„Planul de restructurare şi decarbonare trimis Comisiei Europene pentru aprobare este singura soluţie pentru menţinerea în activitate a companiei şi alinierea la efortul european de reducere a emisiilor de carbon. (…) Astfel, emisia specifică la nivel de companie se va diminua de la 0.82 t CO2/MWh în 2020, la 0.51 t CO2/MWh începând cu anul 2026, reprezentând o reducere de aproximativ 38%. Acest lucru se explică prin aceea că, prin implementarea planului de decarbonare, CE Oltenia va avea capacităţi noi de producţie, mai puţin poluante, cu o emisie specifică (t CO2/ MWh produs) mai mică”, potrivit comunicatului CE Oltenia.
De asemenea, în urma implementării acestui plan, în anul 2026 ponderea lignitului în producerea de energie electrică de către CE Oltenia va ajunge la 50% din capacitatea totală de producţie a unităţii, conform Complexului Energetic Oltenia.
„Capacitatea totală instalată de producţie de energie electrică va ajunge de la 3.570 MW, în 2020, la 3.094 MW în 2026, ponderea de capacitate din lignit ajungând la 50% din capacitatea totală. (…) Conform prognozelor din planul de afaceri al CE Oltenia şi în funcţie de condiţiile de piaţă din următorii ani, în anul 2030 emisiile de CO2 provenind din capacităţile pe bază de lignit se vor reduce la circa 5,8 milioane de tone de CO2”, se precizează în comunicatul CE Oltenia.
Reacţia CE Oltenia survine după publicarea raportului Greenpeace.
„Raportul Greenpeace a luat ca referinţă anul 2020, afectat de criza COVID în care producţia de energie electrică a fost la un minim istoric. Astfel, emisiile de CO2 în 2020 au fost cu 50-60% sub nivelul anilor anteriori, de circa 7 milioane de tone, comparativ cu o medie de 12 milioane de tone în perioada 2018-2019”, se menţionează în document.
Complexul Energetic Oltenia aminteşte că planul de decarbonare propus spre aprobare Comisiei Europene, care urmează să fie implementat în perioada 2021-2025, presupune diversificarea mixului energetic prin introducerea de energie regenerabilă şi cu gaze în portofoliul companiei, astfel: construcţia a opt parcuri fotovoltaice cu o capacitate totală de 725MW; reabilitarea şi modernizarea microhidrocentralei cu putere instalată de 10MW de la SE Turceni; construcţia unei centrale electrice de circa 475MW pe gaz natural la SE Turceni; construcţia unei centrale electrice de circa 850MW pe gaz natural la SE Işalniţa.
„Planul de decarbonare este soluţia asumată de CE Oltenia şi de Guvernul României pentru diversificarea resurselor energetice şi transformarea companiei într-una viabilă, care să asigure în continuare necesarul de energie electrică al ţării”, se precizează în comunicat.
Complexul Energetic Oltenia notează că noile capacităţi pe gaze naturale care vor înlocui unităţile de producţie bazate pe lignit vor reduce cantitatea de emisii de dioxid de carbon cu minim 3 milioane de tone anual.
„În ceea ce priveşte noile capacităţi pe gaz natural care vor înlocui capacităţi echivalente pe lignit, studiile de fezabilitate deja realizate arată că acestea vor contribui la o reducere de circa 3 milioane de tone CO2/an, dacă s-ar produce acelaşi volum de energie electrică, fiind în linie cu principiile privind accesarea fondurilor europene specifice. În plus, capacităţile pe gaz natural au o emisie specifică de 3 ori mai mică decât cele pe bază de lignit. CE Oltenia va investi în centrale care vor avea opţiunea de a utiliza şi hidrogen în combinaţie cu gazul natural, fapt ce va conduce la o reducere suplimentară a emisiilor cu până la 25%”, se menţionează în comunicatul CE Oltenia.
Organizaţia de mediu Greenpeace va solicita Comisiei Europene deschiderea unei anchete la Complexul Energetic Oltenia, susţinând că planul de restructurare a companiei presupune creşterea cu 28% a emisiilor de dioxid de carbon până în 2030, potrivit unui comunicat remis, marţi, AGERPRES.
„O analiză făcută de Greenpeace România a descoperit că planul de restructurare şi decarbonare a Complexului Energetic Oltenia (CEO), în valoare totală de peste 1,3 miliarde de euro, duce la creşterea emisiilor totale de CO2 ale companiei cu 28% în 2030 şi contravine principiilor de acordare a fondurilor europene. Greenpeace va solicita Comisiei Europene deschiderea unei anchete şi a sesizat autorităţile responsabile din România”, arată reprezentanţii organizaţiei.