RCS&RDS nu primit licenţe pentru DigiWorld şi DigiLife. Discuţia va fi reluată

Consiliul Naţional al Audiovizualului (CNA) a analizat, în şedinţa de marţi, solicitarea companiei RCS&RDS de modificare a licenţei audiovizuale a Digi TV Info (care difuzează informaţii despre ofertele şi serviciile companiei) în DigiLife. Totodată, Consiliul a analizat o solicitare a S.C. Analog TV SRL din Timişoara (care are ca acţionar tot RCS&RDS, n.r.) de cedare a licenţei audiovizuale a televiziunii Analog TV către S.C. RCS&RDS SA şi transformarea sa în DigiWorld.

La şedinţa CNA a fost prezentă o delegaţie din partea RCS&RDS, din care au făcut parte Bogdan Chiriţoiu, manager de proiect DigiWorld şi DigiLife, Lucian Mihai şi Mihai Dinei.

Potrivit lui Bogdan Chiriţoiu, RCS&RDS şi-a obişnuit publicul ca, din 2009, să aducă pe piaţă noi proiecte, precum canalele de sport Digi Sport, canalele de filme Digi Film şi televiziunea de ştiri Digi 24 HD.

„A venit momentul să ne gândim la extinderea portofoliului în privinţa canalelor tematice. Ne-am gândit foarte mult şi am decis să venim în întâmpinarea publicului nostru cu două canale tematice complementare – DigiWorld şi DigiLife. Întreaga metaforă a acestor canale este de a cerceta lumea din jurul nostru”, a spus Bogdan Chiriţoiu.

El a mai spus că, în construirea grilelor DigiWorld şi DigiLife, a încercat să evite segmentul reality show-urilor. „Ceea ce vedem pe Discovery şi la concurenţă este mai ales reality show. Am încercat să mergem spre partea de bază a programelor documentare. În componenţa programelor avem o selecţie foarte bogată de la producători cu mare vechime, precum BBC”, a explicat Chiriţoiu.

El a precizat că DigiWorld va fi „un canal extrospectiv, care încearcă printr-un conţinut enciclopedic să prezinte lumea în care trăim”, în timp ce „DigiLife este un canal introspectiv, care vrea să propună o formă de educare şi care vrea prin puterea exemplului să îmbunătăţească, pe cât posibil, calitatea vieţii”.

Potrivit proiectului depus la CNA, formatul de principiu al Digi World va fi tematic-documentar, iar temele abordate de televiziune vor fi: natură (flora şi fauna), ştiinţă şi tehnologie, geografie şi călătorie, IT şi gadget, omul şi Universul.

DigiLife va fi o televiziune tematică, cu profil documentar, printre temele abordate numărându-se: nutriţia, sănătatea, alimentele, călătorie şi descoperire, bricolaj, relaxare, sport şi fitness.

DigiWorld şi DigiLife vor emite 24 de ore pe zi, urmând să fie difuzate în Europa Centrală şi de Sud-Est.

Într-o primă etapă, toate programele DigiWorld şi DigiLife vor fi achiziţionate de la producători independenţi externi.

Totodată, Bogdan Chiriţoiu a spus că pasul al doilea în evoluţia DigiWorld şi DigiLife este producţia proprie de documentar. „Eforturile financiare sunt foarte mari, trebuie angrenate echipe de foarte bună calitate”, a spus Bogdan Chirioiu, precizând că în privinţa producţiei este greu să concurezi cu televiziuni internaţionale precum Discovery şi National Geographic, „ale căror producţii au atins o calitate extrem de înaltă”.

De asemenea, el a precizat că cele două televiziuni DigiWorld şi DigiLife vor avea „un scop didactic” şi nu vor difuza publicitate. „În arealul canalelor documentare din România, acestea vor fi singurele care nu vor avea publicitate”, a spus Chiriţoiu

Unii membri ai CNA au fost însă reticienţi cu privire la planurile RCS&RDS de lansare a televiziunilor DigiWorld şi DigiLife.

Mircea Valeriu Deacă, membru al CNA, le-a spus reprezentanţilor RCS&RDS că ceea ce vor să facă prin cele două televiziuni este „un soi de Discovery şi National Geographic”. El a precizat că ar vrea să vadă nişte „numere pilot” ale unor seriale care ar urma să fie difuzate pe DigiWorld şi DigiLife, pentru a putea lua o decizie în cunoştinţă de cauză.

„Chiar dacă par acelaşi lucru, abordarea, selecţia făcută şi programarea vor putea să facă o diferenţă între noi şi competiţie”, a spus, în schimb, Bogdan Chiriţoiu, mangerul de proiect al DigiWorld şi DigiLife.

Mult mai tranşant a fost un alt membru al CNA, Lorand Turos, care a spus că, din punctul de vedere al interesului public, „este îngrijorător că transportatorul (RCS&RDS, n.r.) devine şi producător (de conţinut de televiziune, n.r.). Putem observa că relaţia de parteneriat între cablist şi radiodifuzor poate să devină sau chiar devine o relaţie concurenţială, care, în acest context, nu este o concurenţă sănătoasă. Cablistul are posibilitatea de a împiedica un concurent sau altul să intre în piaţă, eliminându-l din oferta de programe. Practic, am ajuns în situaţia în care nu autoritatea publică (CNA, n.r.), ci firmele private decid asupra viitorului anumitor posturi, mai ales posturi locale sau regionale, care au o protecţie legislativă destul de mică, faţă de posturile naţionale, care sunt protejate prin principiul «must carry»”, a spus Lorand Turos.

În acest context, el a solicitat amânarea luării unei decizii în privinţa solicitărilor RCS&RDS privind televiziunile DigiWorld şi DigiLife. „Eu cred că trebuie să analizăm foarte serios. Trebuie să fim foarte atenţi la respectarea articolului 82 din Legea audiovizualului (prin care este reglementat principiul „must carry”, potrivit căruia anumite televiziuni trebuie retransmise în mod obligatoriu de cablişti, n.r.). În acest caz concret în care solicitantul licenţei este un jucător foarte important pe piaţa de transport de semnale, eu zic că trebuie să facem o analiză”, a mai spus Lorand Turos.

Acest fapt l-a făcut pe reprezentantul RCS&RDS Mihai Dinei să spună că nu înţelege întrebarea lui Lorand Turos vizavi de televiziunile DigiWorld şi DigiLife.

„Am înţeles că, de principiu, domnul Turos ar dori ca autoritatea (CNA, n.r.) să decidă mediul concurenţial, deci nu vă convine să existe un mediu concurenţial. Aţi dori ca CNA să decidă ce canale să existe. Noi chiar am dori să fie o concurenţă reală”, i-a spus Mihai Dinei lui Lorand Turos.

Acesta din urmă l-a contrazis pe Dinei, spunând că în discuţie este o firmă „care are practic monopol” pe piaţa de cablu din România. „Când această firmă este şi producător de conţinut, normal că există posibilitatea şi motivaţia economică să elimine concurenţa”, a spus Lorand Turos.

De celalaltă parte, Mihai Dinei a spus că nu există o interdicţie legală prin care CNA să refuze transformarea licenţelor pe care RCS&RDS deja le deţine, astfel încât să fie posibilă lansarea DigiWorld şi DigiLife.

„Ne dorim să transformăm licenţele respective şi să modificăm tematica. Discutăm de canale tematice, nu de articolul 82. Credem că nu există niciun fel de interdicţie legală, noi ne dorim să respectăm legea şi cerem CNA să respecte legea. Vrem să lansăm aceste canale (DigiWorld şi DigiLife, n.r.) pe data de 1 octombrie, iar această tergiversare ne aduce prejudicii, pentru că am plătit nişte programe”, a spus Mihai Dinei.

Pe de altă parte, şi Bogdan Chiriţoiu a spus că nu vede de ce „un dezvoltator, care are posibilităţile să aducă content propriu şi să îmbogăţească patrimoniul local, nu poate să facă asta”. „Trăim într-o lume concurenţială, rezistă cel care este mai bun”, a mai spus Chiriţoiu, făcând referire şi la distribuitori de televiziune din străinătate, precum Sky din Marea Britanie, care difuzează şi canale proprii.

„Dar aţi auzit cumva ca Sky să fi scos din grilă un furnizor de conţinut de televiziune?”, l-a întrebat Christian Mititelu. El s-a referit la faptul că, în ultimii ani, RCS&RDS a avut mai multe conflicte cu companii de televiziune, cel mai cunoscut fiind cel cu trustul Intact, în urma căruia posturile grupului de media controlat de familia Voiculescu au fost scoase de pe platforma de satelit Digi a RCS.

„Temerea era că, odată ce vor exista canalele proprii de acest tip, ar putea în timp să dispară de pe reţea canale similare străine, care nu sunt protejate nici de «must carry»”, a explicat şi Răsvan Popescu, preşedintele CNA.

„Ar părea un gest sinucigaş să scoţi canale (de documentare concurente, n.r.). Aceste decizii sunt foarte complicate şi nu fac obiectul acestor discuţii. Scoaterea din grilă a unui program este o decizie mai mult decât strategică. Vă asigurăm că vom avea toată atenţia, pentru că în primul rând ne putem aduce un prejudiciu propriei companii”, a explicat, în schimb, Chiriţoiu.

Totodată, Mihai Dinei a spus DigiWorld şi DigiLife ar fi primele canale cu această tematică ale unui radiodifuzor din România. „Credem că este util să fim şi noi pe această piaţă, fără să impieteze alte canale”, a mai spus Dinei.

În schimb, Christian Mititelu şi Lorand Turos au spus că proiectul DigiWorld şi DigiLife nu este numai „avansat, ci chiar anunţat”, deşi procedurile legale pentru lansarea celor două televiziuni nu au fost îndeplinite.

„Suntem puşi în faţa faptului împlinit, decizia CNA parcă este o mică formalitate necesară. Parcă nu CNA decide asupra acestei probleme, ci compania (RCS&RDS, n.r.)”, a spus Lorand Turos, precizând că nu va fi o problemă pentru RCS&RDS să amâne lansarea canalelor la 1 octombrie, dacă CNA va lua o decizie în şedinţa de joia viitoare.

Astfel, în cele din urmă, CNA a decis să amâne luarea unei decizii pentru următoarea şedinţă a Consiliului, care ar urma să aibă loc joi. Până atunci, reprezentanţii RCS&RDS trebuie să pună la dispoziţia membrilor Consiliului câteva înregistrări cu exemple de emisiuni care ar urma să fie difuzate pe DigiWorld şi DigiLife.

Decizia membrilor CNA a părut să-l supere pe Mihai Dinei, atunci când i-a fost comunicată verbal de reprezentanta Consiliului. Dinei a cerut ca decizia CNA şi motivele amânării luării unei hotărâri să fie comunicate „în scris” companiei RCS&RDS, adăugând: „Daţi licenţe pentru toţi cei care vin şi vă îndrugă tot felul de prostii”.

DigiWorld şi DigiLife vor completa portofoliul de televiziuni deţinute de RCS&RDS, dacă societatea va primi aprobarea CNA să lanseze aceste posturi.

RCS&RDS deţine şi televiziunea de ştiri Digi 24 HD, televiziunile de filme Digi Film, televiziunile de sport Digi Sport. De asemenea, RCS&RDS este acţionar la Music Channel, H!T Music Channel şi UTV.

RCS&RDS este unul din cei mai importanţi operatori din regiune, furnizând servicii de telecomunicaţii în România, Ungaria, Cehia, Slovacia, Croaţia, Serbia, Spania şi Italia. Compania şi-a dezvoltat propria infrastructură de telecomunicaţii pe suport de fibră optică şi acoperă cu servicii de cablu TV, internet, telefonie fixă şi mobilă peste 200 oraşe din ţară.