Războiul dintre stat şi „imobiliari” pe Aversa, faza pe documente. Ce probe aduce fiecare

Lupta dintre dintre stat,  prin AAAS, şi investitorul canadian Michael Topolinski pentru fabrica de pompe Aversa Bucureşti nu se duce doar în instanţă. Ambele părţi aduc în sprijinul lor documente prin care să justifice că dreptatea este de partea lor.

Citiţi aici despre conflictul dintre stat şi investitor

Astfel, după ce ECONOMICA.NET a publicat părţi din raportul administratorului special Aversa, Gheorghe Matei, angajat al AAAS, canadianul Topolinski prezintă, la rândul lui, acte care, spune el, îî dau lui dreptate în conflict.

În primul rând, Topolinski spune că AAAS  a contestat prea târziu rezultatul licitaţiei din 11 septembrie. „Am câştigat licitaţia pe 11 septembrie 2013. Documentul de la lichidator a ajuns la Tribunal pe 12 septembrie. AAAS trebuia să facă contestaţia în trei zile. Nu a făcut-o, a făcut-o pe 19 septembrie, deci în afara perioadei legale”, explică canadianul. Totuşi, instanţa a admis judecarea constestaţiei statului, pe fond, considerând-o îndreptăţită. Potrivit lui Topolinsky, opinia a patru dintre cele mai recunoscute case de avocatură din ţară, „Stoica şi Asociaţii”, „Ţuca, Zbârcea şi Asociaţii”, „Biriş Goran” şi profesorul Ion Turcu, de la Cluj arată că nu ar fi trebuit admisă contestaţia AAAS.

Mai mult, canadianul spune că preşedintele AAAS, Ion Popa, a făcut presiuni asupra unor reprezentanţi din compania sa, pentru a accepta o anumită firmă la Aversa, dar refuză să numească acel partener privat.

Într-un schimb de mail-uri dintre Topolinski şi partenerul său de la Aversa Manufacturing, Traian Stan, acesta din urmă arată că a fost sunat de Popa şi supus la un tir de întrebări şi de jigniri. Stan spune că a fost întrebat cine este el şi de ce coordonează Aversa Manufacturing, cum îndrăzneşte să decidă cine are şi cine nu are accesul în halele de producţie, de ce nu înţelege că statul este acţionarul majoritar al companiei, de ce nu-l lasă în interiorul fabricii pe administratorul special Gheorghe Matei.

„Domnul Popa a fost extrem de agresiv şi ofensator în timpul întregii discuţii, chiar dacă eu l-am avertizat că mandatul meu nu se referă la discuţii pe marginea situaţiei legale a companiei”, se arată în mail-ul trimis de Stan lui Topolinski.

Amintim că administratorul special Aversa, Gheorghe Matei, a realizat un raport privitor la situaţia fabricii, după privatizare, în care se arată că producţia a scăzut până la 0, comenzile au dispărut, mijloacele de producţie sunt furate iar angajaţii sunt cu lefurile neplătite şi cu spectrul concedierii deasupra capului. În acest timp, noii patroni ai fabricii bucureştene se ocupă cu ridicări topografice şi topometrice. Ataşat, vă prezentăm, integral, raportul făcut de administratorul special Aversa.

Ca un suprem argument că vânzarea activelor Aversa a fost iniţial pe placul statului, Topolinski prezintă Procesul verbal de la încheierea licitaţiei din 11 septembrie 2011. Din partea Comisiei de licitaţie semnează Elena Radu, reprezentantul lichidatorului RVA Insolvency, preşedinte, Alexandru Saidufis, tot din partea RVA, Lucian Stoican, din partea lichidatorului Activ Lichidator, Victoriţa Oprea, tot de la Activ, şi George Asanache, administrator special Aversa, din partea acţionarului şi creditorului majoritar AAAS. Din partea adjudecatarului a semnat Topolinski, ca lider al consor’iului Blue Diamond Estate – Autoplast Engineering. „Însuşi reprezentantul acţionarului a semnat, admiţând buna derulare a licitaţiei”, spune investitorul canadian.

Surse din AAAS au precizat, pentru ECONOMICA.NET, că Asanache a greşit când a girat privatizarea Aversa, din septembrie. Aceasta pentru că nu a verificat respectarea tuturor condiţiilor impuse în caietul de sarcini, mai ales referinţa la codul CAEN care cere adjudecatarului să aibă acelaşi obiect principal ca şi Aversa. „E tânăr, e pripit. A semnat fără să se sfătuiască cu superiorii săi de atunci, de aceea nici nu se mai găseşte în schema de personal. Aceasta nu împiedică deloc AAAS să conteste rezultatul licitaţiei”, ne-a spus sursa.

Pe 29 februarie, George Asanache a fost revocat din funcţia de administrator special Aversa, în locul lui fiind numit Gheorghe Matei, fost director al fabricii între 1999 şi 2005. De acest Matei, Asociaţia Salariaţilor Aversa s-a plâns că ar fi contribuit la declinul societăţii din perioada în care el a fst director şi la pierderea a sute de locuri de muncă. Angajaţii fabricii deplâng şi presiunile pe care statul le-ar  face la adresa noilor proprietari pentru a accepta un partener privat precum şi numeroasele controale ale diverselor instituţii, care ar bloca activitatea societăţii. Salariaţii au şi înaintat către Tribunalul Bucureşti o „cerere de intervenţie accesorie” prin care cer instanţei să nu admită contestaţia la privatizare a AAAS.

În acest timp, conducerea AAAS, prin preşedintele Ion Popa, nu face comentarii cu privire la acuzaţiile lui Topolinski. Popa îi cere lui Topolinski să facă public numele partenerului pe care AAAS ar vrea să îl impună investitorilor, lucru refuzat de canadian, şi aşteaptă decizia instanţei.

Procesul dintre stat şi Aversa Manufacturing are termen pe 20 martie.

În 11 septembrie, după 15 sesiuni eşuate de licitaţii, Aversa Bucureşti ajungea în proprietatea canadianului Topolinski, remarcat în România mai ales prin investiţii în imobiliare. Acesta a plătit 1,8 milioane către stat şi a mai făcut un depozit de 3,6 milioane, la care statul are acces după ce se rezolvă un litigiu de pe terenul Aversa. După ce acest litigiu se rezolvă, investitorul mai trebuie să achite alte 11,8 milioane de euro. Prin caietul de sarcini, fabrica trebuie să-şi păstreze obiectul de activitate şi să facă producţie timp de cel puţin trei ani şi să păstreze 200 de salariaţi tot pentru cel puţin trei ani. Dacă nu, privatizarea este anulată.
„În caietul de sarcini se specifică producţie. Nu câtă producţie, ci producţie”, afirmă Topolinski.

 În schimb, tot prin caietul de sarcini, utilajele pot fi relocate, cu tot cu fabrică, într-un alt amplasament, ceea ce noii proprietari şi vor să facă. Aceştia afirmă că vor să investească 15 milioane de euro într-o altă fabrică, mai mică, care să folosească utilajele Aversa. Cele 10 hectare din zona Gării Obor vor fi folosite pentru dezvoltări imobiliare. Valoarea de piaţă a terenului este între 70 şi 100 de milioane de euro.