Asigurările de viață demonstrează că pot fi un sprijin pentru cei care le dețin, nu doar pentru familiile acestora, atunci când este vorba despre produse cu acumulare sau cu componentă investițională care permit încasarea unei sume înainte de expirarea contractului. În primele trei luni ale acestui an, arată datele Autorității de Supraveghere Financiară, s-au plătit 445 de milioane de lei pentru indemnizații brute, maturități și răscumpărări totale și parțiale, scrie Studii Financiare.
În perioada similară a lui 2023 se plătiseră doar 369 de milioane de lei, cu 21% mai puțin, în timp ce în primul trimestru din 2022, perioada în care se înregistrase anteriorul record, s-au plătit 423 de milioane de lei. Între 2014 și 2022, sumele plătite în primul trimestru au fost cu mult mai mici, urmând o evoluție aproape constantă între 150 și 200 de milioane de lei.
Cea mai mare parte a plăților a venit, ca întotdeauna, din contracte ajunse la maturitate și mai ales din răscumpărări totale sau parțiale. Plățile pentru contracte ajunse la maturitate sunt situațiile în care riscul asigurat (adică decesul clientului) nu s-a manifestat, însă contractul a ajuns la scadență, fără ca asiguratul să îl prelungească. Răscumpărările sunt situațiile în care asiguratul decide, din diverse motive, să închidă contractul înainte de scadență, asumându-și pierderi. În general, indemnizațiile brute, adică plățile pentru familiile celor decedați se învârt în jurul a 30% din plățile totale și au fost relativ constante, în ultimul deceniu, ceea ce arată că atunci când e vorba de oscilații majore acestea sunt provocate de răscumpărări.
Cum funcționează asigurările de viață. Ce trebuie să știi despre răscumpărare
Asigurările de viață sunt de mai multe tipuri. Principala componentă rămâne aceea de protecție a familiei celui asigurat. Pentru aceasta, clientul stabilește o sumă pe care să o primească familia după decesul său ori în cazul în care suferă un accident și ajunge în stare de invaliditate permanentă, deci nu mai poate întreține familia. Această sumă poate fi stabilită și de asigurător, la un nivel minimal, în funcție de nevoile fiecărei familii. În funcție de acoperirea stabilită, asiguratul plătește o primă de asigurare. Aceasta este cea mai simplă formă de asigurare de viață, în jurul căreia s-au construit asigurările cu acumulare, cu componentă investițională și mixte.
În cazul asigurării de viață cu acumulare, contractul este încheiat pe o anumită perioadă de timp, iar dacă asiguratul supreviețuiește până la final va primi o anumită sumă fie stabilită de la început, fie variabilă. În cazul asigurărilor cu componentă investițională, o parte din primă este plasată de asigurător sub diverse forme, pe un sistem aproape similar cu cel folosit la pensii private. Banii merg în depozite, titluri de stat ori acțiuni, iar în funcție de randamentul obținut, asiguratul încasează o anumită sumă la finalul contractului. În general, în primii 3-5 ani, asiguratul nu primește nimic, dacă răscumpără contractul, adică îl reziliază. După această perioadă, însă, sunt fixate anumite sume care vor reveni asiguratului în cazul unei răscumpărări. Aceasta este principala sursă de plăți pentru asigurători, în ultima perioadă.