Răzbunarea micilor investitori. Ce va fi în 2014, după câştiguri de până la 32% în 2013 cu fondurile mutuale

Titlurile fondurilor mutuale s-au scumpit cu până la 32%, anul trecut, acesta fiind şi câştigul investitorilor.

Totodată, averea investitorilor din fonduri (activele nete ale fondurilor, sau valoarea investiţiilor acestora) a crescut stabil, cu „doar” zeci de procente, 42% – în 2013.

Activele nu s-au mai triplat, ca în 2009, nici nu s-au mai dublat ca în 2006, la începutul perioadei de relansare, ci

Respinşi de condiţiile restrictive de acces la marile oferte publice de vânzare de acţiuni ale vedetelor statului ajunse la bursă, investitorii mici au luat cu asalt fondurile mutuale, mai exact vehiculele de plasament prioritar în instrumente cu risc scăzut.

Numărul investitorilor mici atraşi în 2013 de fondurile de investiţii deschise româneşti (numite şi mutuale) a crescut de aproape 32.800, până la aproape 267.000.

În 2013, adică în anul marilor listări ale companiilor de stat la Bursă, au venit de aproape 3 ori mai mulţi investitori decât în 2012, în fondurile deschise de investiţii.

Fondurile deschise de investiţii, numite şi mutuale, sunt fonduri cu emisiune şi răscumpărare continue de titluri, spre deosebide de ce le închise, la care accesul nu este permis decât periodic.

Bani întorşi din bursă

Deşi vedete ca Romgaz (SNG) şi Nuclearlelectrica (SNN) au atras şi mulţi investitori mici, puţini dintre aceştia au obţinut cât doreau, din cauza mecanismului de alocare.

Repartizarea acţiunilor subscrise în ofertele publice iniţiale (IPO) de vânzare a acţiunilor SNG şi SNN  s-a făcut după metoda pro rata, care a favorizat pe investitorii mari: cu cât ai subscris mai mult, cu atât ai primit mai mult.

Pe de altă parte, acţiunile rezervate acţionarilor mici au fost puţine şi de aceea investitorii mici au primit 7 acţiuni SNG în loc de 100 subscrise.

Pentru restul, au primit banii înapoi şi aceşti bani s-au dus în fondurile mutuale, în mare parte, mai ales în campioanele pieţei.

Averea investitorilor în fonduri mutuale autohtone (sau activul net de cheltuielile de administrare) s-a apropiat de pragul de 3 miliarde de euro.

Campioanele sunt aceleaşi, chiar dacă BCR Obligaţiuni a fost redenumit, iar Raiffeisen RON Plus are încă dubii privind identitatea sa (este un fond între categoria celor monetare şi clasa celor de obligaţiuni).

Acestea şi alte câteva mari fonduri mutuale care fac plasamente în obligaţiuni, de stat sau corporatiste, în depozite bancare şi alte instrumente cu venit fix, sunt numai bine pentru a parca banii pe perioade relativ scurte, între două investiţii.

Desigur, nu doar evenimentele de la Bursă au încurajat fluxul de bani spre fondurile mutuale ci şi scăderea dobânzilor. Foarte multe fonduri mutuale oferă câştiguri mai mari decât depozitele bancare, în condiţii de costuri uneori mai favorabile.

Mai mult de un sfert de milion de români sunt proprietarii activelor nete de 12,5 miliarde de lei din cele 64 de fonduri mutuale româneşti. Echivalentul altor 1,6 miliarde de lei este plasat în 55 fonduri mutuale străine , vândute şi în România. Acestea sunt administrate din afara ţării şi nu le includem în statisticile pieţei domestice.

Activele nete ale fondurilor mutuale au crescut cu  42%, sau cu 3,7 miliarde de lei, potrivit estimărilor ECONOMICA.NET.

Ce va fi în 2014

Dacă Guvernul nu-şi va redimensiona ofertele IPO din acest an (Hidroelectrica, Electrica, Complexul Energetic Oltenia) şi nu va oferi mai multe acţiuni investitorilor mici, fenomenul din 2013 se va repeta.

Şi aceleaşi fonduri cu risc scăzut vor avea succes în 2014.

„Piaţa fondurilor mutuale îşi va continua expansiunea în 2014, dar mai ales prin fondurile conservatoare, cu profil de risc scăzut sau moderat. Este nevoie de o stabilitate mai mare a tendinţei de   creştere pentru ca investitorii în fonduri mutuale să se orienteze şi spre fondurile cu componentă de plasament în acţiuni”, a declarat Dan Nicu, directorul general al societăţii de administrare a investiţiilor BRD Asset Management.

Este drept, indicii Bursei de Valori Bucureşti (BVB) sunt încă departe de a recupera decalajul faţă de maximele de dinainte de criză, în timp ce marile burse ale lumii le-au depăşit.

„Ar fi raţional ca acum investitorii să intre la cumpărare, inclusiv prin fonduri mutuale cu plasamente de acţiuni, dar aceasta este raţiunea tocmai a unui investitor cu profil de risc ridicat, profil care nu caracterizează pe clienţii fondurilor mutuale”, a adăugat Dan Nicu.

Totuşi, vom avea „o bursă mai puternică şi mai lichidă”, a mai spus directorul BRD Asset Management (BRD AM), a treia cea mai mare firmă românească de administrare a invetiţiilor, cu active în gestiune de peste 1,33 miliarde de lei.

 Pe de altă parte, marile burse externe, ajunse la maxime mai mari decât cele dinainte de criză, ar putea să corecteze suficient de puternic pentru a tăia din avântul BVB. 

Câştigurile cel mai puţin riscante

Cel mai mare fond al BRD AM, Simfonia 1, este al patrulea ca mărime de pe piaţă, cu active nete (după cheltuielile de administrare) de 778 milioane de lei şi este şi unul dintre cele mai vechi de pe piaţă.

Simfonia 1 a fost clasificat ca fond monetar, care face plasamente mai ales în depozite şi instrumente bancare. Acum este la clasa „alte fonduri”, după ce regulile de clasificare au devenit mai stricte şi au impus ca fondurile monetare să aibă majoritatea plasamentelor în instrumente cu scadenţa mai mică de un an.

Cu un randament de 4,73% în 2013, Simfonia 1 respectă cerinţa tradiţională de a plăti mai mult decât depozitul bancar.

Dobânda medie la depozitele existente în sold în România era de 4% încă din octombrie şi era în scădere, potrivit datelor BNR. La depozitele cu „durata iniţială mai mică sau egală cu 2 ani”, dobânda era de 4,4%.

Vedetele inconstestabile ale pieţei sunt Erste Bond Flexible RON (fostul BCR Obligaţiuni, care a absorbit, a un moment dat BCR Monetar) şi  Raiffeisen Ron Plus.

Cele două fonduri, sunt campioanele atragerii de bani noi, inclusiv a celor întorşi de la bursă în conturile investitorilor, după IPO Romgaz, Nuclearelectrica, dar şi după oferta secundară de la Transgaz (TGN) din primăvara trecută.

Erste Bond Flexible RON câştigase deja 150 de milioane de lei în decembrie, şi depăşise plafonul de active de 5,5 miliarde de lei. Mai ales pe seama acestui fond, totalul activelor va fi depăşit nivelul de  12,5 miliarde de lei la sfârşitul anului 2013

Şi Raiffeisen Ron Plus a câştigat peste 30 de milioane în decembrie, până la un total al activelor nete de 1.990 milioane de lei (date din 23 decembrie).

Raiffeisen Ron Plus are un randament de 6,12% (potrivit datelor din 23 decembrie). Este fostul fond Raiffeisen Monetar, acum încadrat la categoria „alte fonduri”, pentru că administratorii preferă  să nu renunţe nici la o parte din plasamentele în obligaţiuni în lei, dar nici la o parte din depozitele bancare.

O dobândă de peste 6% este mai mult decât onorabilă atât faţă de dobânda la depozite bancare, cât şi faţă de randamentul obligaţiunuilor.

Erste Asset Management România (EAM) a ales pentru Erste Bond Flexible RON cariera unui fond de obligaţiuni şi după noile criterii de clasificare. Mai mult, EAM a şi redenumit fondul conform regulilor europene, care spun că numele fondului trebuzie să indice administratorul, tipul de plasament principal, modul de plasament şi moneda de plasament.

Erste Bond Flexible RON a obţinut un randament de 7,16%, în 2013.

Doar Carpatica Obligaţiuni mai are un randament de peste 7%  (7,15), dintre celelate fonduri care sunt realmente de obligaţiuni. Este însă un fond mic, de doar 21 de milioane de lei. Un fond mare, de 474 milioane de lei, BT Obligaţiuni, nu-şi respectă numele: are 72% din bani depuşi în depozite bancare.

Randamentele celorlalte fonduri de obligaţiuni în lei sunt mai mici de 6%.

Există pe piaţă şi o vedetă în euro, Raiffeisen Euro Plus, cu active de 355 de milioane de euro (1,67 miliarde de lei), care investeşte tot în obligaţiuni, dar în euro. Randamentul pe 2013 este tot în euro: 3,4%.

Gustul acţiunilor

Circa 50 de fonduri mutuale româneşti fac plasamente în acţiuni sau măcar cochetează cu bursa.

Fondurile de acţiuni ar trebui să fie cele mai performante, după randamente, dar nici investitorii şi nici administratorii nu le-au mai acordat aceeaşi atenţei ca înainte de criză.

Fondurile de acţiuni trebuie să aibă cel puţin 85% din bani în astfel de titluri.

Totuşi, puţine fonduri de acţiuni au egalat performanţele medii ale  Bursei de Valori Bucureşti (BVB) şi acestea au fost tocmai fondurile care au imitat structura portofoliilor cu care sunt construiţi indicii.

Certinvest, cea mai mare firmă de administrare independentă de vreun grup financiar, a câştigat pariul cu trei astfel de fonduri de indice: Certinvest BET Index, cu un randament de 31,5%, Certinvest BET FI Index (29,5%) şi Certinvest XT Index (26,8%).

Performanţele indicilor a căror structură de acţiuni o imită fondurile de mai sus erau în 23 decembrie de  23,8% (BET, indicdele care face media ponderată a variaţiilor celor maiimportante acţiji de la BVB, cu excepţia societăţilor de investiţii financiare  – SIF), de 20,9% (BET FI, al celor 5 SIF-uri şi al Fondului Proprietatea) şi de 21% (la BET XT, al celor mai importante 25 de acţiuni inclusiv FP şi SIF-uri).

Doar două fonduri de acţiuni mai pot concura cu cele de mai sus: ERSTE Equity Romania ( 20,45%) şi Raiffeisen Acţiuni (17,5%).

Pe de altă parte, vin din urmă fondurile  diversificate, care combină în diferite reţete toate instruementele de investiţii disponibile.

ERSTE Balanced RON (fost BCR Dinamic) are un câştig de 17,5% în 2013. Este un fond diversificat de tip echilibrat, care are în acţiuni cel mult 65% din active şi cel puţin 35%.

Carpatica Stock are un randament de 15,24%. Este, în ciuda numelui, un fond diversificat de tip dinamic, cu expunere pe acţiuni de peste 65%.

Carpatica Global este deja cel mai aproape de un fodn de obligaşiuni. De aceea şi este un fod diversificat defensiv, cu expunere pe acţiuni de maxim 35%. Are un căşti mai mic de 14% în 2013.

În schimb, fondul Acţiuni Europa Regional, este un fond diversificat flexibil, al cărei expunere în acţiuni poate varia între 0 şi 100%. Radnamentul său abia a trecut de 10%

Cel mai redutabil performer este Audas Piscator, care face plasamente foarte riscante în instrumente derivate, dar cu recompensă pe măsură, randamnet de peste 50% în 2013.