RCA direct din Franța sau Germania pentru șoferii români. Vine revoluția insurtech? Firme de asigurare de ultimă generație vor să vândă în România
:format(jpg):quality(80)/https://www.economica.net/wp-content/uploads/2023/05/llll-840x420.jpeg)
În prezent, pe piața din România activează o singură societate de asigurări care, la bază, se definește ca un „insurtech”. Este vorba despre grecii de la Hellas Direct (HD Insurance), înregistrați în Cipru și activi în România printr-o sucursală directă. Așa cum anunțam zilele trecute, se pregătește să își lanseze activitatea și Eazy Asigurări, societate înregistrată și supravegheată din România care a anunțat, de asemenea, că va avea o activitate de tip „insurtech”.
Numărul jucătorilor de acest tip va crește, însă, în trend cu ce se întâmplă în țările mai dezvoltate, iar RCA va fi ținta predilectă, având în vedere că această linie este încă etalonul pieței locale. O discuție despre ce înseamnă insurtech nu este neapărat una simplă, dar, în esență vorbim despre societăți de asigurare care se bazează pe atragerea de finanțări de la investitori diverși (fonduri, bănci, persoane fizice), care sunt caracterizate printr-o flexibilitate decizională și o capacitate de adaptare foarte ridicate și care lucrează, în general, cu un număr de mic de angajați, încercând să externalizeze funcțiile importante (vânzări, daune).
În mod normal, așa cum arată și numele, activitatea acestor tip de societăți este digitalizată la nivelul tuturor proceselor specifice asigurărilor, adică de la subscriere la distribuție și gestionarea dosarelor de daună. Totuși, în funcție de specificul fiecărei piețe firmele se adaptează. HD, de exemplu, vinde în Grecia exclusiv online, dar în România o face prin asocieri cu brokeri de rețea (care vând fizic, prin sute de agenți din teritoriu). La fel și în cazul procedurilor privind daunele, care în Grecia sunt digitalizate total în cazul HD.
O altă particularitate a acestor firme, care caracterizează toți jucătorii de pe acest segment, este că activează concomitent în mai multe țări. În Europa, o fac în baza așa numitului pașaport european, adică posibilitatea de a vinde în orice stat UE prin simpla notificare la autoritatea de supraveghere din respectivul stat.
Există două modalități prin care firmele reglementate și supravegheate într-o țară din UE să poată intra pe piețe din alte state UE. Prima dintre ele este Freedom of Service (FOS) și presupune ca firma respectivă să subscrie pur și simplu direct, fără a avea nevoie de o sucursală locală. A doua este Freedom of Establishment (FOE) și presupune ca respectiva firmă să își deschidă o sucursală locală a cărei conducere să fie avizată de autoritatea de supraveghere. Acest al doilea tip de pașaportare presupune un anumit tip de control din partea autorităților locale, fiind din acest motiv preferat de ASF. Atât Axeria Iard (care nu e fintech, dar e înregistrată afară, în Franța) cât și HD au sucursale în România.
Nume nou din Franța (Wakam) și unul ceva mai vechi, din Germania (Wefox)
Un alt jucător din insurtech interesat de piața RCA din România vine din Franța. Este vorba despre Wakam, un jucător mic pentru piața de unde vine, dar foarte mare pentru România. Francezii nu au decocamdată licența pentru RCA, însă sunt pe cale să o obțină, în Franța. Societatea, prezentă deja pe mai multe piețe europene, a anunțat, în raportul pe 2022, că este interesată și de România.
AICI detalii despre Wakam și relația cu România
Și Wefox, din Germania, este interesată de România. Despre intențiile acestui insurtech, cu activități mai ales în Germania și Elveția, Economica a scris încă din urmă cu un an și jumătate.
Ei ar fi trebuit să debuteze pe piața locală încă din 2022, având discuții avansate inclusiv cu unul dintre intermediarii locali. Au amânat debutul, însă în prezent se interesează iar de piața locală.
Compania a avut o evoluție spectaculoasă, mai ales în 2022, bazându-se pe vânzarea de RCA în Germania și pe asigurări pentru incapacitate de muncă pe termen scurt, pe care le vând mai ales în Elveția. Asigurările pentru incapacitate de muncă pe termen scurt (engl. short term disability insurance) sunt produse mai degrabă de nișă care pe piața din România nu pot fi găsite. Asigurătorul își asumă plata unei sume de bani care să compenseze veniturile salariale pierdute de cei care nu pot lucra pentru perioade de până la maximum 12 săptămâni din diverse motive.
În cazul Wefox, este notabilă suma înaintată ca fiind atrasă de la investitori. Până în prezent ar fi vorba de nu mai puțin de 1,4 miliarde de dolari.
Substanțiale sunt și procentele cu care Wefox a crescut în 2022. De cifre neglijabile în 2021, în 2022 Wefox a ajuns la Prime Brute Subscrise (PBS) de peste 195 de milioane de euro (de aproape 4 ori mai mult decât în 2021), cu plăți de aproape 74 de milioane de euro (de la doar 32 de milioane în 2021) și rezerve tehnice de 118 milioane de euro (de la puțin peste 14 milioane în 2021). Tot anul trecut, Wefox a avut pierderi operaționale de circa 35 de milioane de euro.