Potrivit calculelor realizate de firma de analiză Equilar, directorul executiv al grupului bancar francez Credit Agricole şi cel al grupului elveţian Credit Suisse au beneficiat de cea mai semnificativă creştere procentuală a recompenselor, de 43% şi respectiv 28% comparativ cu 2012.
Directorul Credit Agricole a primit o remuneraţie de 2,8 milioane de dolari, însă aceasta este cu mult sub pachetul de 12,7 milioane de dolari (care include salariul de bază, bonusuri, recompense cu acţiuni şi alte plăţi) de care a beneficiat Stuart Gulliver, CEO -ul băncii britanice HSBC.
De altfel, Stuart Gulliver a fost cel mai bine plătit director de bancă din Europa în 2013, urmat de directorul Lloyds Banking Group, António Horta-Osório, recompensat cu 12,5 milioane de dolari. În cazul ambilor bonusurile sunt semnificativ mai mari decât salariile de bază, ambii primind salarii de bază de 1,95 milioane de dolari şi respectiv 1,65 milioane de dolari, faţă de bonusuri de 2,86 milioane de dolari în ambele cazuri.
Directorul de bancă cu cel mai mic pachet salarial a fost, în 2013, CEO-ul băncii olandeze ING Group, Ralph Hamers, care a fost plătit în total cu 1,3 milioane de dolari.
Din cele 14 bănci europene analizat de Equilar, media recompenselor acordate directorilor executivi în 2013 s-a ridicat la 8,7 milioane de dolari, cu 16% mai mult decât pachetul mediu de 7,5 milioane de dolari acordat în 2012.
Directorul Credit Suisse, Brady Dougan, a fost recompensat anul trecut cu 10,5 milioane de dolari, în creştere faţă de 8,3 milioane de dolari în 2012, sumă ce a inclus un bonus de 4,5 milioane de dolari. Colegul său de la UBS, Sergio Ermotti, a primit şi el un pachet salarial total de 11,6 milioane de dolari.
Controversele legate de bonusurile şi remuneraţiile bancherilor s-au intensificat după criza financiară din 2008, mai ales în Marea Britanie unde directorii băncilor salvate de Guvern au primit bonusuri mari în ultimii ani. Datele Equilar arată că băncile au găsit o modalitate de a ocoli decizia Uniunii Europene de a limita bonusurile la un nivel similar cu cel al salariului de bază prin acordarea unor ‘alocaţii’.