Comisia a constatat că recapitalizarea va fi realizată în condiţiile pieţei şi, prin urmare, nu implică niciun ajutor de stat în favoarea băncii în sensul normelor UE.
CEC Bank este în prezent a şaptea bancă din România fiind deţinută integral de statul român din 1864.
„Tratatul UE este neutru în ceea ce priveşte proprietatea publică/privată. Am constatat că Guvernul român, în calitate de unic proprietar al CEC Bank, urma să efectueze o injecţie de capital în bancă în aceleaşi condiţii pe care le-ar accepta un operator privat în economia de piaţă. Prin urmare, am concluzionat că recapitalizarea băncii nu a implicat ajutor de stat în sensul normelor noastre”, a declarat comisarul responsabil cu politica în domeniul concurenţei, Margrethe Vestager.
În luna octombrie 2019, România a notificat Comisiei intenţia sa de a recapitaliza CEC Bank, care este deţinută de stat. Recapitalizarea are drept obiectiv să consolideze capacitatea de creditare a băncii, ţinând seama, în special, de potenţialul pieţei interne şi să iniţieze o perfecţionare substanţială a sistemelor informatice ale băncii astfel încât aceasta să continue să ofere servicii clienţilor săi, să îşi îmbunătăţească eficienţa şi să reducă riscul operaţional. De asemenea, România a prezentat Comisiei planul de afaceri al acestei bănci pentru perioada 20192023.
În conformitate cu normele UE privind ajutoarele de stat, dacă un stat membru intervine în aceleaşi condiţii în care ar interveni un investitor privat şi este remunerat pentru riscul asumat într-un mod pe care l-ar accepta un investitor privat, o astfel de intervenţie nu constituie ajutor de stat.
Evaluarea de către Comisie a planului de afaceri prezentat de România a arătat că injecţia de capital în valoare de 200 de milioane euro în CEC Bank ar genera un randament al investiţiei pentru statul român (în calitate de acţionar unic al băncii), în conformitate cu condiţiile pieţei. Planul de afaceri prevede, mai ales, o sporire a activităţilor de creditare şi a cotei pe piaţă a depozitelor, o mai mare eficienţă şi niveluri solide de capital.
Pe această bază, Comisia a putut concluziona că recapitalizarea CEC Bank de către România urma să fie realizată în condiţii pe care le-ar accepta un investitor privat şi că măsura nu a implicat, aşadar, niciun ajutor de stat în favoarea CEC Bank în sensul normelor UE.
La începutul acestei luni, preşedintele Consiliului Concurenţei, Bogdan Chiriţoiu, estima că o decizie din partea Comisiei Europene privind capitalizarea CEC Bank ar putea fi luată la finalul lunii octombrie, până la predarea mandatului actualei Comisii.
„Acolo sunt regulile de ajutor de stat care trebuie să se asigure că statul nu distorsionează concurenţa prin banii pe care îi oferă companiei. Dar la regulile de ajutor de stat poliţistul nu suntem noi, e Comisia Europeană. Pe ajutor de stat noi suntem un consilier al Guvenului, îl ajutăm să respecte regulile Uniunii. Capitalizarea CEC Bank nu o decidem noi, o decide Comisia. Decizia ne aşteptăm să fie luată spre sfârşitul lunii, până la predarea mandatului actualei Comisii”, a declarat Chiriţoiu la momentul respectiv.
În luna mai a acestui an, ministrul demis al Finanţelor, Eugen Teodorovici, anunţa că instituţia pe care o conduce va transfera către CEC o sumă de 900 de milioane de lei pentru capitalizarea instituţiei imediat ce va primi acceptul Comisiei Europene.
„Noi am prins în bugetul pe 2019 undeva la 900 de milioane de lei pentru a capitaliza această bancă românească (CEC, n.r.) şi deja Ministerul Finanţelor a trimis Comisiei Europene solicitarea pentru acceptul acestei capitalizări. Imediat ce acest accept vine de la Comisie, Ministerul de Finanţe transferă această sumă către CEC pentru a creşte activitatea CEC în piaţă”, a precizat Eugen Teodorovici în 14 mai.
CEC Bank, în prezent a şaptea bancă din România, este deţinută integral de statul român din 1864.