O nouă recesiune globală? Preţul petrolului a revenit sub 40 de dolari pe baril

Economica.net
15 03. 2016
global_money_19067800

Analiştii băncii americane văd o situaţie economică dificilă în ţările dezvoltate – SUA, Europa, Japonia – la mai puţin de două săptămâni după ce Fondul Monetar Internaţional (FMI) a avertizat asupra riscului frânării creşterii economice globale şi a anunţat guvernele că se impun măsuri.

Joi, Banca Centrală Europeană (BCE) a şocat pieţele cu o nouă rundă de măsuri agresive de relaxare a politicii monetare. BCE a redus dobânda de politică monetară la 0%, a împins dobânda pentru facilitatea de depozite overnight la -0,4% şi a extins programul de relaxare cantitativă la 80 miliarde de euro pe lună, o nouă încercare disperată a instituţiei conduse de Mario Draghi de a relansa creditarea şi a revigora creşterea economică în Europa. Totodată, BCE a anunţat introducerea de noi programe de tip LTRO, facilitatea de finanţare pe termen lung pentru bănci lansată în premieră la finele lui 2011, la apogeul crizei datoriilor de stat. Şocant este că dobânda de la care pornesc licitaţiile pentru finanţarea disponibilă în cadrul noilor runde de LTRO vor porni de la dobânda de referinţă pentru depozitele overnight, de -0,4%.

Economia UE, principalul partener al României şi cea mai importantă destinaţie a exporturilor ţării noastre, este împotmolită într-o stagnare prelungită, marcată de şomaj ridicat, inflaţie aproape zero şi investiţii puţine şi modeste.

Între timp, criza petrolului revine în prim plan după câteva săptămâni de revenire a preţurilor. Odată cu reapariţia temerilor privind o nouă criză economică globală, supraoferta de ţiţei a revenit în prim-plan. Organizaţia Ţărilor Exportatoare de Petrol (OPEC) a avertizat că cererea de petrol va fi sub aşteptări în 2016, deoarece ceilalţi producători, precum Rusia şi Statele Unite, au rezistat preţurilor scăzute, excesul de ofertă continuând să se acumuleze. Astfel, producţia mondială de petrol depăşeşte cererea cu cel puţin un milion de barili pe zi, potrivit OPEC.

În acest context, preţul petrolului Brent, de referinţă la nivel global, a scăzut marţi cu 2,25%, la 38,64 dolari pe baril. Cotaţia este, totuşi, cu 28% peste minimul ultimilor 13 ani, de 27,8 dolari pe baril, atins în a doua parte a lunii ianuarie. În vara anului 2014, petrolul Brent se tranzacţiona la peste 110 dolari pe baril.

Arabia Saudită şi Rusia, cei mai mari exportatori de petrol din lume, au propus marilor producători să îngheţe producţia la cotele din ianuarie. Cantităţile acumulate de Statele Unite sunt însă la niveluri record şi în continuă creştere, iar limitarea producţiei nu este în interesul Iranului, care vrea să-şi reia rapid rolul de exportator major de crud după ce a scăpat recent de embargoul impus de puterile occidentale pentru descurajarea programului nuclear al Teheranului. De altfel, potrivit analiştilor, producţia de petrol a Iranului a crescut de la 1 milion de barili pe zi în ianuarie, când Republica Islamică era încă sub incidenţa sancţiunilor economice, la peste 3 milioane de barili pe zi în prezent.

Fondul Monetar Internaţional şi-a redus în ianuarie prognoza privind creşterea economică globală la 3,4%. FMI a lansat atunci un apel către guvernele şi băncile centrale din întreaga lume, la reforme structurale combinate cu măsuri fiscale şi de politică monetară pentru a evita o nouă recesiune mondială.

Banca Centrală Europeană şi-a redus, joi, prognoza de inflaţie pentru zona euro de la 1% la 0,1%, dar şi prognoza de creştere economică de la 1,7% la 1,4% pentru 2016.