Război Ucraina, ziua 21: Moscova cere neutralitatea Ucrainei după model suedez sau austriac, Kievul refuză. Boris Johnson asigură că Ucraina nu va adera ”în niciun caz” la NATO. Cel puțin zece oameni care stăteau la coadă la pâine au fost uciși în urma unui bombardament rusesc. Atac aerian asupra unui teatru din Mariupol în care erau adăpostiți sute de civili

Update 20.25 – Un teatru din Mariupol, în care se adăposteau sute de civili, a fost distrus de un atac aerian rus. Risc de dezastru umanitar în Herson

Tirurile ruseşti asupra civililor care fugeau din Mariupol, oraş-port asediat de peste două săptămâni în sud-estul Ucrainei, s-au soldat miercuri cu morţi şi răniţi, a anunţat armata ucraineană, în timp ce primăria a transmis ulterior că un teatru care găzduia „sute de civili” a fost distrus de un atac aerian rus, relatează AFP.

În acelaşi timp, în regiunea Herson există riscul unui dezastru umanitar, a avertizat ombudsmanul ucrainean Liudmila Denisova, citată de DPA.

Un convoi de civili care pleca din Mariupol spre Zaporojie a fost vizat de tiruri cu lansatoare de rachete multiple Grad în jurul orei locale 15:30 (13:30 GMT), a indicat armata ucraineană pe Telegram, publicând fotografia unui copil rănit şi însângerat.

„Conform unui prim bilanţ, sunt persoane decedate”, adaugă forţele armate ucrainene, care nu au încă un bilanţ exact al victimelor în cazul acestui incident.

După o serie de eşecuri, în lipsa unei încetări a focului, evacuările s-au accelerat în Mariupol, în condiţiile în care locuitorii prinşi ca într-o capcană în acest port strategic duc lipsă acută de apă şi hrană şi nu au nici electricitate.

Coridorul umanitar folosit de convoaiele de vehicule leagă Mariupol de Zaporojie, mai la nord, prin Berdiansk, situat la o distanţă de 270 km.

Tot la Mariupol, trupele ruse au bombardat miercuri un teatru care servea drept refugiu pentru sute de locuitori ai oraşului sub asediu, provocând mai multe victime, dar al căror număr încă nu a fost stabilit, potrivit unor surse ucrainene, citate de EFE.

Rada Supremă de la Kiev (parlamentul unicameral) a comunicat că în incinta teatrului, redus la o grămadă de moloz, se ascundeau mulţi localnici şi nu se ştie deocamdată dacă sunt supravieţuitori.

În zona teatrului se duce o luptă intensă, de aceea este greu să se ajungă acolo.

Serghei Orlov, viceprimarul din Mariupol, a spus că în clădirea teatrului îşi găsiseră adăpost între 1.000 şi 1.200 de persoane, dar deocamdată nu există cifre exacte despre posibilele victime.

Ministrul de Externe ucrainean, Dmitro Kuleba, a declarat că aceasta este o „altă crimă de război oribilă” comisă de Rusia la Mariupol şi că această clădire a fost „complet distrusă”.

„A fost un atac masiv rusesc asupra Teatrului Dramatic, unde se ascundeau sute de civili nevinovaţi”, a scris Kuleba pe Twitter, remarcând ironic că „ruşii nu puteau şti că este un refugiu civil”.

În acelaşi timp, guvernul ucrainean a avertizat miercuri cu privire la riscul unei catastrofe umanitare în regiunea Herson, ocupată de trupele ruse, potrivit DPA.

„În zonele ocupate temporar, oamenii din unele localităţi, îndeosebi în cele mai mici, duc lipsă de medicamente, iar în unele cazuri şi de produse alimentare”, a tras un semnal de alarmă ombudsmanul ucrainean Liudmila Denisova pe contul său Telegram.

„Din cauza abordării agresive şi a bombardamentelor ocupanţilor ruşi, aici nu pot fi livrate produse din alte regiuni ale Ucrainei”, spune ea, adăugând că, în regiunea respectivă, sunt probleme cu alimentarea cu energie electrică, gaze şi apă potabilă.

Rusia a anunţat ocuparea oraşului Herson, precum şi a regiunii cu acelaşi nume din sudul Ucrainei. De la acest anunţ au existat informaţii numeroase potrivit cărora trupele ruse au răpit oameni politici locali pro-ucraineni.

Miercuri, au fost ridicaţi Olexander Iakovlev, primarul oraşului Skadovsk, în apropiere de Peninsula Crimeea anexată, şi consilierul său Iuri Paliuh. Un număr mare de localnici au manifestat în faţa primăriei pentru eliberarea lor.

Iakovlev a postat mai târziu o înregistrare video pe o reţea de social media, în care a spus că a fost eliberat şi că ruşii îl luaseră doar pentru o discuţie, fără alte detalii.

Update  19:55 – Washingtonul trimite un ajutor militar suplimentar de 800 de milioane de dolari către Ucraina

Preşedintele american Joe Biden a confirmat miercuri trimiterea unui ajutor militar suplimentar de 800 de milioane de dolari pentru Ucraina, care include drone şi sisteme antiaeriene, relatează AFP şi Reuters, citate de Agerpres.

La cererea preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski, care s-a adresat miercuri Congresului SUA prin videoconferinţă, „vom ajuta Ucraina să se doteze cu sisteme de apărare antiaeriană suplimentare şi cu o rază mai lungă de acţiune”, a spus Biden într-o scurtă alocuţiune.

Sistemele de apărare antiaeriană „vor garanta că armata ucraineană poate continua să oprească avioanele şi elicopterele care îi atacă populaţia”, a declarat liderul de la Casa Albă, precizând că noul ajutor cuprinde şi drone.

Prin noul pachet, suma totală alocată într-o săptămână pentru a sprijini armata ucraineană în faţa invaziei ruse ajunge la valoarea „fără precedent” de un miliard de dolari, potrivit lui Biden.

Update 18:50 – Moscova condiționează o întâlnire între Putin și Zelenski de încheierea unui acord

Rusia a insistat miercuri că este dispusă să organizeze un summit între preşedintele Vladimir Putin şi preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, dar a precizat că nu trebuie să fie o „întrevedere de dragul întrevederii”, ci o reuniune care să ducă la încheierea unui acord între cele două părţi după războiul declanşat în urma invaziei ruse în Ucraina, relatează agenţia de presă EFE, citată de Agerpres.

„Preşedintele nostru a declarat în repetate rânduri că nu ar avea nimic împotriva unei astfel de întrevederi. Totuşi, astfel de întâlniri nu ar trebui să aibă loc doar de dragul întâlnirii. Trebuie să se ajungă mai întâi la un acord”, a declarat ministrul rus de externe Serghei Lavrov, după întâlnirea de miercuri la Moscova cu omologul său turc, Mevlut Cavusoglu.

Un summit între cei doi preşedinţi ar trebui să devină un contact la vârf pentru încheierea acordurilor convenite în cadrul negocierilor dintre delegaţiile celor două ţări, a spus Serghei Lavrov, potrivit oficiosului rusesc Izvestia.

Lavrov a acuzat autorităţile ucrainene că cer negocieri şi întâlniri fără a fi dispuse să perfecteze vreo înţelegere, conform EFE.

Ministrul rus a denunţat că Ucraina a refuzat până acum să respecte Acordurile Minsk, convenite în 2015, destinate să pună capăt conflictului militar dintre separatiştii pro-ruşi din estul Ucrainei şi guvernul central de la Kiev, deşi aceste acorduri au fost anulate prin invazia Rusiei în Ucraina.

„Au spus că îşi vor respecta promisiunile, dar nu au făcut-o. Am învăţat lecţia. Preferăm să avem discuţii concrete”, a spus Lavrov, care a amintit că în prezent între Moscova şi Kiev se poartă negocieri prin videoconferinţă.

Anterior, şeful diplomaţiei ruse lăsase să se înţeleagă că aceste discuţii „sunt aproape” de un acord cu Ucraina privind garanţiile de securitate pe care le cere Moscova.

În conferinţa de presă susţinută după întâlnirea cu Cavusoglu, Lavrov a insistat că obiectivul Moscovei continuă să fie demilitarizarea Ucrainei.

Ministrul turc de externe a afirmat din nou disponibilitatea ţării sale de a organiza un summit între Putin şi Zelenski.

„Liderii trebuie să ia decizii atunci când se ajunge la un consens. În acest moment, am dori să organizăm o astfel de întâlnire. Le-am spus şi ucrainenilor”, a spus Cavusoglu, care se va întâlni joi la Kiev cu ministrul de externe ucrainean Dmitro Kuleba.

Dar cum a relatat Izvestia, Lavrov a declarat că la întrevederea sa cu omologul său turc nu a fost discutată o posibilă întâlnire între Putin şi Zelenski.

Update 18:20 –  Cel puțin zece oameni care stăteau la coadă la pâine au fost uciși în urma unui bombardament rusesc

Cel puţin 10 persoane care stăteau la coadă la pâine au fost ucise miercuri în timpul unui bombardament rusesc asupra oraşului Cernigov, din partea de nord a Ucrainei, potrivit autorităţilor locale, citate de CNN şi AFP, relatează Agerpres.

Imagini video verificate prin geolocalizare de către CNN arată cadavre pe jos. ”Nu este primul bombardament de acest fel (asupra oraşului), nici primul bombardament al inamicului asupra civililor”, a declarat la televiziunea ucraineană şeful administraţiei regionale, Viaceslav Ceaus.

Parchetul general ucrainean a anunţat că a deschis o anchetă pentru ”crimă cu premeditare” după ce ”militari ruşi au tras asupra persoanelor care stăteau la coadă la pâine”.

Dar trupele ruse nu au pătruns în acest oraş, ce are o importanţă strategică şi se află aproape de graniţa cu Belarus. Oraşul Cernigov este în prezent încercuit de trupele ruse şi a fost săptămâna trecută bombardat în mod repetat, multe dintre proiectile căzând în zone rezidenţiale.

Update 17:29 – Acord de pace în 15 puncte pus la punct de Rusia și Kiev. Presa străină: Pas important în negocieri

Rusia și Ucraina au pus la punct un proiect de acord, în 15 puncte, care ar putea aduce pacea în regiune, anunță Financial Times. Principala obligație asumată de Ucraina este că nu va intra niciodată în NATO, în timp ce Rusia se va angaja să îi asigure securitatea.

Ucraina și Rusia au făcut progrese semnificative în tratativele de pace punând la punct un plan care include încetarea focului de către Rusia, dacă Ucraina își va declara neutralitatea și acceptă să își limteze armata, anunță Financial Times citând trei persoane impplicate în discuții. Înțelegerea presupune ca Ucraina să nu intre niciodată în NATO sau să găzduiască baze militare ale altor țări, contra unor garanții de securitate.

Potrivit aceleiași surse, un consultant al președintelui Zelensky a declarat că niciun acord de pace nu poate fi discutat fără retragerea trupelor rusești.

Update 17:20 – Putin a declarat că operațiunea militară din Ucraina este un succes. El a asemănat sancțiunile împotriva Rusiei cu persecuțiile antisemite

Preşedintele rus Vladimir Putin a declarat miercuri că operaţiunea sa militară din Ucraina este un „succes” şi că Moscova nu va lăsa această ţară se devină un „cap de pod” pentru „acţiuni agresive” împotriva Rusiei, relatează France Presse, citată de Agerpres.

„Operaţiunea se derulează cu succes, în strictă conformitate cu planurile stabilite”, a afirmat Putin, conform declaraţiilor difuzate de televiziunea de stat rusă, dând asigurări din nou că Moscova nu are intenţia „de a ocupa” Ucraina. Potrivit liderului de la Kremlin, ofensiva a fost declanşată pentru că „toate opţiunile diplomatice” fuseseră „epuizate”.

„Pur şi simplu nu am avut opţiuni pentru a rezolva problema într-un mod paşnic”, a continuat preşedintele rus, care susţine că are „toate motivele să creadă” că, pe teritoriul ucrainean, sunt în dezvoltare „componente ale unor arme biologice”.

El a spus de asemenea că nu a mai putut tolera „anii de intimidare a populaţiei din Donbas”, estul rusofon al Ucrainei, unde Kievul luptă de opt ani cu separatiştii proruşi susţinuţi de Moscova.

Putin mai susţine că Ucraina „se pregătea de un scenariu violent” şi că declanşarea unei ofensive ucrainene împotriva Donbasului şi a Crimeii – peninsula ucraineană anexată în 2014 de Moscova – „nu era decât o chestiune de timp”.

„Nu am avut altă opţiune pentru a ne apăra. Nu vom permite Ucrainei să servească drept cap de pod pentru acţiuni agresive împotriva Rusiei”, a insistat preşedintele rus.

„În ceea ce priveşte tactica operaţiunilor militare, care a fost dezvoltată de Ministerul rus al Apărării şi de Statul Major, aceasta s-a justificat pe deplin”, a afirmat Putin, citat de agenţiile de presă oficiale RIA Novosti şi TASS.

În această reuniune consacrată măsurile de sprijinire a regiunilor, Vladimir Putin şi-a reiterat acuzaţiile la adresa Kievului, susţinând că partea ucraineană a sabotat soluţionarea paşnică a crizei şi că, într-un viitor previzibil, „regimul pro-nazist de la Kiev ar putea obţine arme nucleare, care ar putea lovi Rusia”, potrivit TASS.

Avansarea trupelor ruse până la Kiev şi alte oraşe ucrainene nu este legată de dorinţa de a ocupa Ucraina, a mai spus Putin. Potrivit lui, Rusia nu are un astfel de obiectiv. Cu toate acestea, toate obiectivele „operaţiunii speciale” din Ucraina vor fi cu siguranţă îndeplinite, a subliniat preşedintele rus.

Totodată, Vladimir Putin a subliniat că operaţiunea rusă din Ucraina „nu a fost decât o scuză pentru Occident ca să impună noi sancţiuni” împotriva Rusiei, denunţând o „strategie conştientă şi pe termen lung” de „descurajare şi de slăbire” a Moscovei.

„Astfel de demersuri au toate caracteristicile unei agresiuni”, a declarat Vladimir Putin, acuzând Occidentul că vrea să facă din Rusia o „ţară slabă şi dependentă”.

Putin consideră că avalanşa de sancţiuni şi condamnări occidentale care lovesc Rusia, economia ei, sportivii săi şi lumea culturală este comparabilă cu persecuţiile antisemite.

„Occidentul a făcut să cadă masca decenţei şi a început să acţioneze într-un mod odios. Se impun aici paralele cu pogromurile antisemite”, a declarat el în aceeaşi reuniune difuzată de televiziunea rusă, fără să-i pese că acuză de „nazism” regimul de la Kiev condus de evreul Volodimir Zelenski, care prin definiţie nu poate fi nazist.

Disonanţa cognitivă este observată de către experţi occidentali nu doar la Putin, ci şi la propaganda sa şi la mai mult din jumătate din populaţia rusă, care susţine Kremlinul în războiul din Ucraina, conform Meduza.io.

Preşedintele rus a promis miercuri o serie de ajutoare financiare atât pentru populaţie, cât şi pentru companii pentru a face faţă valului de sancţiuni, dând asigurări că Kremlinul va surmonta ‘blitzkrieg’-ul occidental împotriva Rusiei.

Recunoscând o situaţie „deloc simplă” şi o inflaţie în creştere, el a promis creşterea „minimului necesar, a salariilor funcţionarilor publici” şi a pensiilor, precum şi eliminarea barierelor administrative din calea afacerilor.

Update 16:50 – Zelenski a comparat, în fața Congresului SUA, războiul din Ucraina cu atacurile de la 11 septembrie 2001

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a făcut miercuri o paralelă, într-o intervenţie video în Congresul american, între războiul dus de Rusia în Ucraina şi atentatele de la 11 septembrie 2001 din SUA, precum şi atacul aviaţiei japoneze asupra bazei americane de la Pearl Harbor în 1941, relatează AFP, citată de Agerpres.

„În marea istorie a dumneavoastră, aveţi pagini care vă permit să îi înţelegeţi pe ucraineni”, le-a spus el prin videoconferinţă aleşilor americani.

„Amintiţi-vă de Pearl Harbor, acea dimineaţă groaznică de 7 decembrie 1941, când cerul dumneavoastră era acoperit de avioanele care vă atacau. Amintiţi-vă de 11 Septembrie, acea zi teribilă din 2001”, a adăugat el.

„Europa nu a mai trăit această teroare de 80 de ani”, a declarat preşedintele ucrainean.

Zelenski i s-a adresat de asemenea omologului său american Joe Biden, cerându-i să fie „liderul lumii” şi „liderul păcii”.

„În calitate de lider al naţiunii mele, mă adresez preşedintelui Biden”, a spus el, exprimându-se în engleză la sfârşitul discursului.

„Sunteţi liderul unei mari naţiuni. Vreau să fiţi liderul lumii. A fi liderul lumii înseamnă a fi liderul păcii”, a declarat Zelenski.

El i-a mulţumit lui Joe Biden pentru ajutor, dar a implorat de asemenea SUA şi aliaţii lor occidentali să facă mai mult pentru a-i salva ţara de invazia rusă.

Zelenski a făcut un nou apel la impunerea unei zone de excludere aeriană deasupra Ucrainei sau ca Washingtonul să trimită avioane de luptă, potrivit DPA.

„Rusia a transformat cerul Ucrainei într-o sursă a morţii pentru mii de persoane”, a precizat el în intervenţia sa în direct de la Kiev.

Zelenski a spus că, în cazul în care o zonă de excludere aeriană „ar fi prea mult de cerut”, atunci SUA ar trebui să îi trimită avioane „pentru a ne apăra poporul”.

„Este în joc destinul ţării noastre”, a adăugat el,

SUA şi alte puteri din NATO au respins în mod repetat ideea unei zone de excludere aeriană deasupra Ucrainei, susţinând că acest lucru ar putea duce la un război mai mare cu Rusia.

Update 14:30 – ONU: 90% din populaţia Ucrainei s-ar putea confrunta cu sărăcia dacă războiul cu Rusia se prelungeşte

Circa 90% din populaţia Ucrainei s-ar putea confrunta cu sărăcia dacă războiul cu Rusia se prelungeşte, a avertizat Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare, transmite dpa.

În eventualitatea unui conflict prelungit, se pot pierde 18 ani de progrese socio-economic, a avertizat agenţia ONU, într-o proiecţie privind impactul războiului făcută publică miercuri.

„Fiecare zi de întârziere a păcii va accelera căderea liberă în sărăcie a Ucrainei”, a subliniat PNUD, adăugând că războiul ar putea lăsa „cicatrici sociale şi economice profunde asupra următoarelor generaţii”.

Impactul acut al unui război prelungit începe să devină mai vizibil, a notat administratorul PNUD Achim Steiner.

„Un declin economic alarmant, precum şi suferinţa şi greutăţile pe care le va aduce acesta unei populaţii deja traumatizate trebuie tratate cu mai mare atenţie. Încă mai este timp să se întrerupă această traiectorie sumbră”, a menţionat responsabilul PNUD.

Update 14:03 – Premierul britanic Boris Johnson asigură că Ucraina nu va adera ”în niciun caz” la NATO

Premierul britanic Boris Johnson a declarat miercuri presei că „Ucraina nu va adera în niciun caz la NATO în viitorul apropiat”, transmite dpa.

Aflat într-o vizită în Emiratele Arabe Unite, Johnson a afirmat în faţa presei că înţelege „realitatea poziţiei” exprimate de preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski în videoconferinţa de marţi cu reprezentanţi ai ţărilor baltice şi nordice. Liderul de la Kiev şi-a exprimat frustrarea că ţara sa nu a fost primită în alianţa nord-atlantică, dar a recunoscut că „acesta este adevărul şi trebuie să îl acceptăm pur şi simplu ca atare”.

Prim-ministrul Regatului Unit a relatat că a discutat din nou marţi cu „Volodimir” şi că i s-a explicat clar şi preşedintelui rus Vladimir Putin că Ucraina nu va deveni în curând membră a NATO. El a afirmat însă că deciziile privind viitorul Ucrainei trebuie să revină „poporului ucrainean” şi „liderului ales” al acestuia şi a promis că Londra în va sprijini în continuare pe Zelenski.

„Iar cel mai important este că agresiunea lui Putin, atacurile sale absolut barbare asupra Ucrainei trebuie să înceteze şi nu ar trebui să aibă succes şi nu vor avea succes”, a adăugat premierul.

Tot miercuri, la Londra, ministrul de externe Liz Truss a declarat că este sceptică privind negocierile de pace ruso-ucrainene şi că Putin ar trebui să îşi retragă trupele pentru ca tratativele să aibă succes. Ea a mai declarat pentru BBC că preşedintele Rusiei trebuie oprit „cu orice preţ”, consemnează Reuters.

„Dacă nu ne asigurăm că Vladimir Putin pierde în Ucraina, probabil că va vrea să meargă mai departe”, a avertizat şefa diplomaţiei britanice, apreciind că liderul de la Kremlin „este o adevărată ameninţare cu care se confruntă lumea”.

Întrebată ce înţelege prin „cu orice preţ”, Truss a răspuns că „trebuie să facem tot ce ne stă în puteri pentru a sancţiona regimul din Rusia (…) acum trimitem (Ucrainei – n. r.) arme antiaeriene deoarece nu vrem ca acest conflict să se extindă. De aceea trebuie să fim duri acum. Şi de aceea trebuie să colaborăm cu ţări din întreaga lume, dintre care cu unele nu suntem de acord în multe, multe probleme, dar trebuie să fim de acord că nu putem asista la încălcarea pur şi simplu a suveranităţii altei ţări de către Rusia”.

Vizita lui Johnson în Golf se înscrie în aceeaşi direcţie: Regatul Unit doreşte ca Occidentul să devină independent de gazele şi petrolul din Rusia

Update 13:18 – Neutralitatea Ucrainei după model suedez sau austriac: Moscova consideră posibil un compromis, Kievul respinge modelul

O neutralitate a Ucrainei după model suedez sau austriac este compromisul pe care negociatorii ruşi şi ucraineni îl discută în prezent, a anunţat miercuri Kremlinul, informează AFP.

„Aceasta este de fapt opţiunea care este discutată în prezent şi care poate fi considerată ca fiind cea a unui compromis”, a declarat miercuri purtătorul de cuvânt al preşedinţiei ruse, Dmitri Peskov.

La rândul său, şeful diplomaţiei ruse, Serghei Lavrov, a declarat miercuri că neutralitatea Ucrainei se află în centrul negocierilor ruso-ucrainene.

„Statutul neutru al Ucrainei face obiectul unor discuţii serioase şi acesta este în legătură cu garanţiile de securitate” pe care le cer în acelaşi timp Kievul şi Moscova, a spus Lavrov într-un interviu pentru mass-media rusă RBK. „Aceasta se discută în prezent în cadrul negocierilor, există formule foarte concrete care, cred eu, sunt aproape de un acord”, a adăugat Lavrov, dezvăluind în acelaşi timp că negocierile „nu sunt uşoare”.

Şeful echipei de negociatori a Rusiei, Vladimir Medinski, a declarat la rândul său miercuri că negocierile sunt „lente şi dificile”, dând totodată asigurări că Kremlinul „vrea să se ajungă la pace cât mai repede posibil”.

Este vorba de o Ucraină „neutră”, a adăugat el, evocând de asemenea Austria şi Suedia ca model. Potrivit lui Medinski, problemele-cheie sunt statutul peninsulei ucrainene Crimeea, pe care Rusia a anexat-o ilegal în 2014, şi al republicilor separatiste proruse Doneţk şi Lugansk, a căror independenţă a fost recunoscută de Moscova.

Statutul neutru al Ucrainei implică ca această ţară să renunţe la aderarea la NATO. Marţi, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a apreciat că va trebui „recunoscut” faptul că ţara sa nu va adera niciodată la Alianţa Atlanticului de Nord.

Acest dosar este unul dintre motivele avansate de Rusia pentru a justifica ofensiva sa în Ucraina, Moscova considerând NATO o ameninţare la adresa existenţei sale.

Miercuri, preşedinţia ucraineană a anunţat că Ucraina a cerut „garanţii de securitate absolute” în faţa Rusiei, respingând totodată ideea unui „model de neutralitate suedez sau austriac” avansat de Moscova.

„Ucraina este acum în stare de război direct cu Rusia. În consecinţă, modelul (de neutralitate) nu poate fi decât ‘ucrainean'”, a declarat unul dintre negociatorii ucraineni, Mihailo Podoliak, în comentarii publicate de preşedinţie. El a precizat că Ucraina doreşte „garanţii de securitate absolute” în faţa Rusiei, garanţii ai căror semnatari să se angajeze să intervină de partea Ucrainei în caz de agresiune.

Potrivit lui Podoliak, „contradicţii profunde” persistă în negocierile ruso-ucrainene, care vor continua miercuri, dar un „compromis” este încă posibil.

Update 13:01 – Nu este posibilă deocamdată organizarea de noi coridoare umanitare din oraşe asediate, potrivit Kievului

Civilii care speră să fie evacuaţi din oraşele ucrainene asediate continuau să aştepte miercuri, în timp ce un oficial al guvernului de la Kiev a declarat că încă nu este posibil să fie organizate noi coridoare umanitare, informează dpa.

Kievul nu a primit încă un răspuns la propunerile sale adresate Crucii Roşii, a declarat vicepremierul ucrainean Irina Vereşciuk într-o înregistrare video difuzată miercuri.

„Problema coridoarelor umanitare din Izium şi Mariupol este deschisă. În prezent este imposibil să scoatem în siguranţă oameni de acolo”, a spus Vereşciuk. „Sunt în curs de stabilire căi pentru a livra hrană şi medicamente”, a adăugat ea.

Situaţia din unele oraşe ucrainene – precum Izium în nord-estul ţării, care se află sub asediul forţelor ruse, şi portul Mariupol din sud-estul ţării, care este de mai multe zile complet încercuit – este considerată catastrofală.

În ultimele zile, oamenii au putut de mai multe ori să fugă prin coridoare speciale. Însă în Mariupol mai multe încercări de evacuare au eşuat, până când marţi circa 20.000 de persoane au putut părăsi oraşul.

Vereşciuk a acuzat forţele ruse că bombardează convoaie umanitare şi locuri unde se adună oameni. La rândul său, Rusia a formulat acuzaţii similare împotriva forţelor militare ucrainene.

Update 12:00 – Aliaţii NATO rămân uniţi în a susţine Kievul în faţa Rusiei, declară ministrul american al apărării

Aliaţii NATO vor continua să trimită arme defensive către Ucraina şi sunt uniţi în a susţine Kievul, a declarat miercuri ministrul american al apărării Lloyd Austin, la sosirea pentru o reuniune cu partenerii din cadrul organizaţiei, informează Reuters.

„Rămânem uniţi în sprijinul nostru pentru Ucraina”, a declarat Lloyd Austin în faţa jurnaliştilor. „Condamnăm invazia neprovocată şi nejustificată a Rusiei… Sprijinim capacitatea lor (a ucrainenilor – n.r.) de a se apăra şi vom continua să o susţinem”, a mai pus ministrul american al apărării, adăugând că angajamentul NATO de a-şi apăra aliaţii este „de oţel”.

Ucraina nu este membră a NATO, aminteşte Reuters, adăugând că Rusia şi-a numit invazia din Ucraina o „operaţiune militară specială”.

Update 11:40 – Ucraina susţine că Rusia a pierdut 40% din forţele de invazie

Cartierul general al armatei ucrainene a afirmat miercuri că Rusia a pierdut până la 40% din forţele de invazie, transmite dpa.

Unităţi ruse fie au fost nimicite, fie şi-au pierdut capacitatea de luptă, arată un ordin de zi, fără a preciza alte cifre.

Agenţia dpa nu a reuşit să verifice informaţiile în mod independent.

În Ucraina, cea mai gravă situaţie este în continuare cea din zona oraşului-port Mariupol de la Marea Azov, unde militarii ruşi încearcă să instaleze o blocadă dinspre periferiile de vest şi de est. Comunicatul ucrainean afirmă că ruşii suferă „pierderi grele” în zonă.

Autorităţile ucrainene afirmă că marţi au reuşit să se refugieze în zone sigure circa 20.000 de locuitori din Mariupol şi 30.000 de civili în total din zonele ameninţate. Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat că trupele ruse blochează în continuare ajutoarele umanitare trimise către Mariupol.

În regiunea Odesa, nave militare ruseşti bombardează coasta, însă potrivit ministrului de interne ucrainean Anton Gheraşcenko nu a avut loc nicio încercare de debarcare.

Negocierile ruso-ucrainene urmau să se reia miercuri. Zelenski a apreciat că cererile încep să fie mai realiste, dar a avertizat că va mai dura până când partea ucraineană va fi satisfăcută de rezultatele tratativelor.

Marţi, prim-miniştrii polonez, ceh şi sloven au făcut împreună o vizită la Kiev, ca un gest de solidaritate cu Ucraina, şi l-au asigurat pe Zelenski de sprijinul lor.

Update 11:30 – Stoltenberg: Este responsabilitatea NATO să se asigure că războiul nu depăşeşte graniţele Ucrainei

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a admis miercuri că Alianţa Nord-Atlantică are „responsabilitatea” de a se asigura că războiul din Ucraina nu se extinde dincolo de frontierele acestei ţări şi a recunoscut că acest conflict va avea consecinţe „de durată” pentru securitatea aliaţilor, transmite EFE.

„Este responsabilitatea NATO de a se asigura că această criză nu se intensifică dincolo de Ucraina şi acesta este şi motivul pentru care am sporit prezenţa (militară) pe flancul estic al Alianţei”, a declarat Stoltenberg, în prezenţa ministrului apărării american, Lloyd Austin, înaintea reuniunii extraordinare a miniştrilor apărării din NATO care se desfăşoară miercuri la Bruxelles.

Update 11:16 – Lavrov: Negocierile de pace cu Ucraina nu sunt uşoare, dar sunt speranţe privind un compromis

Ministrul de externe rus Serghei Lavrov a afirmat miercuri că negocierile de pace cu Ucraina nu sunt uşoare, dar a adăugat că sunt speranţe privind un compromis, relatează Reuters.

„Mă ghidez după evaluările făcute de negociatorii noştri. Ei spun că negocierile nu sunt uşoare din motive evidente. Dar există oarece speranţe de a ajunge la un compromis”, a declarat Lavrov într-un interviu acordat postului de ştiri RBC.

El a menţionat că negociatorii sunt aproape de a conveni asupra formulării unor acorduri, fiind luat „serios” în considerare un statut de neutralitate pentru Kiev.

Şeful diplomaţiei ruse a precizat însă pentru RBC că mai sunt şi alte chestiuni importante, inclusiv folosirea limbii ruse în Ucraina şi libertatea de exprimare.

Update 11:00 – Forţele armate ale Ucrainei lansează contraofensive în mai multe zone, anunţă un consilier prezidenţial

Forţele armate ucrainene lansează contraofensive împotriva forţelor ruse „în mai multe arii operaţionale”, a scris miercuri pe Twitter consilierul prezidenţial Mihailo Podoliak, citat de dpa.

„Aceasta schimbă în mod radical dispoziţiile părţilor”, a adăugat el, fără alte detalii.

Reuters nu a putut verifica aceste comentarii.

Într-o trecere în revistă a modului de desfăşurare a ostilităţilor, Statul Major al forţelor armate ale Ucrainei a vorbit despre „ostilităţi de mare intensitate”, dar nu a precizat unde anume se dau cele mai grele lupte.

Oficiali ucraineni au spus totodată că bilanţul victimelor este în creştere din cauza războiului declanşat în momentul în care Rusia a invadat Ucraina la 24 februarie.

Serviciile de urgenţă din Harkov, regiune din estul Ucrainei, au anunţat miercuri că cel puţin 500 de rezidenţi ai oraşului cu acelaşi nume au fost ucişi.

Iar procurorul general Irina Venediktova a transmis pe Facebook că de la începerea conflictului 103 copii au fost ucişi. Ea a mai menţionat că forţele ruse au lovit peste 400 de centre de învăţământ, 59 dintre ele fiind distruse.

Guvernatorul regiunii Cernigău (nordul Ucrainei), Viaceslav Ceaus, a declarat că principalul oraş din regiune, Cernigău, nu are energie electrică, acelaşi lucru fiind valabil şi pentru alte aşezări din zonă.

Însă Ceaus a declarat că forţele armate ucrainene „sunt puternice şi provoacă lovituri dure duşmanului rus în fiecare oră”.

Update 10:30 – Obiective civile din Zaporojie, bombardate pentru prima dată de armata rusă

Oraşul ucrainean Zaporojie (est), cruţat în mare parte de ofensiva rusă şi loc de refugiu pentru oamenii care au fugit din oraşul asediat Mariupol (sud), a fost vizat miercuri de atacuri aeriene, mai ales asupra uneia dintre gările din oraş, au anunţat autorităţile locale, citate de AFP.

„Obiective civile din Zaporojie au fost bombardate pentru prima dată. O rachetă a căzut în zona gării Zaporojie-2. Potrivit primelor informaţii, nimeni nu a fost ucis”, a anunţat pe Telegram guvernatorul regional Oleksandr Staruh, care a mai spus că o altă rachetă a căzut într-o grădină botanică.

Zaporojie este unul dintre capetele coridorul umanitar pe care se deplasează coloane de vehicule, via Berdiansk, pe o distanţă de circa 270 km, celălalt capăt aflându-se la Mariupol, asediat de armata rusă. Totodată, în apropierea Zaporojie se află o centrală nucleară bombardată la 4 martie de ruşi şi ocupată de aceştia. Populaţia oraşului duce lipsă de apă şi hrană şi se ascunde prin adăposturi subterane de mai multe zile.

Pe de altă parte, procurorul general al Ucrainei, Irina Venediktova, a scris miercuri pe Facebook că, de la începutul invaziei ruse în Ucraina, în această ţară au fost ucişi 103 copii, anunţă Reuters. Forţele ruse au lovit peste 400 de centre de educaţie, din care 59 au fost distruse, a adăugat ea. Reuters scrie că nu a putut verifica imediat această informaţie.

Update 9:20 – Noi atacuri ruse asupra cartierelor rezidenţiale din Kiev

Armata rusă a bombardat din nou miercuri mai multe cartiere rezidenţiale din Kiev, a anunţat serviciul de stat pentru urgenţe (SES), unul dintre atacuri afectând cartierul Şevcenko, unde cel puţin două persoane au fost rănite, transmite EFE.

Potrivit SES, atacurile din această zonă au provocat prăbuşirea unui bloc de locuinţe de 12 etaje şi căderea altei construcţii adiacente, de 9 etaje. Unităţi de pompieri şi salvatori aflaţi în apropiere au sosit imediat la locul exploziilor şi au început să evacueze locatarii şi să îndepărteze molozul.

Explozii puternice s-au putut auzi miercuri în zori la Kiev, urmate de coloane de fum negru, a constatat şi AFP, care notează că armata rusă şi-a intensificat în ultimele zile atacurile asupra oraşelor ucrainene.

Către ora locală 6:00 (05:00 GMT), cel puţin trei explozii puternice s-au înregistrat în vestul capitalei, vizată şi în ajun şi aflată sub interdicţie de circulaţie până joi dimineaţă.

Autorităţile locale nu au prezentat deocamdată niciun bilanţ, iar presa nu a fost autorizată să intre în oraş, din cauza interdicţiei de circulaţie în vigoare.

Marţi, cel puţin patru persoane au fost ucise şi 40 salvate dintr-un imobil din cartierul Sviatocin (vest), după ce un atac aerian rus a provocat un incendiu, potrivit autorităţilor locale. Cel puţin alte două atacuri s-au soldat cu mai mulţi răniţi în oraş.

La aproape trei săptămâni după invadarea Ucrainei, armata rusă şi-a intensificat în ultimele zile atacurile şi vizează îndeosebi oraşe, unde luptele fac ravagii, precum Harkov (nord), cartiere din Kiev, Mariupol (sud) sau Mikolaiv (sud), dar şi vestul ţării.

Consilierul Ministerului de Interne ucrainean, Vadim Denisenko, a declarat miercuri că aproximativ 20.000 de civili au reuşit până acum să fugă din oraşul-port Mariupol cu maşini personale, potrivit Reuters.

Supuşi bombardamentelor ruse în ultimele două săptămâni, locuitorii din Mariupol au rămas blocaţi în oraş, fără căldură, electricitate şi apă potabilă, au transmis oficiali ucraineni. Cel puţin 200.000 dintre ei au nevoie urgentă să fie evacuaţi.

Totodată, serviciile de urgenţă din regiunea Harkov (est) au anunţat miercuri că, de la începutul invaziei ruse, la 24 februarie, cel puţin 500 de locuitori ai oraşului cu acelaşi nume au fost ucişi. Reuters menţionează că nu a putut verifica imediat informaţia şi aminteşte că Rusia insistă că nu atacă civili.

Update – Preşedintele Zelenski afirmă că poziţiile Ucrainei şi Rusiei în negocieri sună mai realist

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat într-o înregistrare video difuzată miercuri dimineaţa că poziţiile Ucrainei şi Rusiei la negocierile de pace sună mai realist, dar că este nevoie de mai mult timp, transmite Reuters.

„Întâlnirile continuă şi, sunt informat, poziţiile din timpul negocierilor sună deja mai realist. Dar mai este nevoie de timp pentru ca deciziile să fie în interesul Ucrainei”, a afirmat preşedintele Zelenski.

Un înalt oficial ucrainean a declarat marţi că discuţiile cu Rusia au fost foarte dificile, dar că există „cu siguranţă loc de compromis”, adăugând că negocierile vor continua miercuri.

Update 8:30 – Curtea Internaţională de Justiţie se pronunţă miercuri cu privire la invazia rusă în Ucraina

Curtea Internaţională de Justiţie (CIJ), cu sediul la Haga, se pronunţă miercuri în procesul deschis de Kiev care cere celui mai înalt tribunal al ONU să ordone Moscovei că înceteze imediat invazia din Ucraina, în ceea ce va fi primul verdict al unui tribunal internaţional de la izbucnirea războiului în urmă cu aproape trei săptămâni, transmit dpa şi AFP.

CIJ se va pronunţa asupra acestei chestiuni în cadrul unei audieri care va începe la 16:00 ora locală la Haga (15:00 GMT).

Ucraina acuză Rusia de încălcarea Convenţiei din 1948 privind genocidul şi cere curţii să ordone încetarea imediată a ostilităţilor. Totodată, Ucraina mai cere judecătorilor să decidă că nu există o justificare legală pentru invazie.

Rusia a boicotat audierile la 7 martie şi 8 martie. Însă, într-un document scris, Moscova a respins competenţa curţii cu privire la speţa prezentată de Ucraina.

Agenţia dpa aminteşte că, deşi verdictele CIJ au caracter obligatoriu şi nu există posibilitatea unui recurs, curtea nu are puteri executive care să-i permită să le pună efectiv în aplicare.

Update 01:35 – Cancelarul Scholz exclude din nou intervenţia NATO în războiul din Ucraina

Cancelarul german Olaf Scholz a continuat să excludă marţi o intervenţie militară a NATO în războiul din Ucraina, transmite dpa.

„Sunt de acord cu preşedintele american Joe Biden, cu preşedintele Franţei Emmanuel Macron şi cu ceilalţi aliaţi că nu trebuie să existe un conflict armat între NATO şi Rusia. Nimeni nu îşi poate dori asta”, a spus cancelarul Scholz la un summit economic organizat la Berlin de ziarul Die Welt.

„Nu vom înfiinţa zone de excludere aeriană deasupra Ucrainei. Asta ar însemna o confruntare militară directă cu Rusia, cu avioane de luptă ruseşti”, a mai spus Scholz, citat de ziar.

Alianţa occidentală continuă să aibă încredere în efectul măsurilor care vizează în primul rând economia rusă, a adăugat el, potrivit Die Welt.

„Împreună cu aliaţii noştri din Europa şi SUA am pregătit sancţiuni foarte precise”, a continuat Scholz.”Poate că preşedintele Vladimir Putin a planificat acest război de un an şi s-a pregătit pentru reacţii economice din partea comunităţii internaţionale, dar a subestimat determinarea noastră: sancţiunile au un impact mai puternic decât şi-a imaginat Rusia vreodată”.

Dar măsurile ar avea un impact şi asupra Germaniei şi a cetăţenilor săi.”Spun asta în perspectiva propriei dezvoltări economice, a lanţurilor de aprovizionare, a relaţiilor comerciale. Nu este încă posibil să calculăm acest lucru cu precizie, aşa că este cu atât mai important să ne putem susţine măsurile pe termen lung”, a spus Die Welt, citându-l pe cancelarul german.

Udate 01:20 – Polonia consideră necesară o misiune NATO de menţinere a păcii în Ucraina

O misiune internaţională de menţinere a păcii ar trebui trimisă să opereze în Ucraina, a declarat marţi liderul partidului polonez de guvernământ PiS în timpul unei conferinţe de presă la Kiev, alături de preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, transmit Reuters şi AFP.

„Cred că este necesar să avem o misiune de pace a NATO, eventual o structură internaţională mai largă, dar o misiune care va putea să se apere, care să opereze pe teritoriul ucrainean, care se va afla pe teritoriul ucrainean cu acordul preşedintelui şi al guvernului Ucrainei şi care nu va fi o misiune fără apărare”, a spus Jaroslaw Kaczynski în timpul conferinţei de presă difuzate de televiziunea poloneză.

Această misiune se va „strădui să instaureze pacea, să acorde ajutor umanitar dar, în acelaşi timp, va fi protejată de forţe adecvate, de forţe armate”, a declarat Kaczynski.

Viceprim-ministrul Jaroslaw Kaczynski a participat marţi, la Kiev, alături de prim-miniştrii polonez, ceh şi sloven, la o întâlnire cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski şi prim-ministrul Denis Şmigal. Jaroslaw Kaczynski este considerat principalul factor de decizie din Polonia.

Aceasta este prima vizită a unor lideri străini în Ucraina de la începutul atacului forţelor ruse pe 24 februarie.