Recapitalizarea băncilor greceşti nu trebuie să-i înstrăineze pe investitori, crede preşedintele Eurobank

Economica.net
17 09. 2015
grecia_banci_456789_87887900

În prezent, necesităţile de capital ale primelor patru bănci greceşti, National Bank of Greece, Piraeus Bank, Eurobank şi Alpha Bank, sunt evaluate de Banca Centrală Europeană, procedura fiind aşteptată să se încheie până la finele lunii octombrie.

Potrivit unor surse interne, BCE ar putea identifica un deficit de capital de până la 15 miliarde de euro, însă Nick Karamouzis a declarat, pentru Reuters, că acţionarii nu ar trebui să suporte întregul efort de recapitalizare încă din prima zi.

‘Este foarte important să fie restabilită încrederea, însă actualii acţionari nu trebuie înlăturaţi. Aceasta ar reduce în mod semnificativ grupul de investitori dispuşi să participe la majorarea de capital’, a apreciat Karamouzis.

O sumă de 25 de miliarde de euro din ultimul program de asistenţă acordat Greciei de creditorii internaţionali, în valoare de 86 de miliarde de euro, a fost alocată pentru recapitalizarea băncilor elene până la finele acestui an. Însă, cu cât sumele colectate de la fondurile speculative americane, firmele de private equity şi alţi investitori specializaţi vor fi mai mari, cu atât vor fi diminuate fondurile necesare din programul de asistenţă convenit cu creditorii internaţionali ai Greciei.

Nick Karamouzis crede că o abordare inteligentă ar fi ca investitorii privaţi să acopere doar o parte din recapitalizare, iar restul să fie asigurat de fondul de sprijinire al băncilor, Hellenic Financial Stability Fund (HFSF).

Scenariul de bază avut în vedere în testele de stres derulate de BCE prevede o contracţie a economiei greceşti de 2,3% în acest an şi una de 1,3% în 2016, urmată de o creştere de 2,7% în 2017. Cu toate acestea, o creştere peste aşteptări de 1,1% înregistrată de economia Greciei în primele şase luni ale acestui an sugerează că ar fi nevoie de o prăbuşire a economiei în a doua jumătate a anului pentru ca să se confirme declinul de 2,3% prognozat pentru acest an. Cu toate acestea, la calcularea deficitului de capital al băncilor greceşti, BCE va lua în considerare şi un scenariu negativ, ale cărui ipoteze nu au fost date publicităţii.

‘Recapitalizarea ar trebui să ia o formă care să nu dilueze participaţia actualilor acţionari încă din prima zi, ci permite ca diluarea să se întâmple în timp, doar atunci când nevoile reale de capital se vor materializa’, a apreciat Karamouzis.

Preşedintele Eurobank a mai spus că o mare parte din depozitele de 40 de miliarde de euro care au ieşit din băncile greceşti începând din luna noiembrie a anului trecut ar putea reveni înapoi în următoarele 18 luni.

‘O îmbunătăţire a credibilităţii sistemului bancar grec ar putea duce la o revenire semnificativă a depozitelor, care ar putea să se apropie de 35-40 de miliarde de euro în următoarele 18 luni’, a spus Karamouzis.

Redobândirea încrederii pieţelor şi deponenţilor, reducerea împrumuturilor din Eurosistem, de circa 120 de miliarde de euro sau 65% din PIB, precum şi închiderea unui deficit de finanţare de peste 100 de miliarde de euro dintre credite şi depozite sunt condiţiile necesare pentru restabilirea capacităţii băncilor elene de a finanţa economia, susţine preşedintele Eurobank.

Pe piaţa din România, în luna noiembrie 2003, Eurobank (Eurobank Ergasias) a devenit acţionarul majoritar al Bancpost. De atunci, grupul şi-a extins în mod constant prezenţa în România, ajungând la peste 3.000 de angajaţi şi o reţea teritorială de 240 de sucursale, zece centre regionale şi zece centre de afaceri.