Război Ucraina – Ucraina susține că a respins atacurile ruse de pe mai multe fronturi. Zelenski: Aproape 100 de copii au murit ca urmare a invaziei ruse în Ucraina – ziua 20 LIVE TEXT

ZIUA 19 – Război în Ucraina

Ministrul turc de Externe va merge miercuri la Moscova și joi la Kiev, pentru negocieri în vederea ajungerii la un armistițiu

Ministrul turc al Afacerilor Externe, Mevlut Cavusoglu, se va deplasa miercuri la Moscova şi joi în Ucraina pentru discuţii în vederea găsirii unui armistiţiu, a anunţat marţi seară preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan, potrivit AFP şi Reuters.

Ministrul „va continua eforturile noastre în vederea obţinerii unui armistiţiu şi a păcii, discutând cu cele două părţi”, a precizat şeful statului.

Erdogan a făcut acest anunţ la finalul unei reuniuni a cabinetului său, dar nu a oferit detalii despre întâlnirile pe care le va avea Cavusoglu.

De asemenea, el a anunţat o vizită a preşedintelui polonez Andrzej Duda miercuri în Turcia.

Ankara a organizat şi găzduit joi prima întâlnire, de la începutul conflictului la 24 februarie, între miniştrii de externe rus Serghei Lavrov şi ucrainean Dmitro Kuleba, la Antalya.

Negocierile directe între cei doi, calificate de ministrul turc drept „dificile, dar civilizate”, nu au permis obţinerea unui armistiţiu.

Cavusoglu şi-a exprimat însă speranţa că în cele din urmă va putea fi organizată o întâlnire între preşedintele rus Vladimir Putin şi preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski.

„Kuleba a spus că preşedintele Zelenski este dispus, iar Lavrov, că preşedintele Putin nu este, de principiu, împotrivă”, a dat el asigurări.

Aliată a Ucrainei şi membră a NATO, Turcia şi-a înmulţit eforturile de mediere între Moscova şi Kiev şi a refuzat să se alinieze sancţiunilor occidentale împotriva Rusiei.

Ankara a păstrat contacte cu ambele ţări.

Premierii Poloniei, Cehiei și Sloveniei au ajuns la Kiev

Prim-miniştrii Poloniei, Republicii Cehe şi Sloveniei au sosit la Kiev, a anunţat premierul polonez Mateusz Morawiecki pe reţele sociale, transmit agenţiile internaţionale de presă.

”Aici, în Kievul răvăşit de război, se face istorie”, a scris Morawiecki pe Twitter, în timp ce posta fotografii cu adjunctul său Jaroslaw Kaczynski, precum şi cu premierul ceh, Petr Fiala, şi omologul lor sloven, Janez Jansa, la o masă cu o hartă a Ucrainei, relatează DPA.

”UE susţine Ucraina, care poate conta pe ajutorul prietenilor săi – acesta este mesajul pe care l-am adus astăzi la Kiev”, a continuat şeful guvernului polonez, făcând un apel pentru a ”pune capăt tragediei” pe care o trăieşte Ucraina.

”Trebuie să oprim această tragedie cât mai curând posibil”, a declarat Morawiecki la sosirea în capitala ucraineană, potrivit agenţiei poloneze de presă PAP, preluată de EFE.

”Acest război este rezultatul acţiunilor unui tiran crud care atacă civili, bombardează oraşe şi spitale din Ucraina”, a scris liderul polonez pe contul său de Facebook, făcând aluzie la preşedintele rus Vladimir Putin.

Cei patru politicieni au călătorit la Kiev cu trenul. Ei doresc să discute cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski şi cu premierul Denis Şmihal. Călătoria a fost convenită în prealabil cu liderii UE la summitul informal de la Versailles de săptămâna trecută, după cum a declarat purtătorul de cuvânt al guvernului polonez, Piotr Mueller.

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, şi reprezentanţi ai guvernului american au fost, de asemenea, informaţi cu privire la această călătorie, potrivit sursei guvernamentale poloneze.

Belarusul a reluat alimentarea cu electricitate a centralei de la Cernobîl

Alimentarea cu electricitate a centralei nucleare de la Cernobîl, în Ucraina, a fost restabilită, potrivit oficialilor belaruşi, relatează DPA, citată de Agerpres.

Alimentarea „a fost de deplin restabilită”, a anunţat Ministerul Economiei de la Minsk.

„Alimentarea cu electricitate a zonelor de lucru provine pentru moment de la sistemul energetic belarus”, a adăugat Minskul.

Centrala nucleară dezafectată de la Cernobîl se află în apropiere de graniţa cu Belarus.

Alimentarea sa cu energie electrică a fost întreruptă de mai multe ori de când Rusia şi-a început invazia în Ucraina la 24 februarie.

Zelenski: Aproape 100 de copii au murit ca urmare a invaziei ruse în Ucraina

Aproape 100 de copii au murit în invazia Ucrainei de către Rusia, a declarat marţi preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski într-o videoconferinţă cu parlamentarii canadieni, adăugând că oraşul Mariupol a rămas fără mijloace de comunicare şi aproape fără mâncare şi apă, relatează Reuters, citată de Agerpres.

”În prezent 97 de copii au murit în timpul acestui război”, a afirmat Zelenski a spus în intervenţia sa.

”Ei distrug totul: complexe memoriale, şcoli, spitale, complexe de locuinţe. Au ucis deja 97 de copii ucraineni. Nu cerem mult. Cerem dreptate, un sprijin real”, a spus preşedintele ucrainean.

Discursul lui Zelenski a început şi s-a încheiat cu ovaţii ale parlamentarilor canadieni. Preşedintele ucrainean a reiterat că atât Canada cât şi alte ţări occidentale ar trebui să impună mai multe sancţiuni asupra Rusiei şi să facă mai mult pentru a ajuta Ucraina, inclusiv prin impunerea unei zone de excludere aeriană deasupra Ucrainei.

”Câte rachete de croazieră trebuie să cadă asupra oraşelor noastre?”, a întrebat Zelenski, în timp ce a reluat apelul pentru zona de excludere aeriană.

Ţările occidentale au acţionat rapid pentru a izola Rusia de comerţul mondial şi sistemul financiar global ca urmare a invadării Ucrainei, dar guvernul SUA a exclus o zonă de interdicţie aeriană despre care apreciază că ar fi un risc de conflict direct cu arme nucleare cu Rusia.

Mariupol ”a rămas fără căldură sau apă caldă, fără mijloace de comunicare, aproape fără mâncare, fără apă”, a adăugat Zelenski, care urmează să se adreseze Congresului SUA miercuri.

După discursul său de marţi, parlamentarii canadieni din ambele părţi ale eşichierului politic şi-ai exprimat sprijinul pentru Ucraina.

Ucraina susține că a respins atacurile ruse de pe mai multe fronturi

Armata ucraineană a susţinut marţi că a respins ofensive ale trupelor ruse pe mai multe fronturi, inclusiv lângă capitala Kiev, relatează DPA, citată de Agerpres.

Forţele ruse nu au reuşit să treacă de liniile de apărare ucrainene la nord de capitală, potrivit Statului Major al armatei ucrainene. Acesta adaugă că o încercare a inamicului de a prelua oraşul Makarov, la vest de Kiev, de asemenea a eşuat.

Tot potrivit părţii ucrainene, ofensive ruse au fost respinse şi în estul Ucrainei, de exemplu lângă oraşul Lisiceansk, inamicul a suferit pierderi, s-a retras şi a încercat să se stabilească în oraşul Rubijne din apropiere, în regiunea Donbas.

În acest timp, oraşul-port Mariupol este în continuare asediat de trupele ruse şi atacat din mai multe direcţii cu artilerie şi avioane de luptă.

Statul Major al armatei ucrainene consideră că unităţile ruse sunt demoralizate de ritmul lent al înaintării lor şi le acuză că şi-au intensificat bombardamentele asupra zonelor rezidenţiale şi infrastructurilor esenţiale.

”Forţele Armate ale Ucrainei îşi îndeplinesc misiunile. Am oprit agresorul, am desfăşurat o parte din rezerve şi am trecut la contraatac în unele zone”, şi-a lăudat trupele şeful Statului Major al armatei ucrainene, generalul Valeri Zalujnii, într-o postare pe Facebook, în a 20-a zi a războiului. ”Din nefericire, avem pierderi. Dar ele sunt de câteva ori mai mici decât cele ale agresorului”, a adăugat el.

Conform Kievului, peste 13.500 de soldaţi ruşi ar fi fost ucişi de la începutul invaziei.

Toate aceste afirmaţii nu pot fi verificate din surse independente.

Potrivit unui oficial militar american, citat de postul CNN, ofensiva rusă în general stagnează, dar trupele ruse şi-au intensificat bombardamentele şi adună forţe în jurul Kievului, unde au fost distribuite echipamentele dintr-un lung convoi militar rus semnalat anterior în direcţia nordică a capitalei.

Trupele ruse încearcă în continuare o încercuire a Kievului, oraş părăsit de aproximativ jumătate din cei trei milioane de locuitori şi unde blocuri de locuinţe au fost lovite marţi dimineaţă de proiectile, cel puţin patru persoane fiind ucise.

Capitala ”trăieşte un moment periculos şi dificil”, a declarat primarul Vitali Kliciko, care a anunţat o interdicţie de circulaţie începând de marţi seară de la ora 20:00 până joi dimineaţă la ora 08:00.

France Presse notează că luptele se apropie de oraşul Nipro, un punct strategic datorită locaţiei sale pe fluviul Nipru. Aeroportul său a fost bombardat şi în mare parte distrus în noaptea de luni spre marţi.

Din oraşul asediat Mariupol, unde circa 300.000 de persoane nu mai au acces la apă şi electricitate, circa 2.000 de vehicule au reuşit marţi să iasă printr-un culoar umanitar către Zaporijie.

Mai către vest, oraşul Nikolaiev, ultima redută înaintea oraşului-port Odesa, este de asemenea bombardat cu regularitate.

NATO se teme ca Rusia să nu folosească arme chimice în Ucraina într-o operațiune „false flag”

NATO a avertizat marţi Rusia să nu încerce să folosească arme chimice în Ucraina şi a anunţat că îşi întăreşte apărarea pe flancul estic prin sisteme anti-rachetă Patriot în Polonia şi Slovacia, potrivit secretarului general al Alianţei Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg, relatează AFP şi EFE, citate de Agerpres.

„Rusia lansează acuzaţii absurde despre laboratoare biologice şi arme chimice în Ucraina. Este o nouă minciună. Dar suntem îngrijoraţi de faptul că Moscova ar putea organiza o operaţiune clandestină, ‘false flag’, care să includă eventual arme chimice”, a spus Stoltenberg într-o conferinţă de presă înaintea unei reuniuni de miercuri a miniştrilor Apărării din NATO.

„Folosirea de arme chimice ar fi o încălcare a tratatului privind interzicerea armelor chimice, semnat şi de Rusia”, a avertizat el.

„Rusia a mai folosit în trecut agenţi chimici împotriva unor opozanţi politici”, a reamintit şeful NATO.

„Crearea unui pretext pentru utilizarea unei arme chimice este inacceptabilă. Preţul ar fi extrem de mare, însă nu vreau să speculez în legătură cu răspunsul militar al NATO”, a insistat el.

Stoltenberg nu a dorit să confirme dacă săptămâna viitoare va fi organizat un summit extraordinar al NATO la Bruxelles, cu ocazia unei vizite a preşedintelui american Joe Biden în Europa.

„Suntem în măsură să organizăm din scurt un summit”, a subliniat totuşi el.

„Un summit al NATO este posibil să aibă loc săptămâna viitoare în contextul vizitei lui Joe Biden la Bruxelles cu ocazia summitului UE” de la 24 şi 25 martie, a precizat pentru AFP un oficial european.

Kievul caută să intre într-o nouă alianță în domeniul apărării, iar Zelenski recunoaște că Ucraina nu poate accede în NATO

Ucraina are nevoie de o nouă alianţă în domeniul apărării din care să facă parte o ţară ce dispune de arme nucleare, a apreciat marţi secretarul Consiliului pentru Securitatea Naţională şi Apărare (SNBO), Aleksei Danilov, într-un interviu acordat pentru postul de radio Novoie Vremea din Kiev.

Tot marţi, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că trebuie „recunoscut” că Ucraina nu poate adera la NATO într-o videoconferinţă cu liderii ţărilor Joint Expeditionary Force, o coaliţie militară condusă de Marea Britanie.

În interviu, Danilov a spus că o astfel de ţară ar putea fi Marea Britanie. „Trebuie să avem de a face cu cei care împărtăşesc aspiraţiile democratice ale ţărilor care ar urma să facă parte din această viitoare alianţă”, a adăugat el, conform Ukrainska Pravda.

„Organismele internaţionale, create după cel de-al Doilea Război Mondial, în genere nu răspund pentru nimic şi nu fac nimic, acestea doar îşi ‘exprimă profunda îngrijorare’ faţă de unele lucruri… Noi astăzi ne confruntăm cu un război în deplinul înţeles al cuvântului. Avem deja aproape 100 de copii morţi”, a afirmat Danilov, adăugând că cei care se fac vinovaţi de aceasta trebuie să răspundă.

„Fără forţă nu putem învinge agresorul. Suntem în putere să o facem, dar avem nevoie de ajutor, sunt ţări care ne ajută în mod deschis… Le suntem foarte recunoscători, acestea vor fi cunoscute lumii întregi. Dar întreaga lume îi va cunoaşte şi pe cei care ne-au părăsit ca nişte laşi într-un moment dificil”, a afirmat Danilov.

„Trebuie să recunoaştem” că Ucraina nu poate adera la NATO, a declarat marţi preşedintele ucrainean Volodmir Zelenski, în timp ce acest dosar este unul dintre motivele invocate de Rusia pentru a-şi justifica invazia în Ucraina, notează France Presse.

„Timp de ani am tot auzit că porţile sunt deschise, dar am auzit şi că nu vom putea adera. Acesta este adevărul şi trebuie să-l recunoaştem”, a spus preşedintele ucrainean în cadrul unei videoconferinţe cu liderii ţărilor Joint Expeditionary Force, o coaliţie militară condusă de Marea Britanie.

„Mă bucur că oamenii noştri încep să înţeleagă acest lucru şi încep să se bazeze doar pe forţele lor”, a adăugat el.

Totodată, Zelenski şi-a exprimat regretul că NATO „pare ca hipnotizată de agresiunea rus㔺i refuză să creeze o zonă de excludere aeriană deasupra Ucrainei.

„Auzim argumente potrivit cărora ‘al Treilea Război Mondial’ s-ar putea declanşa dacă NATO ar închide cerul pentru avioanele ruseşti. De aceea, o zona umanitară aeriană nu a fost creată deasupra Ucrainei şi de aceea ruşii pot bombarda oraşe şi pot ucide oameni, arunca în aer spitale şi şcoli”, a deplâns el.

Preşedintele Zelenski şi-a temperat deja poziţia faţă de aderarea la NATO săptămâna trecută într-un interviu acordat canalului de televiziune american ABC.

„Referitor la NATO, mi-am temperat poziţia cu privire la această problemă în urmă cu ceva timp, când am înţeles” că „NATO nu este pregătită să accepte Ucraina”, a spus el în acest interviu din 8 martie.

Rusia, care a invadat Ucraina la 24 februarie, declară că doreşte să i se garanteze că Kievul nu va intra niciodată în NATO, o alianţă transatlantică creată pentru a proteja Europa de ameninţarea URSS la începutul Războiului Rece şi care apoi s-a extins treptat până la porţile Rusiei.

Înaintea anexării Crimeii în 2014 de către Rusia, care a orchestrat şi conflictul din Donbas, estul Ucrainei, securitatea şi suveranitatea Ucrainei era garantată prin Memorandumul de la Budapesta, un tratat internaţional semnat la 5 decembrie 1994 între Ucraina, SUA, Marea Britanie şi Rusia. Prin acest tratat, Ucraina a renunţat la armele nucleare sovietice de pe teritoriul său care au fost transferate în Federaţia Rusă.

Washingtonul impune noi sancțiuni împotriva lui Lukașenko și a mai multor oficiali ruși

Statele Unite au anunţat marţi noi că impun noi sancţiuni împotriva preşedintelui belarus Aleksandr Lukaşenko şi a soţiei acestuia, precum şi a unor persoane şi a unei entităţi din Rusia, pentru corupţie şi încălcări ale drepturilor omului, a indicat Departamentul Trezoreriei, transmite AFP, citată de Agerpres.

Potrivit comunicatului, aceste sancţiuni îi vizează pe Aleksandr Lukaşenko – aliat al preşedintelui rus Vladimir Putin şi „şeful unui guvern corupt în Belarus de a cărui reţea de favoritism profită anturajul său şi regimul său”, precum şi pe soţia acestuia.

Măsurile nu sunt legate direct de războiul din Ucraina, ci se înscriu într-o serie de sancţiuni internaţionale ce vizează Rusia şi Belarusul. Unele dintre trupele ruse intrate în Ucraina au trecut prin Belarus.

Totodată, o judecătoare din Moscova este vizată de sancţiuni în cadrul legii „Magniţki”, menită să lupte împotriva corupţiei şi a încălcării drepturilor omului.

Trei responsabili ceceni şi ministerul de care aparţin se află de asemenea sub efectul sancţiunilor, pentru participarea la arestarea lui Oiub Titiev, directorul în Cecenia al ONG-ului Memorial, care fusese condamnat într-un dosar legat de droguri, denunţat ca înscenare, apoi eliberat după câteva luni.

„Sancţiunile de astăzi demonstrează că Statele Unite vor continua să impună consecinţe concrete şi importante celor care se angajează în corupţie ori sunt legaţi de încălcări flagrante ale drepturilor omului”, a declarat Andrea Gacki, directoarea Biroului de control al activelor străine (OFAC) din cadrul Departamentului Trezoreriei.

„Condamnăm atacurile Rusiei împotriva coridoarelor umanitare în Ucraina şi cerem Rusiei să înceteze războiul său neprovocat şi brutal contra Ucrainei”, a adăugat ea.

Tot marţi, Departamentul de Stat a anunţat sancţiuni împotriva a 11 responsabili din Ministerul Apărării al Rusiei, ca răspuns la invadarea Ucrainei.

Moscova impune sancțiuni împotriva lui Joe Biden, Blinken și a altor oficiali americani. Acestora le este interzisă intrarea în Rusia

Rusia a anunţat marţi că preşedintele american, Joe Biden, secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, şi alţi responsabili americani de rang înalt au fost plasaţi pe o aşa-numita ”stop list” cu persoane care nu au dreptul să intre pe teritoriul rus, transmite Reuters, citată de Agerpres.

Aceştia, împreună cu secretarul apărării Lloyd Austin, directorul CIA, William Burns, consilierul pentru securitate naţională, Jake Sullivan, şi alţii, se regăsesc pe lista cu 13 persoane indezirabile în Rusia întocmită de Moscova ca răspuns pentru sancţiunile impuse de Washington împotriva unor oficiali ruşi după invazia asupra Ucrainei.

Fostul secretar de stat Hillary Clinton este şi ea pe listă.

MAE rus a precizat totuşi că menţine relaţiile oficiale cu Washingtonul şi, dacă va fi nevoie, va face în aşa fel încât să se poată desfăşura contacte cu persoanele de pe acea listă.

A patra rundă de negocieri Rusia-Ucraina: Moscova refuză orice pronostic, în timp ce Kievul afirmă că un acord este posibil

Kremlinul a apreciat marţi drept prematur orice „pronostic” cu privire la negocierile cu Kievul, care ar urma să fie reluate marţi, după ce un consilier al preşedinţiei ucrainene a apreciat drept posibil ca un acord de pace să fie încheiat până în luna mai, informează AFP.

„Munca celor două delegaţii (rusă şi ucraineană) continuă prin videoconferinţă, aceasta este o activitate complexă şi faptul că ea continuă este deja un lucru pozitiv”, a declarat purtătorul de cuvânt al preşedinţiei ruse, Dmitri Peskov. „Nu vrem să facem pronosticuri deocamdată”, a adăugat Peskov, afirmând că preferă să aştepte „rezultate tangibile înainte de a informa populaţiile celor două ţări”.

Înainte de aceasta, Oleksii Arestovici, consilier al preşedinţiei ucrainene, a apreciat drept posibilă încheierea unui acord de pace între Moscova şi Kiev. „Cred că cel târziu în luna mai (…) ar trebui foarte probabil să ajungem la un acord de pace şi poate că mult mai repede”, a spus el pe un canal YouTube.

Potrivit Reuters, Oleksii Arestovici a mai declarat că războiul din Ucraina se află la o răscruce ce ar putea duce la un acord în negocierile cu Rusia sau la o nouă ofensivă rusă. „Ne aflăm la o răscruce. Fie vom conveni (asupra unui acord) în timpul actualelor negocieri, fie ruşii vor întreprinde o nouă tentativă (de ofensivă) şi apoi vor avea loc noi negocieri”, a spus Arestovici.

Întrebat în timpul unei conferinţe de presă cu privire la formatul unui asemenea acord, Peskov a declarat că este de asemenea prea devreme pentru a discuta public despre aceasta. „Aceasta face de asemenea parte din discuţii”, a spus purtătorul de cuvânt al Kremlinului.

Cea de-a patra rundă de negocieri între Ucraina şi Rusia urmează să aibă loc marţi, după o „pauză tehnică” anunţată luni.

Primarul Kievului a anunţat o interdicţie de circulaţie începând de marţi seara până joi dimineaţa

Primarul Kievului, Vitali Kliciko, a impus, începând de marţi seara, o stare de asediu de 35 de ore în capitala ucraineană, bombardată de mai multe ori marţi dimineaţă, relatează AFP şi Reuters.

Interdicţia de circulaţie în Kiev va fi în vigoare începând de marţi 15 martie de la ora 20:00 (18:00 GMT) până joi 17 martie la ora 7:00 (05:00 GMT).

Primarul a precizat că circulaţia în oraş va fi interzisă fără permisiune specială, cu excepţia deplasărilor la adăposturile anti-bombe.

Mai multe blocuri de apartamente au fost atacate marţi de forţe ruseşti aflate în afara oraşului, două persoane fiind ucise, a spus Kliciko.

Forţele ucrainene au respins o nouă ofensivă a trupelor ruse asupra oraşului Mariupol

Armata ucraineană a anunţat că forţele sale au respins o nouă ofensivă a trupelor ruse asupra oraşului Mariupol, care de mai multe zile este asediat, transmite DPA.

Aproximativ 150 de atacatori ruşi au fost ucişi şi două tancuri şi alte câteva vehicule blindate au fost distruse, a precizat Statul Major al forţelor armate ucrainene.

Batalionul ultranaţionalist Azov, din cadrul armatei ucrainene, a postat pe canalul Telegram imagini cu vehicule militare ruse distruse.

Oraşul Mariupol, port la Marea Azov, este încercuit de unităţi ale armatei ruse şi ale separatiştilor proruşi.

Majoritatea încercărilor de evacuare a civililor din acest oraş strategic – unde infrastructura a fost avariată grav – au înregistrat mici progrese.

De la începutul invaziei militare ruse pe 24 februarie, peste 13.500 de soldaţi ruşi au fost ucişi, potrivit informaţiilor furnizate de Kiev, care nu au putut fi verificate din surse independente. De asemenea, forţele ucrainene au distrus peste 400 de tancuri şi aproximativ 1.300 alte vehicule blindate, precum şi 81 de avioane şi 95 de elicoptere militare ruse.

Pe de altă parte, circa 300 de civili din Mariupol au reuşit să ajungă în oraşul Zaporojie, la bordul al aproximativ 160 de automobile.

Cel puţin 200.000 de persoane trebuie evacuate urgent din Mariupol, conform estimărilor autorităţilor ucrainene. Rusia dezminte că acţiunile sale au drept ţinte civili.

Numărul refugiaţilor din Ucraina a ajuns la trei milioane (OIM)

Numărul refugiaţilor din Ucraina a ajuns la trei milioane, a comunicat marţi Organizaţia Internaţională pentru Migraţie (OIM) printr-un purtător de cuvânt citat de AFP. Bilanţul se referă doar la cei care au părăsit ţara după ce a fost invadată de forţele ruse, în 24 februarie, nu şi de cei care s-au strămutat în interiorul graniţelor.

Din totalul respectiv, 1,4 milioane sunt copii, conform datelor UNICEF, iar 157.000 sunt cetăţeni ai altor ţări, a precizat purtătorul de cuvânt Paul Dillon.

Potrivit Înaltului Comisariat ONU pentru Refugiaţi, Polonia a primit cei mai mulţi refugiaţi ucraineni – circa 1,79 milioane. Alte destinaţii spre care se îndreaptă cei care fug din calea războiului sunt Republica Moldova, România şi Ungaria, de unde mulţi trec ulterior în alte ţări.

Premierii din Polonia, Cehia şi Slovenia merg la Kiev, în calitate de reprezentanţi ai liderilor UE

Premierii Republicii Cehe, Poloniei şi Sloveniei se deplasează marţi cu trenul la Kiev pentru a arăta sprijinul Uniunii Europene pentru Ucraina, aceasta fiind prima vizită a unor lideri străini în capitala acestei ţări după începerea invaziei militare ruse, transmit Reuters şi AFP.

Kievul se află sub atacul forţelor ruse: două explozii puternice au zguduit capitala ucraineană marţi la primele ore. Serviciile de urgenţă au declarat că două persoane au murit după lovirea unui bloc de apartamente.

Premierul polonez Mateusz Morawiecki a scris pe Facebook că vizita la Kiev are loc în a 20-a zi a ”agresiunii criminale lansate de preşedintele rus Vladimir Putin contra Ucrainei”.

”În astfel de vremuri atât de dificile pentru lume, este datoria noastră să fim acolo unde se face istoria, pentru că nu este vorba despre noi, ci despre viitorul copiilor noştri care merită să trăiască într-o lume fără tiranie”, a afirmat el.

Michal Dwoczyk, consilier al premierului polonez, a declarat că delegaţia a trecut frontiera polono-ucraineană după ora locală 08:00 (07:00 GMT).

”Scopul vizitei este de confirma sprijinul fără echivoc al întregii Uniuni Europene pentru suveranitatea şi independenţa Ucrainei”, a menţionat premierul ceh Petr Fiala într-o declaraţie preluată de guvernul polonez.

”De asemenea, obiectivul acestei vizite este de a prezenta un amplu pachet de sprijin pentru Ucraina şi ucraineni”, a adăugat Fiala.

Şeful guvernului sloven Janez Jansa ia parte la această vizită, efectuată după consultări cu preşedintele Consiliului European, Charles Michel, şi cu preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Ideea desfăşurării acestei vizite a fost convenită la recentul summitul informal al UE desfăşurat la Versailles, a precizat Dworczyk.

Morawiecki urma să fie însoţit şi de vicepremierul polonez Jaroslaw Kaczynski, liderul partidului Lege şi Justiţie (PiS), aflat la guvernare la Varovia.

Republica Cehă şi Polonia, membre ale UE şi ale NATO, se află printre cele mai ferme susţinătoare ale Ucrainei după începerea invaziei militare ruse.

Rusia îşi numeşte agresiunea sa în Ucraina drept ”operaţiune militară specială” pentru ”denazificarea” ţării vecine.

Şapte morţi în bombardamentele ruseşti asupra regiunii Harkov, din nord-estul Ucrainei

Cel puţin şapte persoane au murit în timpul bombardamentelor ruseşti din ultimele ore asupra regiunii Harkov, din nord-estul Ucrainei, una dintre cele mai afectate de atacuri de când Rusia a invadat Ucraina la 24 februarie, transmite marţi EFE, scrie Agerpres.

Trei persoane au fost scoase în viaţă de sub dărâmături, potrivit agenţiei Ukrinform.

„Operaţiunile de salvare continuă în cartierele rezidenţiale Kîivski, Şevcenkivski şi Novobavarski, din oraşul Harkov, precum şi în localitatea Izium, din aceeaşi regiune”, a informat pe Facebook conducerea serviciilor de urgenţă ucrainene.

Potrivit sursei citate, „trei persoane au fost salvate de sub dărâmături. Şapte cadavre au fost descoperite şi recuperate”.

Totodată, Ukrinform a mai relatat că noaptea trecută, în jurul orei locale 23:30 (21:30 GMT), proiectile ruseşti au avariat zone comerciale şi clădiri de locuinţe din cartierul Holodnohirski, din Harkov. Potrivit agenţiei ucrainene, circa 600 de locuinţe, 50 de şcoli şi centre medicale au fost distruse de bombardamentele ruse din această zonă.

Rusia susţine că deţine în totalitate controlul în provincia Herson, din sudul Ucrainei

Armata rusă a dat asigurări marţi că şi-a extins controlul asupra întregii provincii Herson, din sudul Ucrainei, a informat Ministerul Apărării de la Moscova, transmite EFE.

„Forţele armate ale Federaţiei Ruse au controlul întregului teritoriu al provinciei Herson”, a declarat marţi purtătorul de cuvânt al Ministerului Apărării rus, generalul Igor Konaşenkov, citat de agenţia rusă Sputnik (site de propagandă rusesc – n.r.), scrie Agerpres.

Konaşenkov a făcut un bilanţ preliminar al „operaţiunii militare speciale” împotriva Ucrainei, lansată la 24 februarie. Astfel, oficialul rus a declarat că „au fost distruse 156 de aparate de zbor fără pilot, 1.306 vehicule de luptă şi blindate, 127 lansatoare de rachete, 471 sisteme de artilerie şi mortiere, precum şi patru vehicule militare”.

Armata rusă mai susţine că a neutralizat în ultimele ore 13 drone, inclusiv şase din modelul turc Bayraktar TB2, un avion de luptă de tip Su-24, un Su-25 şi un elicopter Mi-8.

Totodată, armata rusă a anunţat că a distrus în cursul bombardamentelor 136 de obiective militare în Ucraina, printre care şase posturi de comandă şi centre de comunicaţii, patru sisteme de rachete antiaeriene, patru depozite de muniţii, mai multe radare şi 72 de depozite de armament.

Datele nu au putut fi verificate din surse independente.

Un complex industrial din regiunea ucraineană Sumî, distrus în bombardamentele ruseşti

Armata rusă a bombardat în ultimele ore un complex industrial în zona Şostka, din regiunea Sumî, din nord-estul Ucrainei, făcându-l practic inutilizabil, a transmis marţi, pe contul său de Telegram, şeful administraţiei regionale din Sumî, Dmitro Jiviţki, relatează EFE.

„Astăzi (luni – n.r.), Şostka a fost bombardată. Instalaţiile industriale, capacităţile de producţie au fost lovite. Depozitele au fost distruse. Din fericire, niciuna dintre aceste companii nu funcţiona în acel moment, şi de aceea sperăm că nu există oameni prinşi sub dărâmături. Dar este imposibil să le refacem şi să le facem să funcţioneze normal. Nu vor putea începe să funcţioneze din nou”, a declarat Jiviţki, citat de agenţia ucraineană Ukrinform.

Armata rusă, care a invadat Ucraina la 24 februarie, şi-a concentrat o mare parte din atacuri pe distrugerea instalaţiilor militare, a aerodromurilor şi aeroporturilor, a infrastructurilor şi centrelor industriale, scrie Agerpres..

Nu departe de Sumî, în Harkov, s-a produs un incendiu de proporţii în urma bombardamentelor de luni spre marţi asupra unei zone situate în apropierea pieţei centrale din oraş.

După cum informează portalul Suspilne Harkov pe contul său de Telegram, care citează surse din cadrul Serviciului de Stat pentru Urgenţe din Ucraina, serviciile de prim ajutor s-au deplasat în zonă. Nu se ştie deocamdată dacă există victime, nici care este cuantumul pagubelor materiale, însă alarmele au sunat toată noaptea, iar cetăţenii din zonă au declarat că explozii s-au produs fără încetare.

Peste 13.000 de refugiaţi ucraineni au intrat luni în România. 425.000 de la începutul crizei

Poliţia de Frontieră informează că, luni, prin punctele de frontieră, au intrat în România 66.345 de persoane, dintre care 13.769 cetăţeni ucraineni (în scădere cu 4,8% faţă de ziua precedentă).

Conform unui comunicat al IGPF, luni, în interval de 24 de ore, pe la frontiera cu Ucraina au intrat în România 7.181 de cetăţeni ucraineni (în creştere cu 8,6%), iar pe la cea cu Republica Moldova au intrat 5.089 cetăţeni ucraineni (scădere cu 18,8%), scrie Agerpres.

De la declanşarea acestei crize, până la data de 14 martie, ora 24,00, la nivel naţional, au intrat în România 425.786 cetăţeni ucraineni.

În prezent, controlul de frontieră la intrarea în România prin punctele de trecere a frontierei se derulează cu operativitate, în conformitate cu prevederile legislaţiei naţionale şi comunitare, arterele de control fiind acoperite cu poliţişti de frontieră români până la capacitate maximă.

Măsuri similare de întărirea controlului şi supraveghere sporită au fost dispuse şi la frontiera terestră, fiind suplimentate echipajele care derulează misiuni în zonele de responsabilitate.

Se acţionează în sistem integrat cu celelalte instituţii cu atribuţii în domeniu, în vederea unui schimb operativ de date şi informaţii, precum şi de adoptare în comun a măsurilor necesare pentru gestionarea cazurilor apărute.

Cel puţin doi morţi în urma bombardării unui bloc de locuinţe în Kiev, Ucraina

Cel puţin două persoane au murit la Kiev în urma bombardării unui imobil rezidenţial, au anunţat serviciile de urgenţă ucrainene care au semnalat marţi dimineaţa tiruri în mai multe locuri ale capitalei ucrainene, pe care armata rusă caută să o încercuiască, informează AFP.

Pe Facebook, serviciile de urgenţă ucrainene au precizat că un atac a vizat o clădire de 15 etaje în cartierul Sviatoşin, în vestul Kievului, declanşând un incendiu important. „Două trupuri neînsufleţite au fost găsite la faţa locului”, au afirmat serviciile de urgenţă, adăugând că au putut salva 27 de persoane, scrie Agerpres..

Update 08:36 – Doar şapte din zece coridoare umanitare erau funcţionale luni

Doar şapte din zece coridoare umanitare concepute pentru evacuarea civililor din zonele disputate în conflictul din Ucraina erau funcţionale luni, potrivit oficialităţilor de la Kiev, transmite DPA.

Aproximativ 4.000 de persoane au fost evacuate luni în siguranţă, dintre care 2.000 din regiunea capitalei Kiev, a declarat luni seară vicepremierul ucrainean Irina Vereşciuk, citat de agenţia de presă UNIAN.

Până acum, în total aproximativ 150.000 de persoane au fost evacuate din zonele de conflict din Ucraina către locuri sigure prin intermediul coridoarelor umanitare, a adăugat Irina Vereşciuk.

Evacuările din oraşul Mariupol, port la Marea Neagră supus unui asediu masiv din partea forţelor ruse, au eşuat luni, în a 19-a zi de conflict.

Un convoi umanitar ce transporta apă şi medicamente pentru Mariupol a rămas blocat, a menţionat reprezentanta executivului ucrainean.

Autorităţile ucrainene au acuzat Rusia de utilizarea mortierelor pentru a trage asupra vehiculelor care transportă civili din oraşul Gostomel, situat în apropiere de Kiev, o femeie fiind ucisă şi doi bărbaţi răniţi. Informaţia nu a putut fi confirmată din surse independente.

Tensiunea persistă între China şi SUA după întâlnirea de la Roma cu privire la războiul din Ucraina

SUA s-au declarat „profund preocupate” de poziţia de „aliniere a Chinei cu Rusia” cu privire la războiul din Ucraina, a comunicat luni o înaltă responsabilă a Casei Albe, după o întâlnire la nivel înalt între cele două state la Roma, dar care nu a fost de natură să ducă la o scădere a tensiunii, potrivit France Presse.

La această întrevedere SUA au fost reprezentate de consilierul american pentru securitate naţională Jake Sullivan, iar China de Yang Jiechi, cel mai înalt responsabil al Partidului Comunist chinez pentru diplomaţie. Discuţia a durat şapte ore, a indicat reprezentanta Casei Albe, calificând-o „intensă” şi „foarte deschisă”, conform AFP şi Reuters.

Aceeaşi sursă a asigurat însă că întâlnirea în sine era pregătită încă din luna decembrie.

Reprezentanta Casei Albe nu a dorit să comenteze informaţiile din presa americană, potrivit cărora Moscova i-ar fi cerut Beijingului să-i acorde ajutor economic şi militar în cadrul invaziei în Ucraina.

Rusia, care se pregăteşte de un default, a dezminţit aceste informaţii, în timp ce China le-a reproşat americanilor că propagă „fake news”.

Duminică, Jake Sullivan lansase un avertisment la adresa Beijingului, afirmând într-un interviu acordat CNN: „Am făcut cunoscut Beijingului că nu vom asista pasiv şi nu vom lăsa nicio ţară să compenseze pierderile Rusiei din cauza sancţiunilor economice”.

Dar Statele Unite nu au precizat până acum ce fel de acţiuni chineze ar putea atrage un răspuns din partea sa ori ce formă ar putea lua acel răspuns, notează AFP.

Washingtonul a acuzat, între altele, China pentru că a contribuit la propagarea „minciunilor” ruseşti despre presupusele laboratoare de arme biologice şi chimice ale SUA în Ucraina.

De la începutul invaziei ruse la 24 februarie, regimul comunist chinez, privilegiind prietenia sa cu Moscova, s-a abţinut să-i ceară preşedintelui rus Vladimir Putin să-şi retragă trupele din Ucraina, mai notează AFP.

Update 08:00 – Explozii puternice au fost auzite marţi dimineaţa în centrul Kievului

Un jurnalist al AFP a văzut de asemenea o coloană de fum înălţându-se în depărtare, însă nu s-a putut deplasa până acolo din cauza unei interdicţii de circulaţie pe timpul nopţii, în vigoare până la orele 05:00 în capitala ucraineană.

Aceste detonări sunt cauzate uneori de arme de apărare antiaeriană.

Nicio declaraţie nu a fost făcută deocamdată de o sursă oficială.

Luptele s-au intensificat în ultimele zile în jurul Kievului, oraş încercuit aproape în totalitate de forţele ruse, care au invadat Ucraina pe 24 februarie.

Mai mult de jumătate dintre cei trei milioane de locuitori ai Kievului au părăsit oraşul la începutul ofensivei ruse.

Luni, mai mulţi morţi şi răniţi au fost semnalaţi după bombardamente în diferite cartiere ale capitalei ucrainene.

Lupte violente au loc de mai multe zile între forţele ruse şi cele ucrainene la periferia de nord-vest a Kievului.

China „nu este parte” a conflictului din Ucraina, declară ministrul afacerilor externe chinez

Şeful diplomaţiei chineze, Wang Yi, a declarat marţi că ţara sa „nu este parte” a războiului din Ucraina după invazia rusă, informează dpa.

Guvernul chinez „nu vrea sancţiuni care să afecteze China”, a declarat ministrul de externe chinez într-o discuţie purtată la telefon cu omologul său spaniol Jose Manuel Albares, potrivit unui comunicat al Ministerului Afacerilor Externe de la Beijing dat publicităţii marţi.

Beijingul respinge sancţiunile în principiu, iar „China are dreptul de a-şi apăra drepturile şi interesele sale legitime”, a spus Wang Yi.

El a calificat conflictul din Ucraina drept „un produs al acumulării şi intensificării contradicţiilor în domeniul securităţii în Europa în decurs de mai mulţi ani”.

Wang Yi nu a comentat în niciun fel informaţiile apărute în presa americană conform cărora Rusia i-ar fi solicitat Chinei ajutor militar şi economic după declanşarea războiului în Ucraina, informaţii pe care un purtător de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe chinez le-a calificat drept dezinformare rău intenţionată din partea SUA.

Ministerul chinez a oferit puţine detalii în legătură cu ce a discutat luni Yang Jiechi, important diplomat chinez, cu consilierul pe probleme de securitate naţională al SUA, Jake Sullivan.

Cei doi au avut discuţii „sincere, aprofundate şi constructive”, inclusiv asupra relaţiilor dintre Beijing şi Washington în problema Taiwanului, a informat ministerul chinez.

Au fost citate afirmaţii ale lui Yang, conform cărora guvernul SUA nu îşi respectă angajamentul de a nu susţine independenţa Taiwanului.

De asemenea, Yang i-ar fi cerut Washingtonului să recunoască faptul că problema Taiwanului este una extrem de sensibilă şi să nu mai continue pe o „cale foarte periculoasă”.

China consideră insula Taiwan parte a teritoriului său şi a ameninţat că o va lua înapoi cu forţa dacă aceasta îşi va declara oficial independenţa. SUA susţin capabilităţile de apărare ale Taiwanului şi îl aprovizionează cu arme.

Aproximativ 150.000 de persoane evacuate prin coridoare umanitare în Ucraina (responsabil ucrainean)

Aproape 150.000 de persoane au putut să părăsească regiunile bombardate datorită coridoarelor umanitare de la începutul invaziei Rusiei în Ucraina, a afirmat luni un înalt responsabil ucrainean, citat de AFP.

„Am stabilit 26 de coridoare umanitare. Datorită acestora, un număr foarte mare de persoane au putut fi evacuate cu autobuzele. Putem spune că este vorba de aproximativ 150.000 de persoane”, a declarat şeful adjunct al administraţiei prezidenţiale ucrainene Kirilo Timoşenko, citat de agenţia de presă Interfax-Ukraina.

Coridoare umanitare au fost instituite în regiunea Kiev, la Sumî (350 km nord-est de capitală), Harkov, în nord-estul ţării, şi Zaporojie (est), a detaliat Timoşenko.

Într-un mod similar, în regiunile Doneţk şi Lugansk, două regiuni separatiste proruse din estul Ucrainei, astfel de coridoare le-au permis civililor să fugă din calea luptelor, a asigurat el.

La Mariupol, port strategic asediat de trupele ruse, un convoi de circa 160 de maşini a putut părăsi oraşul luni printr-un coridor umanitar spre Zaporojie, potrivit municipalităţi acestui oraş din sud-estul Ucrainei.

Timoşenko a confirmat că oamenii au putut să plece din Mariupol cu propriile autoturisme.

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski estimase vineri că în jur de 100.000 de persoane au părăsit de miercuri alte oraşe ucrainene, afectate de confruntări, prin coridoare umanitare.