Răzvan Nicolescu: În ultimii ani s-au cheltuit 100 mil. euro pe studii de fezabilitate care au expirat

‘Să încercăm să cheltuim banii eficient. În ultimii ani s-au cheltuit 100 de milioane de euro pe studii de fezabilitate şi multe dintre ele nu mai pot fi folosite. Eficientizarea cheltuielilor este una din principalele teme de discuţie cu companiile de stat’, a spus Nicolescu, aflat, miercuri, în vizită de lucru la centrala nucleară de la Cernavodă.

Corpul de control al Departamentului pentru Energie a finalizat analiza privind cheltuielile efectuate de Hidroelectrica privind fezabilitatea proiectului hidrocentralei Tarniţa-Lăpuşteşti, din care reiese că, deşi s-au cheltuit peste 19,3 milioane de lei, nu se ştie încă dacă proiectul este fezabil sau nu.

‘Corpul de Control al Departamentului pentru Energie a finalizat analiza privind cheltuielile efectuate de SC Hidroelectrica SA pentru studiile realizate în perioada 2003-2014. Suma totală cheltuită a fost de 15,6 milioane lei fără TVA (19,3 milioane de lei cu TVA – n.r.). Ministrul delegat pentru Energie, Răzvan Nicolescu, a transmis Consiliului de Administraţie al SC Hidro Tarniţa SA să prezinte un plan de acţiuni, conform căruia proiectul hidrocentralei să beneficieze de informaţiile obţinute în urma realizării studiilor, chiar dacă acestea nu conţin toate concluziile privind fezabilitatea sau nefezabilitatea proiectului’, se arată într-un comunicat al Departamentului pentru Energie remis, marţi, AGERPRES.

De asemenea, Departamentul pentru Energie a solicitat Consiliului de Administraţie al SC Hidro Tarniţa SA să finalizeze studiile de fezabilitate privind proiectul în cauză la costuri minime, cu o eficienţă ridicată în cheltuirea banilor societăţilor de stat prezente în acţionariat, se mai precizează în comunicat.

‘Proiectul Tarniţa este unul strategic pentru România’, subliniază oficialii Departamentului.

Ministrul delegat pentru Energie a dispus în data de 5 mai Corpului de Control al Departamentului pentru Energie realizarea unei analize în privinţa cheltuielilor efectuate până în prezent pentru realizarea proiectului hidrocentralei de acumulare şi pompaj Tarniţa – Lăpuşteşti.

Proiectul de realizare a centralei de acumulare prin pompaj de la Tarniţa-Lăpuşteşti a fost discutat pentru prima dată în România în urmă cu aproximativ 40 de ani, când au fost efectuate şi cercetările pentru depistarea celui mai bun loc. Locul de construcţie al hidrocentralei a fost ales dintr-o serie de aproximativ 20 de amplasamente din toată ţara, datorită, printre altele, căderii foarte bune de apă şi a poziţionării.

Societatea Hidro Tarniţa SA a fost înfiinţată la 1 noiembrie 2013 pentru realizarea proiectului Centrala Hidroelectrica cu Acumulare prin Pompaj (CHEAP) Tarniţa – Lăpusteşti, având ca acţionari Complexul Energetic Hunedoara SA şi SC DFEE Electrica SA.

În acordul de înfiinţare a Hidro Tarniţa s-a convenit ca acţionarii să aprobe, după înregistrarea societăţii, majorarea capitalului prin aport de capital, subscris şi vărsat integral în numerar de Complexul Energetic Hunedoara, DFEE Electrica, Hidroelectrica, Nuclearelectrica, Romgaz, Complexul Energetic Oltenia, astfel încât, după această primă subscriere, capitalul social al societăţii să reprezinte echivalentul în lei a 12 milioane euro, respectiv câte două milioane de euro (8,9 milioane lei) pentru fiecare dintre cei şase acţionari.

Angajaţii Hidro Tarniţa vor avea în acest an un salariu mediu lunar de 7.910 lei/persoană, determinat pe baza cheltuielilor de natură salarială, potrivit bugetului de venituri şi cheltuieli pentru anul 2014 publicat săptămâna trecută în Monitorul Oficial.

Tot potrivit bugetului, compania va investi în acest an 15,6 milioane de lei pentru pregătirea, dezvoltarea şi autorizarea proiectului hidrocentrale, iar cea mai mare parte a investiţiilor, respectiv 9 milioane de lei, va merge pentru achiziţia şi securizarea terenurilor.

Cheltuielile cu bunurile şi serviciile sunt de 3,3 milioane de lei, iar cele cu personalul, de 2,9 milioane de lei.

Compania va avea venituri totale de 6.000 de lei şi cheltuieli totale de 6.000 de lei, rezultând un profit brut zero.