„Pregătim un memorandum pe care îl vom înainte Guvernului, cu patru variante de continuare a investiţiei în reactoarele 3 şi 4. Varianta pe care o susţinem este continuarea investiţiei cu actualii investitori şi atragerea altora prin reducerea participaţiei statului în compania de proiect”, a declarat miercuri Alexandru Săndulescu, director în Ministerul Economiei, în conferinţa „Sistemul energetic la răscruce” organizată de Ziarul Financiar.
Săndulescu nu a oferit detalii, afirmând că „nu este bine” să discute conţinutul acestui memorandum înainte de a fi înaintat Guvernului.
Mircea Meteş, inginer şef în departamentul de tranzacţii cu electricitate din Nuclearelectrica, a afirmat la aceeaşi conferinţă că cel mai rău scenariu ar fi ca Nuclearelectrica să fie nevoită să continue singură investiţia, situaţia în care ar construi un singur reactor nuclear.
„Cea mai nevaforabilă varinată este să rămânem doar noi, Nuclearelectrica, şi să obţinem credite cu garanţia statului. Ca să adaptăm investiţia la forţele noastre am face un singur reactor. Sperăm totuşi să vină şi alţi investitori”, a spus Meteş.
Proiectul construcţiei celor două reactoare nucleare, evaluat la 4 miliarde de euro, a fost iniţiat în 2007, iar lucrările erau estimate să înceapă în 2010.
Din compania de proiect făceau parte Enel (Italia), ArcelorMittal România, Nuclearelectrica, CEZ (Cehia), RWE (Germania), Iberdrola (Spania) şi GDF Suez (grup franco-belgian).
Nemulţumite de evoluţia discuţiilor, CEZ, RWE, Iberdrola şi GDF Suez au renunţat la sfârşitul anului 2010 la investiţie, astfel că Ministerul Economiei, prin Nuclearelectrica, a ajuns să deţină 86% din firma de proiect. Din firma de proiect mai fac parte Enel şi ArcelorMittal.
După retragerea din proiect a celor patru companii proiectul a stagnat, întrucât Guvernul nu a reuşit să atragă alţi parteneri în proiect.
Secretarul de stat în Ministerul Economiei Rodin Traicu afirma, în urmă cu câteva săptămâni, că Guvernul vrea să recheme în proiect companiile CEZ, RWE, Iberdrola şi GDF Suez.
Un studiu comandat de Comisia Naţională de Prognoză şi prezentat recent arată că punerea în funcţiune a reactoarelor nucleare 3 şi 4 la centrala de la Cernavodă este incertă înainte de anul 2020, din cauza neclarităţilor legate de capacitatea României de a finanţa investiţia şi structura acţionariatului.