În ritmul actual, autovehiculele chinezeşti vor atinge o cotă de 40% din piaţa electricelor din UE, în 2035, dublu faţă de nivelul actual, de 20%, inclusiv cu noile taxe aprobate de Bruxelles, se menţionează într-un raport privind industriile strategice pentru tranziţia energetică, publicat marţi de IEA.
Raportul precizează că, dacă industria auto europeană vrea că concureze pe piaţa autovehiculelor electrice, va fi „esenţial” să-şi diminueze costurile de producţie şi în acest sens să realizeze o integrare completă a lanţurilor de aprovizionare, incluzând bateriile, ce reprezintă aproape 40% din costul total, https://www.agerpres.ro/economic-intern/2024/10/30/vestas-a-primit-o-comanda-din-romania-pentru-turbine-eoliene-cu-o-capacitate-de-50mw–1379067.
De aceea, IEA consideră că producţia în Europa a tehnologiilor pentru tranziţia energetică va depinde de succesul aplicării Legii Industriei Zero Emisii Nete, care are obiective „uşor de atins” în ceea ce priveşte tehnologiile eoliene şi pompele de căldură, dar cu provocări „mult mai mari” în sectorul auto.
Documentul subliniază că, la nivel global, dezvoltarea uniformă a industriei tehnologiilor curate şi comercializarea acestora vor fi elemente cheie pentru combaterea schimbărilor climatice.
De asemenea, reaminteşte că piaţa mondială a principalelor şase tehnologii de energie curată (fotovoltaice, eoliene, vehicule electrice, baterii, electrolizoare şi pompe de căldură) a crescut de patru ori în perioada 2015-2023, an în care a depăşit 700 miliarde de dolari (circa 647.216 miliarde euro).
Această creştere va continua în forţă şi cifra se va majora de aproape trei ori până în 2035, când va depăşi 2.000 de miliarde de euro. Ca exemplu, este o cifră echivalentă celei a pieţei mondiale de petrol din ultimii ani, menţionează IEA.
Raportul reaminteşte că „există un mare val de producţie a tehnologiilor curate” la nivel mondial, cu investiţii în acest sector de 235 miliarde dolari în 2023, în urcare cu 50%.
China este în prezent marele centru mondial al producţiei de tehnologii curate, dar IEA consideră că asta nu se datorează numai costurilor reduse de producţie, ci şi altor factori importanţi, precum enorma sa piaţă internă şi gradul ridicat de integrare a companiilor şi facilităţilor în lanţurile de aprovizionare.
În ritmul actual, China va exporta tehnologii curate de peste 340 miliarde dolari în 2035, echivalentul sumei obţinute din exporturile de petrol de Arabia Saudită şi Emiratele Arabe Unite în 2024.
În SUA, raportul semnalează că legea privind Reducerea inflaţiei şi cea privind Infrastructura dau roade, cu 230 miliarde dolari deja mobilizaţi până în 2030, ceea ce presupune ca, de exemplu, cererea naţională de panouri fotovoltaice să fie acoperită din producţia internă până în 2035.
În America Latină, se evidenţiază rolul important pe care îl poate juca Mexicul ca şi centru de producţie pentru piaţa nord-americană, ceea ce este în prezent în privinţa autovehiculelor cu combustie internă.
De asemenea, raportul subliniază potenţialul rol al Braziliei, care are deja o importantă industrie de palete de turbine eoliene (acum produce 5% din totalul mondial) şi care, datorită abundenţei de energii regenerabile – la fel ca şi vecinii săi – ar putea exporta în ţările dezvoltate produse realizate aproape fără emisii cu efect de seră, precum oţel sau amoniac, destinate pieţelor unde sunt mai scump de produs, precum Japonia sau Europa.
IEA evidenţiază importanţa producţiei de tehnologii curate în lupta cu schimbările climatice cu un exemplu: o navă container încărcată cu panouri fotovoltaice oferă aceeaşi capacitate de generare a electricităţii ca şi 50 de vaze mari cu gaz lichefiat sau o sută încărcate cu cărbune.
Autorităţile chineze le-au spus constructorilor auto să oprească investiţiile mari în acele ţări europene care sprijină aplicarea de tarife vamale suplimentare la importurile de automobile electrice din China, o decizie care este posibil să creeze noi diviziuni în Europa, au declarat pentru Reuters două surse din apropiere acestui dosar.
Noi tarife, de până la 45,3%, au intrat miercuri în vigoare în Uniunea Europeană, la finalul unei anchete care a provocat diviziuni în blocul comunitar şi a declanşat represalii din partea Beijingului.
Cu prilejul unui vot care a avut loc la începutul acestei luni, zece state membre, inclusiv Franţa, Polonia şi Italia, au sprijinit introducerea de tarife suplimentare la importurile de vehicul electrice „Made in China”, în timp ce alte cinci state membre, inclusiv Germania, s-au opus şi restul de 12 ţări s-au abţinut.
Într-un moment în care Beijingul continuă să negocieze cu Bruxelles-ul pentru găsirea unei soluţii alternative, constructorilor chinezi, inclusiv BYD, SAIC şi Geely, li s-a spus la o întâlnire organizată în data de 10 octombrie la sediul Ministerul Comerţului, că ar trebui să oprească investiţiile în active importante, precum uzine, în acele ţări care au sprijinit propunerea de introducere de tarife suplimentare, susţin sursele citate de Reuters. Mai mulţi constructori străini au participat şi ei la aceeaşi reuniune, la care participanţilor li s-a spus să fie prudenţi cu investiţiile lor în ţări care s-au abţinut de la vot şi au fost „încurajaţi” să investească în acele ţări care au votat împotriva tarifelor, au adăugat sursele care au dorit să îşi păstreze anonimatul.
Italia şi Franţa se numără printre ţările UE care au curtat constructorii chinezi pentru investiţii, dar totodată au tras un semnal de alarmă cu privire la riscul pe care îl reprezintă o avalanşă de automobile electrice chineze ieftine pentru constructorii europeni.
Grupul de stat SAIC, al doilea mare exportator chinez de automobile, urmează să aleagă locaţia pentru uzina sa europeană de automobile electrice şi, în paralel, are de gând să deschidă un centru european pentru componente în Franţa, pentru a veni în întâmpinarea cererii pentru automobilele sale marca MG.
De asemenea, Guvernul italian poartă discuţii cu Chery, cel mai mare exportator chinez de automobile, precum şi cu alţi constructori chinezi, inclusiv Dongfeng Motor, cu privire la posibile investiţii.
BYD construieşte o uzină în Ungaria, ţară care a votat împotriva tarifelor. Gigantul chinez din domeniul automobilelor electrice analizează posibilitatea de a-şi muta cartierul general european din Ţările de Jos în Ungaria, din cauza îngrijorărilor cu privire la costuri, au dezvăluit alte două surse din apropierea acestui dosar.
Potrivit Reuters, tot la reuniunea din 10 octombrie, constructorilor chinezi şi s-a comunicat că ar trebui să evite să poarte discuţii separate privind investiţiile cu guvernele europene, şi în schimb să facă eforturi pentru a purta negocierile colective.
Directiva Beijingului vine după un avertisment similar lansat în luna iulie, când Ministerul Comerţului i-a sfătuit pe constructorii auto să nu investească în ţări precum India şi Turcia, şi de asemenea să fie prudenţi cu investiţiile lor în Europa.