Război Ucraina – Rusia a lansat rachete de croazieră şi hipersonice în sudul Ucrainei. Australia interzice exportul de alumină şi bauxită în Rusia – LIVE TEXT ziua 25

Turcia afirmă că Rusia şi Ucraina îşi apropie poziţiile pe subiecte ‘critice’

Ministrul de externe al Turciei, Mevlut Cavusoglu, afirmă, într-un interviu publicat duminică, că Rusia şi Ucraina se apropie de un acord pe subiecte ‘critice’, el exprimându-şi speranţa într-o încetare a focului dacă cele două părţi nu vor da înapoi de la progresele obţinute până acum, informează Reuters.

Ministrul de externe rus Serghei Lavrov şi cel ucrainean Dmitro Kuleba s-au întâlnit în această lună în Antalia (Turcia), pentru o discuţie la care a fost prezent şi Mevlut Cavusoglu, dar care nu a produs rezultate concrete.

Însă Cavusoglu, care s-a deplasat de asemenea în Rusia şi Ucraina săptămâna trecută pentru a se întâlni separat cu Lavrov şi Kuleba, afirmă, într-un interviu pentru cotidianul turc Hurriyet, că a existat ‘o apropiere a poziţiilor ambelor părţi pe subiecte importante, subiecte critice’.

‘Putem spune că avem speranţe pentru o încetare a focului dacă părţile nu fac un pas înapoi de la poziţiile actuale’, a spus ministrul turc, fără a da alte explicaţii.

La rândul său, purtătorul de cuvânt al preşedinţiei turce, Ibrahim Kalin, vorbind la televiziunea Al Jazeera, a afirmat că cele două părţi îşi apropie poziţiile în patru probleme cheie: cererea Rusiei ca Ucraina să renunţe la aspiraţia de aderare la NATO, demilitarizarea Ucrainei, ‘denazificarea’ la care se referă Rusia, şi protejarea limbii ruse în Ucraina.

Kievul şi Moscova au vorbit despre unele progrese la negocierile de săptămâna trecută spre o formulă politică ce ar garanta securitatea Ucrainei, în condiţiile în care ţara ar rămâne în afara NATO, deşi părţile s-au acuzat reciproc de tărăgănarea discuţiilor.

Potrivit lui Kalin, o încetare permanentă a focului nu poate veni decât în urma unei întâlniri între preşedintele rus Vladimir Putin şi omologul său ucrainean Volodimir Zelenski.

Kalin a spus însă că Putin simte că poziţiile în privinţa ‘subiectelor strategice’ Donbas şi Crimeea nu sunt suficient de apropiate pentru a avea loc o astfel de întâlnire.

Rusia anunţă că a lansat rachete de croazieră şi hipersonice împotriva unor ţinte în sudul Ucrainei

Rusia a lovit, în cursul nopţii de sâmbătă spre duminică, Ucraina cu rachete de croazieră lansate de pe nave aflate în Marea Neagră şi Marea Caspică, şi a utilizat, pentru a doua zi consecutiv, rachete hipersonice, de data aceasta pentru a distruge un depozit de carburant al armatei ucrainene în sudul ţării, transmit AFP şi Reuters.

‘O importantă rezervă de carburant a fost distrusă de rachete de croazieră Kalibr trase dinspre Marea Caspică, precum şi de rachete balistice hipersonice trase de sistemul aeronautic Kinjal dinspre spaţiul aerian al Crimeii’, a indicat Ministerul Apărării într-un comunicat.

Acesta afirmă că lovitura s-a produs în regiunea Nikolaev şi că ţinta distrusă era ‘principala sursă de aprovizionare cu carburant a vehiculelor blindate ucrainene’ desfăşurate în sudul ţării.

‘Rachete de croazieră Kalibr au fost lansate din apele Mării Negre împotriva uzinei Nijîn care repară vehicule blindate avariate în luptă’, a mai afirmat purtătorul de cuvânt Igor Konaşenkov.

Tot duminică, Ministerul Apărării a anunţat că ‘rachete de mare precizie’ au lovit un centru de antrenament al forţelor speciale ucrainene în regiune Jitomir, la 150 km vest de Kiev.

‘Mai mult de 100 de membri ai forţelor speciale (ucrainene) şi mercenari străini au fost ucişi’, a indicat ministerul rus.Preşedintele Volodimir Zelenski a anunţat decizia într-un mesaj video sâmbătă seara.”Activităţile acelor politicieni care vizează diviziunea sau complicitatea nu vor avea succes, dar vor primi un răspuns dur”, a declarat preşedinte Zelenski, citat de ziarul Ukraîinska Pravda.
Printre partidele vizate se numără Platforma Opoziţiei – Pentru viaţă şi Blocul Opoziţiei, care sunt reprezentate în parlament.

Cele 11 partide interzise sunt considerate fie eurosceptice, fie antiliberale, fie pro-ruse.

Preşedintele Zelenski a spus că ministerul justiţiei din Ucraina a primit ordin să pună în aplicare decizia Consiliului.

Cel puţin 260 de civili au fost ucişi în luptele din jurul oraşului Harkov de când trupele ruse au invadat Ucraina în urmă cu aproape o lună, potrivit informaţiilor furnizate sâmbătă seara de autorităţi locale, transmite dpa.

Printre morţi se numără 14 copii, au declarat autorităţile judiciare.

Oraşul Harkov din nord-estul Ucrainei, asediat de trupele ruse, avea o populaţie de 1,5 milioane de locuitori înainte de începerea războiului.

Harkov continuă să fie bombardat de artilerie şi mai multe clădiri rezidenţiale au fost lovite şi au luat foc sâmbătă seara, a informat agenţia de presă UNIAN.

Informaţiile nu au putut fi verificate în mod independent.

Moscova a acuzat Kievul sâmbătă seara că plănuieşte să însceneze un atac asupra unor facilităţi ce găzduiesc diplomaţi occidentali în Lvov, oraş din vestul Ucrainei, transmite dpa.

Purtătorul de cuvânt al ministerului rus al apărării, Igor Konaşenkov, a susţinut că liderii ucraineni intenţionează să prezinte atacuri asupra unor facilităţi diplomatice ale Statelor Unite şi ale altor ţări occidentale ca „atac ţintit al forţelor armate ruse”.
Acest lucru ar pune presiune asupra NATO pentru a furniza mai multe livrări de arme şi pentru a conveni asupra unei zone de excludere aeriană deasupra Ucrainei.

Ulterior, Moscova a mai spus că Kievul plănuieşte atacuri chimice asupra civililor din regiunile Sumî şi Mikolaiv.

Nu au fost furnizate dovezi care să susţină aceste afirmaţii.

Ucraina acuză în mod repetat Rusia că răspândeşte dezinformări despre presupuse provocări pentru a-şi justifica, de fapt, propriile atacuri.

Mai multe ţări occidentale şi-au mutat personalul diplomatic din Kiev la Lvov, chiar înainte ca Rusia să invadeze Ucraina pe 24 februarie. La mai bine de trei săptămâni de la declanşarea războiului, mai multe ţări continuă să păstreze diplomaţi la Lvov, inclusiv Franţa.

Australia interzice exportul de alumină şi bauxită în Rusia şi suplimentează ajutorul militar şi umanitar pentru Ucraina

Australia a adoptat duminică noi sancţiuni economice împotriva Rusiei, interzicând cu efect imediat exporturile de alumină şi bauxită, şi s-a angajat să suplimenteze ajutorul militar şi umanitar pentru Ucraina, transmite AFP.

Producţia de aluminiu a Rusiei depinde în proporţie de 20% de alumina importată din Australia.

Anunţul intervine la câteva zile după decizia Canberrei de a-l sancţiona pe oligarhul rus Oleg Deripaska, fondatorul gigantului Rusal, care deţine o participaţie la compania australiană Queensland Alumina Limited.

Aceasta din urmă, deţinută de Rusal şi de gigantul minier anglo-australian Rio Tinto, a promis să rupă toate legăturile comerciale cu Rusia.

Prim-ministrul australian Scott Morrison a mai declarat că guvernul său cooperează cu aliaţii săi pentru ‘a pune presiune maximă asupra regimului lui Putin pentru a se retrage din Ucraina’.

Morrison a precizat că Australia a impus 476 sancţiuni împotriva unor persoane şi instituţii ruse de la declanşarea invaziei în Ucraina.

Prim-ministrul a mai anunţat că Australia va dona 70.000 tone de cărbune Ucrainei, la cererea acesteia. ‘Înţelegem că ele pot alimenta până la un milion de locuinţe’, a explicat Morrison.

În plus, Canberra va acorda Kievului 30 milioane de dolari australieni (20 milioane de euro) în plus ca ajutor umanitar şi 21 milioane de dolari australieni drept asistenţă militară suplimentară, constând mai ales în muniţii şi veste antiglonţ.

Tot potrivit lui Morrison, guvernul său a aprobat în ultimele săptămâni aproape 5.000 de vize umanitare pe 3 ani unor refugiaţi ucraineni, care vor putea lucra, studia şi avea accesul la sistemul de sănătate din Australia.

Japonia şi India cer încetarea imediată a violenţei în Ucraina

Premierul japonez Fumio Kishida şi omologul său indian Narendra Modi au cerut sâmbătă încetarea imediată a violenţelor din Ucraina după invazia rusă, informează dpa.

Într-o declaraţie comună emisă după discuţiile la nivel înalt de la New Delhi, Kishida şi Modi au subliniat importanţa siguranţei şi a securităţii instalaţiilor nucleare din Ucraina şi s-au angajat să ia măsuri pentru a aborda criza umanitară din ţara devastată de război.

Cei doi premieri au cerut „încetarea imediată a violenţei şi au remarcat că nu există altă opţiune decât calea dialogului şi a diplomaţiei pentru soluţionarea conflictului”, a declarat reporterilor secretarul de externe indian, Harsh Vardhan Shringla, citind din document.

Anterior, Kishida, a declarat, alături de Modi, că orice schimbare a status quo-ului prin forţă nu ar trebui permisă în nicio regiune.

„Atât eu, cât şi premierul Modi am confirmat că avem nevoie de o soluţionare paşnică, pe baza dreptului internaţional. … Japonia împreună cu India vor continua să încerce să pună capăt războiului şi să continue să ofere sprijin Ucrainei şi ţărilor vecine”, a spus el.

India şi Japonia, alături de Statele Unite şi Australia, fac parte din Quad (Dialogul cvadrilateral de securitatea), care este văzut ca un bastion regional împotriva asertivităţii tot mai mari a Chinei.

India, care a avut în mod tradiţional legături puternice cu Moscova, este singurul membru al Quad care nu a condamnat invazia şi s-a abţinut de la votul împotriva Rusiei la ONU.

Premierul Kishida, aflat în India în prima sa vizită bilaterală de la numirea sa ca prim-ministru, a anunţat, de asemenea, o investiţie de 42 de miliarde de dolari în India în următorii cinci ani. Duminică urmează să îşi încheie vizita de două zile în India şi va călători în Cambodgia.