Recensământul populaţiei şi locuinţelor din 2021: vom afla, în sfârşit, câţi oameni locuiesc, de fapt, în Bucureşti

La anul vom afla, în sfârşit, câţi oameni trăiesc în Bucureşti. Informaţia vine în contextul în care nicio autoritate nu ştie precis câţi oameni locuiesc, în prezent, în Capitala României. 

Din cea mai recentă declaraţie a prefectului Capitalei înţelegem că Bucureştiul ar avea 2,15 milioane de locuitori. În schimb, Gabriela Firea, fostul primar general, a spus în repetate rânduri că în Capitală locuiesc, de fapt, 4 milioane de oameni. 

Cea mai recentă dilemă a decidenţilor despre acest subiect s-a iscat marţi, 13 octombrie, când mai multe autorităţi ale statului s-au contrazis cu privire la valoarea incidenţa numărului de cazuri de coronavirus din ultimele două săptămâni din Bucureşti. Motivul? Fiecare dintre ele a determinat acest indicator în funcţie de valori diferite ale numărului de locuitori ai Capitalei. 

Bâlbele autorităţilor despre incidenţa cazurilor de Covid-19 reflectă, de fapt, o problemă veche: nimeni nu ştie numărul locuitorilor Capitalei.

Institutul Naţional de Sănătate Publică (INSP) a anunţat marţi o incidenţă cumulată a numărului de cazuri de coronavirus din ultimele 14 zile în Bucureşti de 3,11 la mia de locuitori. INSP revine asupra datelor şi anunţă că, de fapt, valoarea acestui indicator e de 2,65 de cazuri la mia de locuitori.
Tot marţi, Grupul de Comunicare Strategică (GCS) anunţă o valoare distinctă de cele două avansate de INSP pentru incidenţa cazurilor de Covid-19 din ultimele 14 zile din Capitală, anume 2,69 la mia de locuitori. Această valoare, spune GCS, se raportează la o populaţie a Capitalei de 2,15 milioane de oameni.
Gheorghe Cojanu, prefectul Capitalei, are încredere în raportarea făcută de GCS. 

• „INSP a comunicat o cifră din eroare. A rectificat. Rata pe ziua de astăzi este 2,69. La o rată de incidență de 3 vom lua măsuri pentru a trece şcolile în scenariul roşu. Atunci, după ce se va depăşi această cifră de 3 vom lua măsuri. Dar nu vom lua la 3,05. Vom aştepta spre 3,4, ţinând cont şi de populaţia reală. Soluţiile stabilite de către minister, DSP au fost de trecere în scenariul roşu atât a grădiniţelor cât şi a unităţilor de învăţământ, tot ce înseamnă preuniversitar. Dacă vom constata că creşterea durează trei zile la rând, după ce se depăşeşte rata de incidență 3, atunci vom lua o hotărâre. Dacă vor exista zone în Bucureşti care urmează a fi carantinate, vom face acest lucru. Dar nu se pune problema acum”, a spus Gheorghe Cojanu. 

În realitate, nimeni nu ştie care e, de fapt, valoarea exactă a incidenţei cazurilor de Covid-19 din ultimele două săptămâni în Bucureşti. Ca să o aflăm, ar trebui să ştim precis câţi oameni locuiesc în Capitală.

Citeşte şi: Coronavirus: Bucureştiul intră pe scenariul roşu după ce rata de infectare va depăşi 3,4/1.000 locuitori – Prefectul Capitalei

Recensământul populaţiei şi locuinţelor din 2021. Termenele anunţate de INS:

Termen-limită 30 iunie 2021 pentru:
– finalizarea metodologiei de organizare şi desfăşurare a recensământului populaţiei şi al locuinţelor;
– definitivarea infrastructurii în urma recensământului de probă;
– organizarea activităților în teren;

Termen-limită 30 iulie 2021 pentru operaționalizarea unui Call Center pentru recensământul populației și locuințelor;
Termen 30 septembrie 2021 pentru selecția și instruirea personalului de recensământ;

Termen 30 noiembrie 2021 pentru:
– derularea campaniei de promovare a recensământului
– colectarea datelor (din surse administrative, recenzarea locuinţelor şi a populaţiei).

„Desfășurat în mod tradițional o dată la 10 ani, recensământul populației măsoară cu exactitate o serie de indicatori statistici deosebit de importanți pentru fiecare stat, cum ar fi numărul populației sau dimensiunea fondului de locuințe, dar surprinde și modificările cantitative și de structură intervenite în intervalul inter-cenzitar pentru o multitudine de aspecte importante cum ar fi tipologia gospodăriilor și a nucleelor familiale, numărul de copii pe care o familie alege să-i aibă, numărul persoanelor analfabete și structura etnică și confesională a populației etc. Un alt punct de unicitate este faptul că recensământul este singura cercetare statistică care permite calculul unei serii de indicatori la cel mai mic nivel teritorial, cel al unităților administrativ-teritoriale”, spune INS.

Consultaţi la acest link legislaţia care reglementează recensamântul populaţiei şi locuinţelor din 2021.