şi Reuters, care citează Interfax.

‘Având în vedere situaţia umanitară dezastruoasă şi deteriorarea sa severă în oraşele Kiev, Harkov, Sumî şi Mariupol, şi de asemenea la cererea personală a preşedintelui francez Emmanuel Macron către preşedintele rus Vladimir Putin, armata rusă declară o încetare a focului şi deschiderea de coridoare umanitare din raţiuni umanitare începând de la 10:00 ora Moscovei (07:00 GMT), 7 martie’, a transmis Ministerul Apărării într-un comunicat transmis de Interfax.

Cei care părăsesc Kievul vor fi apoi transportaţi pe calea aerului în Rusia, adaugă ministerul, precizând că va folosi drone pentru a monitoriza evacuarea, potrivit Reuters.

‘Încercările din partea ucraineană de a înşela Rusia şi întreaga lume civilizată (…) sunt inutile de această dată’, mai transmite ministerul rus.

Update 8:20 – Washingtonul acuză Moscova că recrutează sirieni ca să lupte în Ucraina (presă)

Rusia recrutează mercenari sirieni cu experienţă în gherila urbană pentru a lupta în Ucraina, a relatat duminică Wall Street Journal, citând responsabili americani, potrivit AFP.

Moscova, care a lansat o invazie în Ucraina în 24 februarie şi a întâmpinat o rezistenţă la care nu se aştepta, a început în ultimele zile să recruteze combatanţi sirieni pentru a-i utiliza în preluarea controlului asupra zonelor urbane, au indicat patru responsabili pentru cotidianul american.

Rusia este implicată din 2015 în conflictul sirian de partea regimului preşedintelui Bashar al-Assad.

Un responsabil american a afirmat pentru WSJ că unii combatanţi sirieni s-ar afla deja în Rusia, pregătindu-se să se alăture luptelor în Ucraina. Această sursă nu a oferit mai multe detalii.

Combatanţi străini sunt deja prezenţi de ambele părţi ale frontului din Ucraina.

Liderul forte al Ceceniei, Ramzan Kadîrov, fost rebel devenit aliat al Kremlinului, a difuzat înregistrări video cu combatanţi ceceni în Ucraina şi a declarat că unii au fost ucişi în lupte.

De cealaltă parte a frontului, zeci de mii de voluntari au venit în Ucraina pentru a se alătura forţelor ucrainene, potrivit ministrului de externe ucrainean Dmitro Kuleba.

Kievul şi Harkovul, al doilea oraş ca mărime din Ucraina, se află în continuare sub controlul guvernului ucrainean, în timp ce Rusia a capturat oraşul port Herson şi şi-a intensificat bombardamentele asupra centrelor urbane de-a lungul ţării.

Invazia rusă, care a intrat luni în a cea de-a 12-a zi, a determinat peste 1,5 milioane de persoane să fugă din Ucraina în ceea ce ONU a calificat drept criza refugiaţilor cu cea mai rapidă creştere în Europa după al Doilea Război Mondial.

Update 8:18 – Armata ucraineană anunţă că trupele ruse se pregătesc să ia cu asalt Kievul

Statul Major al armatei ucrainene a anunţat că trupele ruse se pregătesc să ia cu asalt capitala Kiev, transmite dpa.

Într-un buletin difuzat la primele ore ale dimineţii de luni, Statul Major a informat că trupele ruse intenţionează să preia controlul total al oraşelor Irpin şi Bucea, aflate la mică distanţă de Kiev.

Trupele ruse mai „încearcă să obţină un avantaj tactic pentru a ajunge la periferia estică a Kievului, prin cartierele Brovarski şi Borispil”, se menţionează în buletin.

„Un număr relativ mare de echipament (militar) rusesc şi de trupe ruse sunt concentrate în apropierea Kievului”, a declarat la televiziunea ucraineană consilierul Ministerului de Interne, Vadim Denisenko, citat de ziarul online Ukrainska Pravda.

„Înţelegem că bătălia pentru Kiev este o bătălie-cheie (pe care o vom purta) în zilele următoare”, a adăugat el.

Pe de altă parte, biroul preşedintelui ucrainean a anunţat că sute de mii de ucraineni trebuie evacuaţi din oraşele lor imediat.

Există deja câteva zeci de oraşe în opt regiuni din întreaga ţară unde situaţia umanitară este catastrofală, a relatat cotidianul Ukrainska Pravda, care a citat comentarii de la biroul prezidenţial, relatează dpa.

Potrivit ziarului menţionat, biroul preşedintelui ucrainean a acuzat Rusia că se foloseşte de coridoarele umanitare ca de un pretext pentru a-şi consolida poziţiile militare şi a cuceri total Ucraina.

Rusia avertizează: Orice ţară care îşi pune aerodromurile la dispoziţia Ucrainei ar putea fi considerată parte în conflict. Ştim cu siguranţă că avioane ucrainene au zburat spre România şi alte ţări vecine

Orice ţară care îşi pune la dispoziţia Ucrainei aerodromurile pentru atacuri asupra Rusiei poate fi considerată că a intrat în conflict, a declarat duminică purtătorul de cuvânt al Ministerului Apărării rus, Igor Konaşenkov, relatează Reuters, scrie Agerpres.

„Folosirea reţelelor de aerodromuri ale acestor ţări pentru a primi avioane militare ucrainene şi utilizarea lor ulterioară împotriva forţelor armate ruse pot fi considerate o implicare a acestor stare în conflictul armat”, a subliniat Konaşenkov, citat de agenţia de presă Interfax.

”Practic, toate avioanele cu capacitate de luptă ale regimului de la Kiev au fost distruse. Dar ştim cu siguranţă că avioane ucrainene au zburat spre România şi alte ţări vecine”, a declarat Igor Konaşenkov, citat de AFP şi EFE.

Ucraina este deschisă să discute „modele non-NATO”, declară un negociator pentru Fox News

Ucraina nu este dispusă să facă compromisuri în privinţa integrităţii sale teritoriale în cadrul discuţiilor cu Rusia, dar este deschisă să discute despre ”modele non-NATO” pentru viitorul său, într-un forum mai larg, a declarat unul dintre negociatorii săi pentru Fox News, informează Reuters.

Ucraina a încercat să devină membră a Uniunii Europene şi a NATO, dar s-a lovit de opoziţia Moscovei. Preşedintele rus Vladimir Putin a citat posibila aderare a Ucrainei la NATO ca dovadă a ceea ce el consideră a fi agresiunea NATO faţă de Rusia.

”Răspunsul pe care îl primim din partea ţărilor NATO este că nu sunt pregătite nici măcar să discute despre posibilitatea de a ne avea în NATO, nu pentru următorii cinci sau zece ani”, a declarat negociatorul David Arahamia în declaraţii publicate sâmbătă seara târziu pe site-ul Fox News.

”Suntem gata să discutăm despre unele modele non-NATO. De exemplu, ar putea exista garanţii directe din partea diferitelor ţări precum SUA, China, Marea Britanie, poate Germania şi Franţa. Suntem deschişi să discutăm astfel de lucruri într-un cerc mai larg, nu doar în cadrul unor discuţii bilaterale cu Rusia, ci şi cu alţi parteneri”.

Delegaţii din Ucraina şi Rusia au avut două runde de discuţii de când Rusia a lansat o invazie în ţara vecină pe 24 februarie.

Următoarea rundă de discuţii urmează să aibă loc luni, potrivit părţii ucrainene.

AIEA: Un ofiţer rus se află în prezent la conducerea tehnică a centralei nucleare de la Zaporojie

Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică (AIEA) a avertizat că un ofiţer rus se află în prezent la conducerea tehnică a centralei nucleare de la Zaporojie, bombardată şi ocupată de Rusia în timpul invaziei sale în Ucraina, ceea ce contravine principiilor de bază pentru funcţionarea sigură a acesteia, relatează EFE.

”Conducerea centralei se află acum sub comanda comandantului forţelor ruseşti care au preluat controlul sitului săptămâna trecută”, a declarat duminică directorul general al agenţiei ONU, argentinianul Rafael Grossi.

Grossi şi-a exprimat „profunda îngrijorare” cu privire la o schimbare care, a avertizat el, contravine unui pilon indispensabil al securităţii nucleare prin limitarea capacităţii personalului tehnic de a „lua decizii fără presiuni nejustificate”.

AIEA a precizat că autoritatea ucraineană de reglementare nucleară a informat că orice acţiune, inclusiv cele legate de funcţionarea tehnică a celor şase reactoare, necesită aprobarea prealabilă a comandantului rus, potrivit unui comunicat al AIEA privind situaţia de la centrală.

În plus, Grossi vorbeşte despre o a doua „evoluţie gravă”, explicând că, începând de astăzi, există probleme de comunicare cu personalul tehnic din Zaporojie, din cauza faptului că telefoanele fixe, faxurile şi e-mailurile nu funcţionează, iar contactul prin reţeaua mobilă este de proastă calitate.

Această situaţie încalcă unul dintre cei şapte piloni de bază ai securităţii nucleare, şi anume menţinerea unei comunicări fiabile între autoritatea de reglementare nucleară şi operatorul centralei.

”Deteriorarea situaţiei comunicaţiilor vitale dintre autoritatea de reglementare şi centrala nucleară din Zaporojie este, de asemenea, o sursă de îngrijorare profundă, în special în timpul unui conflict armat care ar putea pune în pericol instalaţiile nucleare ale ţării în orice moment’, a avertizat Grossi.

”Sunt foarte îngrijorat de aceste evenimente care mi-au fost raportate astăzi”, a declarat diplomatul argentinian.

Există, de asemenea, probleme de comunicare cu fosta centrală de la Cernobîl, locul celui mai grav accident nuclear din istorie în 1986, care se află în mâinile trupelor ruseşti invadatoare din 24 februarie.

În plus, AIEA a avertizat că s-a pierdut contactul cu toate instituţiile din oraşul portuar Mariupol, care este asediat de trupele ruseşti folosind diferite surse de materiale radioactive.

Suceava: Coloana de maşini cu refugiaţi ucraineni se întinde pe 15 kilometri în PTF Porubne – Siret

Mii de refugiaţi ucraineni aşteptau, duminică seară, în Punctul de Trecere a Frontierei Porubne – Siret, pentru a intra în România, pe fondul războiului care le afectează ţara.

Coloana de maşini se întindea pe o lungime de aproximativ 15 kilometri, ceea ce face ca timpii de aşteptare să crească foarte mult. De asemenea, alte sute de persoane încercau să intre în România pe jos, tot prin Punctul de Trecere a Frontierei Porubne – Siret.

Ca şi până acum, majoritatea refugiaţilor sunt femei şi copii.

Numărul de forţe de ordine atât pe partea ucraineană, cât mai ales pe partea română a frontierei a fost suplimentat.

Prioritate la trecere o aveau maşinile care efectuau transporturi umanitare către Ucraina.

Kuleba: Aproximativ 20.000 de voluntari străini s-au oferit să lupte împotriva Rusiei

Aproape 20.000 de voluntari străini s-au oferit să ajute Ucraina în lupta împotriva Rusiei, a declarat duminică ministrul ucrainean de externe, Dmitro Kuleba.

”În acest moment sunt în jur de 20.000 de persoane, în principal din ţări europene”, a declarat Kuleba pentru postul american CNN – conform AFP.

Potrivit acestuia, „mulţi oameni urăsc Rusia” de ani de zile, dar nu au îndrăznit să i se opună. ”Când oamenii au văzut că ucrainenii luptă, că nu se dau bătuţi, asta i-a făcut să se alăture luptei”, a adăugat el.

Deşi a afirmat că „înţelege necesitatea de a lupta”, diplomatul ucrainean a spus că este „mai important” să obţină asistenţă „politică, economică şi militară” din partea restului lumii, în special „pentru apărarea aeriană”.

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski anunţase la sfârşitul lunii februarie crearea unei „legiuni internaţionale” de luptători străini pentru a-l ajuta să respingă invazia rusă. Voluntarii au fost invitaţi să contacteze ambasadele ucrainene din ţările lor respective.

Danemarca a dat undă verde cetăţenilor săi, la fel ca şi ministrul britanic de externe Liz Truss. Dar, duminică, şeful Statului Major al Apărării din Marea Britanie, amiralul Tony Radakin, a declarat că este „ilegal şi inutil” ca britanicii să meargă să lupte în Ucraina, aminteşte AFP.

Mii de manifestanţi în oraşe europene denunţă invazia rusă în Ucraina

Mii de persoane au manifestat duminică, pentru a doua zi consecutiv, în mai multe oraşe europene, pentru a denunţa invazia rusă în Ucraina, relatează AFP.

La Bruxelles, aproximativ 5.000 de persoane, potrivit poliţiei, au ieşit în stradă, fluturând numeroase steaguri ucrainene, scrie Agerpres.

La Toulouse, în sud-vestul Franţei, un oraş înfrăţit cu Kievul, manifestanţii au mărşăluit în spatele unui mare banner galben şi albastru, ţinând în mâini portrete ale preşedintelui rus colorate în roşu şi proclamând „Opriţi-l pe Putin, criminalul”. În nordul Franţei, aproximativ 5.000 de persoane s-au adunat în sprijinul Ucrainei în faţa memorialului păcii din Caen.

În Spania, au avut loc manifestaţii la Madrid, Barcelona şi în alte oraşe pentru a cere încetarea invaziei ruseşti în Ucraina. Numeroase steaguri albastre şi galbene au fluturat în Barcelona, unde aproximativ 800 de persoane, potrivit autorităţilor, s-au adunat cu pancarte pe care scria ”Închideţi cerul, nu ochii”, ”NATO, protejaţi cerul Ucrainei” sau ”Opriţi-l pe Putin, opriţi războiul”.

La Belgrad, sute de persoane s-au adunat pentru a-şi exprima sprijinul pentru Ucraina, la două zile după o demonstraţie de susţinere a preşedintelui rus Vladimir Putin şi a invaziei Rusiei în Ucraina.

De asemenea, aproximativ 100 de persoane s-au adunat duminică la Skopje, capitala Macedoniei de Nord, pentru a-şi exprima sprijinul pentru Ucraina.

Şi sâmbătă, mii de manifestanţi au ieşit deja în stradă în multe oraşe, precum Paris, New York, Roma sau Zurich, pentru a spune „stop” războiului şi a protesta împotriva invaziei Rusiei în Ucraina.

Postul de televiziune de ştiri internaţionale BBC World News a încetat să mai emită în Rusia, a anunţat duminică BBC, după ce autorităţile ruse s-au îndreptat radical împotriva presei de la începutul invaziei din Ucraina.

Un purtător de cuvânt al grupului public britanic a declarat că postul a fost indisponibil în Rusia începând de sâmbătă, relatează AFP.

”Regretăm că telespectatorilor noştri ruşi li se refuză accesul la informaţii fiabile şi imparţiale într-un moment în care au cea mai mare nevoie de ele”, a adăugat el.

Grupul a precizat că va continua să relateze în limba rusă din afara Rusiei.

BBC anunţase vineri că suspendă temporar activitatea jurnaliştilor săi din Rusia pentru a le asigura siguranţa, după adoptarea unei legi care prevede pedepse grele cu închisoarea pentru difuzarea de informaţii înşelătoare despre armată.

În Marea Britanie, canalul rusesc de stat în limba engleză RT (fostul Russia Today) este ţinta a 27 de anchete din partea autorităţii britanice de reglementare a presei, Ofcom, pentru lipsa de imparţialitate în reflectarea invaziei ruseşti în Ucraina.