Motivul pentru care deficitul cu alimente crește semnificativ an de an. Până și cerealele ni se întorc sub formă procesată
Am exportat animale vii în valoare de 429 de milioane de euro în 2019, dar am importat produse din carne de peste 2 ori mai scumpe (941 milioane de euro). În plus, fără cereale, principalul produs agroalimentar pe care România reușește să îl trimită peste granite, am fi avut un deficit comercial de 4,4 miliarde de euro, față de 2,4 miliarde de euro cât a fost de fapt și cu 79% mai mare decât deficitul rezultat de la toate cele 24 de clase de produse agroalimentare (inclusive cereale) care intră în balanța comercială agro-alimentară.
Practic, 20 din cele 24 de clase de produse agroalimentare generează deficit comercial, iar dintre acestea 10 se referă la produse procesate. Per total, vorbim despre un deficit generat de produsele procesate de 2,2 miliarde de euro, adică 90% din deficitul total. Preparatele pe bază de cereale dețin o pondere de 23%, iar preparatele diverse, băuturile alcoolice, preparatele din legume și reziduurile alimentare ( mâncare de animale) reprezintă fiecare în jur de 15-16% din acest deficit.
O singură categorie de poroduse procesată generează excedent și anume grăsimile și uleiurile pentru care România a încasat cu 50 de milioane de euro maim ult decât a imăortat.
“Importul semnificativ de produse procesate impactează cea mai mare parte a a comerțului internațional și generaza un deficit mai mare decât cel total”, este concluzia la care au ajuns profesorii din cadrul ASE București care au publicat cu implicarea retailerului Penny un studiu privind balanța comercială a României cu produse agroalimentare în perioada 2015-2020.
“Deficitul este mult diminuat de avantajul strict geografic al țării, astfel exportând cereale”, au mai conchis cercetătorii ASE.
Ce trage cel mai mult balanța în jos
Conform studiului citat, realizat pe baza datelor Institutului Național de Statistică, cel mai mare ritm de creștere a deficitului a fost înregistrat la categoria peparate din carne. În fiecare an, deficitul pe acest segment a crescut cu 42%.
Urmează clasa băuturilor alcoolice, cu un ritm mediu de creștere de 22% pe an și preparatele pe bază de cereale, cu o medie anuală de 16%.
În termeni nominali, la nivelul lui 2019 cel mai mare deficit la categoria produselor procesate a fost raportat la preparatele pe bază de cereale( 504 milioane de euro), preparate diverse ( 360,7 milioane de euro) și băuturi, lichide alcoolice ( 329,5 milioane de euro).
Totodată, într-un clasament al tuturor produselor agroalimentare în funcție de mărimea deficitul ccomercial, carnea este pe primul loc (713,9 milioane de euro), urmată de fructe (592,7 milioane de euro) și preparate pe bază de cereale ( 504,6 milioane de euro).
Surpriza din balanța comercială. Hrana pentru animele
O categorie surpriză, cu creșteri de peste 150% în perioada analizată și care a ajuns a cincea după valoarea deficitului este cea referitoare la reziduuri alimentare, adică hrană pentru animalele de companie și pentru cele domestice.
Defalcat, România a importat în 2019 hrană pentru câini și pisici destinată comerțului de peste 172.500 de euro și a exportat de numai 12.000 de euro., față de 2015 când a importat în valoare de peste 80.800 de euro. Mâncare pentru alte animale a generat un deficit mai mic, de 110.000 de euro, în contextul unui import de 118.400 de euro.