Record – FMI a acordat împrumuturi de 140 de miliarde de dolari ţărilor care se confruntă cu dificultăţi economice, conform unei analize FT

Pandemia, atacul Rusiei asupra Ucrainei şi creşterea semnificativă a dobânzilor au forţat numeroase state să solicite asistenţa FMI. Aceste crize au dus la intrarea în incapacitate de plată a cel puţin cinci ţări, dar se estimează că vor urma mai multe, scrie Agerpres.

Nivelul creditării FMI, care ar urma să crească şi mai mult în următoarele luni, în urma majorării costurilor de împrumut, este deja mai ridicat decât suma împrumuturilor la finalul lui 2020 şi 2021, când s-au înregistrat de asemenea recorduri.

Experţii previzionează că noi majorări semnificative ale dobânzilor de către băncile centrale importante vor duce la creşterea costurilor de împrumut pe plan global şi riscă să provoace o recesiune severă. Unii analişti spun că în curând capacitatea de creditare a FMI va ajunge aproape de limită, deoarece ţările sărace, care nu au acces pe pieţele internaţionale, sunt forţate să apeleze la FMI.

Angajamentele totale ale FMI, inclusiv împrumuturile convenite, dar care nu au fost încă acordate, se ridică deja la peste 268 de miliarde de dolari.

Kevin Gallagher, de la Centrul pentru Politici de Dezvoltare Globala al Universităţii Boston, a avertizat că există pericolul prăbuşirii bilanţului FMI în urma creditelor acordate.

Gallagher este coautor al unui raport publicat săptămâna trecută în care se arată că cele mai sărace 55 de ţări ale lumii trebuie să achite datorii de 436 de miliarde de dolari între 2022 şi 2028, din care aproximativ 61 de miliarde de dolari ajung la scadenţă anul acesta şi anul viitor, şi aproape 70 de miliarde de dolari în 2024.

FMI a minimalizat îngrijorările. Angajamentele totale ale FMI „încă sunt o fracţiune din suma de aproape 1.000 de miliarde de dolari care ar putea fi disponibilă. Nivelul creditării creşte proporţional cu riscurile sporite cu care se confruntă ţările care apelează la sprijinul nostru”, a afirmat Bikas Joshi, şef de divizie în departamentul FMI pentru strategie.

Conform reglementărilor FMI, statele membre pot primi un sprijin egal cu până la 145% din cota lor la FMI sau participaţia lor, în conformitate cu cota fiecărei ţări în economia mondială. Astfel, ar rămâne 370 de miliarde de dolari disponibili pentru ţările cu venituri scăzute şi medii, din capacitatea totală de creditare a FMI, de aproximativ 940 de miliarde de dolari.

Săptămâna trecută, Fondul Monetar Internaţional a confirmat că va căuta să extindă instrumentul său de împrumut, pentru a ajuta ţările afectate de criza alimentară, inclusiv printr-o nouă „fereastră pentru şocul alimentelor”, care va furniza finanţare de urgenţă.

Planul va permite FMI să majoreze creditarea statelor care se confruntă cu dificultăţi în gestionarea balanţei de plăţi, în urma crizei alimentare provocată de invazia Ucrainei de către Rusia şi a inflaţiei globale, în urma pandemiei.

Purtătorul de cuvânt al FMI, Gerry Rice, a explicat că instituţia, care a acordat împrumuturi de peste 268 miliarde de dolari unui număr de 93 de ţări de la începutul pandemiei, va folosi toate instrumentele disponibile pentru a sprijini statele membre şi analizează „toate opţiunile pentru a îmbunătăţi setul de instrumente al FMI, inclusiv ajutarea ţărilor afectate de criza alimentară”.

Într-un comunicat transmis Reuters, Gerry Rice a explicat că Board-ul FMI tocmai a început discuţiile neoficiale „privind o astfel de propunere: o nouă fereastră pentru şocul alimentelor, conform aranjamentelor noastre financiare de urgenţă”.

Acesta a explicat că FMI a acordat împrumuturi de 27 miliarde de dolari unui număr de 57 de ţări cu venituri scăzute şi continuă să încurajeze statele membre „să vină la noi cât mai devreme pentru sprijinul financiar de care au nevoie”.

În multe state în curs de dezvoltare, alimentele sunt pe primul loc în coşurile inflaţioniste – selecţia de bunuri folosite la calculul costului vieţii – conform datelor FMI.