Reactoarele 3 şi 4: Statul mulţumit şi cu 40%, am putea renunţa la tehnologia CANDU

05 04. 2012
reactorul_2_al_centralei_de_la_cernavoda_a_fost_oprit_79194000

“Orice procent de până la 40% este bun pentru statul român, dacă reuşim să atragem noi investitori” a spus Şerban, la conferinţa “Focus Energetic”.

Acest anunţ survine după ce statul român a ratat încă o şansă de implicare a investitorilor privaţi în proiect: concernul sud-coreean Korea Hydro & Nuclear Power, care îşi manifestase interesul pentru proiect s-a răzgândit. “Nu am reuşit să ţinem aproape firma din Coreea de Sud care se arătase interesată de proiect” a spus Şerban.

Iniţial, compania de proiect avea şapte acţionari: Societatea Naţională Nuclearelectrica cu 20% din acţiuni, Enel cu 9,15%, Iberdrola cu 6,2%, RWE cu 9,15%, CEZ cu 9,15 %, GDF SUEZ cu 9,15% şi Arcelor Mittal cu 6,2%. Ulterior, statul a decis că vrea să păstreze majoritatea de 51% urmând ca investitorilor să li se diminueze proporţional participaţia. Rând pe rând aceştia s-au retras, cu excepţia Enel şi ArcelorMittal, astfel încât Nuclearelectrica a ajuns să deţină 85% din acţiuni iar celelalte două companii câte 7,5%.

Atât reprezentaţii Enel cât şi ArcelorMittal au declarat că mai aşteaptă şi alţi parteneri în proiect, nefiind acum pregătiţi financiar să susţină o investiţie atât de mare. Pe 15 martie a expirat termenul până la care statul aştepta investitori, dar nu a venit nimeni, nici chiar cele două firme din Coreea de Sud şi China care îşi manifestaseră verbal interesul.

Tehnologia CANDU, pusă în discuţie

Pe de altă parte, autorităţile au început să se întrebe dacă şi tehnologia ce urmează să fie folosită la Cernavodă este de natură să îndepărteze investitorii. “Am rămas poate mai mult decât trebuie alături de AECL” a spus Şerban.

Atomic Energy Of Canada Ltd (AECL) este partenerul tradiţional al României în programul său nuclear. Centrala de la Cernavodă, gândită în timpul perioadei comuniste cu cinci reactoare, a fost dezvoltată cu tehnologie canadiană CANDU, socotită mult mai sigură decât cea sovietică, folosită în restul statelor comuniste. Doar două grupuri funcţionează acum, dar autorităţile au spus că le vor dezvolta şi pe celelalte două, deja începute încă din perioada comunistă, cu aceeaşi tehnologie.