Realegerea lui Maduro continuă să fie contestată. Bilanţul violenţelor creşte, Caracas rupe relaţiile diplomatice cu Peru
Prezent în faţa simpatizanţilor săi din Caracas, Edmundo Gonzalez Urrutia, un diplomat discret în vârstă de 74 de ani, a criticat intervenţia forţelor armate, subliniind că „nu există niciun motiv pentru a reprima poporul Venezuelei”, în timp ce preşedintele Nicolas Maduro a acuzat opoziţia că este „responsabilă de violenţa criminală” la o reuniune cu cei mai înalţi responsabili de stat şi a denunţat în faţa câtorva sute de persoane venite să-l susţină la palatul prezidenţial „fascismul” rivalului său, asigurând că „se va face dreptate împotriva diavolilor şi demonilor”.
La rândul său, preşedintele Adunării naţionale, Jorge Rodriguez, a apreciat că „Maria Corina (Machado, lidera opoziţiei declarată neeligibilă) şi Edmundo (Gonzalez) trebuie să fie arestaţi”.
Bilanţul manifestaţiilor de luni şi până acum este de cel puţin 11 civili ucişi, dintre care doi minori, au indicat patru organizaţii de apărare a drepturilor omului. Un responsabil al ONG-ului Forum penal şi-a exprimat îngrijorarea faţă de „utilizarea armelor de foc”, iar procurorul general Tarek William Saab o a 12-a victimă este un militar care a fost ucis de glonţ.
Un alt ONG, Ancheta naţională pentru spitale, a înregistrat 84 de răniţi în rândul civililor, iar Ministerul Apărării 23 în rândul militarilor.
În acelaşi timp, parchetul venezuelean a anunţat arestarea a 749 de „delincvenţi” în cursul manifestaţiilor, o parte dintre aceştia pentru „terorism”.
Nicolas Maduro, în vârstă de 61 de ani, a fost proclamat oficial luni preşedinte pentru a treia oară, după ce, fără a da detalii, Consiliul naţional electoral a anunţat că acesta a obţinut 51,2% din voturi, iar rivalul său 44,2%.
Maria Corina Machado a asigurat în schimb că opoziţia are „dovezi ale victoriei” lui Edmundo Gonzalez Urrutia cu circa 70% din voturi.
Washingtonul a calificat marţi ca „inacceptabilă” reprimarea manifestaţiilor din Venezuela, iar Înaltul comisar al ONU pentru drepturile omului, Volker Turk, s-a declarat „extrem de îngrijorat”.
Fundaţia Carter, ai cărei observatori au urmărit alegerile, a declarat că acestea „nu pot fi considerate demcoratice”, iar preşedintele american Joe Biden şi omologul său brazilian Luiz Inacio Lula da Silva au convenit într-o convorbire telefonică asupra importanţei publicării rezultatelor complete ale scrutinului, acesta reprezentând „un moment esenţial pentru democraţie în emisferă”.
Organizaţia Statelor Americane a denunţat la rândul ei o „manipulare aberantă” a scrutinului, nouă ţări latino-americane – Argentina, Costa Rica, Ecuador, Guatemala, Panama, Paraguay, Peru, Republica Dominicană, Uruguay – cerând într-o declaraţie comună o „reexaminare completă cu prezenţa de observatori electorali independenţi”.
Ca represalii, Caracas şi-a retras personalul diplomatic din şapte ţări latino-americane şi a rupt relaţiile diplomatice cu Peru, care l-a recunoscut pe candidatul opoziţiei drept „preşedinte legitim”.
Turbulenţele postelectorale survin în contextul în care Venezuela, pe vremuri unul din cele mai prospere state din America Latină, se confruntă cu o criză fără precedent – producţia de petrol s-a prăbuşit, PIB a plonjat cu 80% în zece ani, sistemele de sănătate şi educaţie sunt în ruină, iar şapte milioane de venezueleni au plecat din ţară.